{"id":13708,"date":"2025-03-15T09:50:11","date_gmt":"2025-03-15T07:50:11","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=13708"},"modified":"2025-03-20T09:56:00","modified_gmt":"2025-03-20T07:56:00","slug":"necesitatea-studierii-gramaticii-in-liceu-studiu-de-caz","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/necesitatea-studierii-gramaticii-in-liceu-studiu-de-caz","title":{"rendered":"Necesitatea studierii gramaticii \u00een liceu (Studiu de caz)"},"content":{"rendered":"
\n

\u00cen calitate de profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, la un liceu tehnologic din Buz\u0103u, m\u0103 confrunt zilnic cu nevoia imperativ\u0103 a elevilor de a studia, \u00eentr-o manier\u0103 pragmatic\u0103 \u0219i atractiv\u0103, gramatica limbii rom\u00e2ne. Necesitatea unui studiu aprofundat a ceea ce numim, \u00een genere, gramatic\u0103, este mai mult dec\u00e2t evident\u0103, fapt certificat de un profesor care, de c\u00e2te ori are ocazia, intervine \u00een formularea oral\u0103 sau scris\u0103 a diferitelor mesaje emise de c\u0103tre elevii s\u0103i, at\u00e2t \u00een context formal, c\u00e2t \u0219i informal. <\/p>\n

Programa \u0219colar\u0103 pentru ciclul inferior al liceului debuteaz\u0103 cu o \u201eNot\u0103 de prezentare\u201d, din care cit\u0103m alineatul II: \u201ePe parcursul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului obligatoriu, elevii trebuie s\u0103-\u015fi formeze \u00een primul r\u00e2nd competen\u021bele de comunicare indispensabile, \u00een lumea contemporan\u0103, pentru orice tip de activitate profesional\u0103: s\u0103 se exprime corect, clar \u015fi coerent \u00een limba matern\u0103, s\u0103 asculte, s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 produc\u0103 mesaje orale \u015fi scrise, \u00een diverse situa\u0163ii de comunicare\u201d. \u0218i, de\u0219i \u00een liceu nu este alocat\u0103 nicio or\u0103 studiului gramaticii, se postuleaz\u0103 ideea, \u00eenc\u0103 din primul alineat al documentului mai sus men\u021bionat, c\u0103: \u201eDisciplina Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 are un rol deosebit de important \u00een formarea personalit\u0103\u0163ii elevilor, \u00een formarea unor deprinderi \u015fi abilit\u0103\u0163i necesare pentru a le asigura accesul post\u015fcolar la \u00eenv\u0103\u0163area pe toat\u0103 durata vie\u0163ii \u015fi integrarea activ\u0103 \u00eentr-o societate bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere\u201d. Iar dintre obiectivele studiului limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne, a\u0219a cum prevede actuala program\u0103 (a c\u0103rei paradigm\u0103, at\u00e2t la gimnaziu, c\u00e2t \u015fi la liceu, este una comunicativ-func\u0163ional\u0103), enumer\u0103m urm\u0103toarele principii: \u201easigurarea caracterului flexibil \u015fi actual al studierii limbii rom\u00e2ne, prin conectarea sa la realit\u0103\u0163ile vie\u0163ii cotidiene; reechilibrarea ponderii acordate \u00een studiu variantei scrise \u015fi celei orale; \u00eembinarea echilibrat\u0103 a proceselor de receptare \u015fi proceselor de producere a mesajului; adoptarea unei perspective consecvent comunicative, \u00een cadrul c\u0103reia accentul s\u0103 fie plasat pe aspectele concrete ale utiliz\u0103rii limbii\u201d. \u00cen plus, \u201edomeniile\u201d care contextualizeaz\u0103 activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are pentru studierea limbii \u015fi a literaturii rom\u00e2ne \u00een clasele a IX-a, a X-a, a XI-a \u0219i a XII-a \u2013 I. Literatur\u0103; II. Limb\u0103 \u015fi comunicare \u2013 vizeaz\u0103 \u00eensu\u0219irea um\u0103toarelor competen\u021be generale: \u201e1.Utilizarea corect\u0103 \u015fi adecvat\u0103 a limbii rom\u00e2ne \u00een receptarea \u015fi \u00een producerea mesajelor, \u00een diferite situa\u0163ii de comunicare\u201d \u0219i \u201e3. Argumentarea scris\u0103 \u015fi oral\u0103 a unor opinii \u00een diverse situa\u0163ii de comunicare\u201d. Cum ar fi posibile toate acestea, f\u0103r\u0103 un studiu dedicat disciplinei gramatica limbii rom\u00e2ne, bine\u0219tiut fiind faptul c\u0103 limba unui popor este suma a dou\u0103 componente lingvistice, con\u021binut \u0219i form\u0103, \u201esignifi\u00e9 et significant\u201d (vezi cele dou\u0103 fe\u021be complementare ale conceptului de semn lingvistic dezvoltat de Ferdinand de Saussure!), \u201esemnificat\u201d \u0219i \u201esemnificant\u201d?! Consider c\u0103 o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dedicat\u0103 studiului gramaticii ar fi de bun augur \u00een corelarea dezideratelor acestor programe cu realitatea prezent\u0103. \u0218i dac\u0103 la cele deja men\u021bionate, ad\u0103ug\u0103m noile norme\/ modific\u0103ri impuse de Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne \/ DOOM, edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2021, coordonator: Ioana Vintil\u0103-R\u0103dulescu), este evident c\u0103 profesorul de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 nu poate dec\u00e2t s\u0103 sus\u021bin\u0103 ferm studierea aprofundat\u0103 a gramaticii \u00een liceu.<\/p>\n

Rolul studierii gramaticii<\/strong><\/p>\n

\u00cen liceu, la fel ca \u00een \u0219coala gimnazial\u0103, studiul gramaticii are, \u00eenainte de toate, un scop practic: e vorba \u00een primul r\u00e2nd de \u00eenv\u0103\u021barea vorbirii \u0219i scrierii corecte. Tr\u0103s\u0103tura esen\u021bial\u0103 a gramaticii este caracterul ei abstract, care const\u0103 \u00een faptul c\u0103 ea opereaz\u0103 cu no\u021biuni abstracte, c\u0103 ia acele elemente comune care stau la baza modific\u0103rii cuvintelor \u0219i a \u00eembin\u0103rii lor \u00een propozi\u021bii \u0219i construie\u0219te din ele reguli gramaticale, norme gramaticale. \u00cen cadrul studierii gramaticii, operarea cu unit\u0103\u021bi abstracte, stabilirea de legi, de reguli, care se realizeaz\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul modern at\u00e2t pe cale inductive, c\u00e2t \u0219i pe cale deductiv\u0103, contribuie la dezvoltarea g\u00e2ndirii logice, a g\u00e2ndirii abstracte a elevilor, contribuie, al\u0103turi de matematic\u0103 \u0219i alte discipline de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, la trecerea g\u00e2ndirii elevilor din stadiul ei concret spre o g\u00e2ndire abstract\u0103. \u00cen procesul \u00eensu\u0219irii cuno\u0219tin\u021belor gramaticale, a no\u021biunilor \u0219i regulilor gramaticale, elevii analizeaz\u0103, diferen\u021biaz\u0103, compar\u0103, clasific\u0103, generalizeaz\u0103, adic\u0103 realizeaz\u0103 diferite opera\u021bii de g\u00e2ndire.<\/p>\n

Studierea gramaticii contribuie la dezvoltarea vocabularului elevilor, pe baza raportului dintre gramatic\u0103 \u0219i vocabular care se reflect\u0103 \u00een \u00eens\u0103\u0219i no\u021biunea de cuv\u00e2nt ca unitate lexical\u0103. Este \u0219tiut faptul c\u0103 elementele vocabularului sunt \u00eembinate \u00eentre ele datorit\u0103 gramaticii. Studierea gramaticii contribuie totodat\u0103 \u0219i la activarea vocabularului pasiv. Predarea gramaticii urm\u0103re\u0219te at\u00e2t dezvoltarea g\u00e2ndirii, c\u00e2t \u0219i a vorbirii elevilor. La acestea, se adaug\u0103 rolul pe care \u00eel are gramatica \u00een \u00eensu\u0219irea de c\u0103tre elevi a deprinderilor de a scrie corect.<\/p>\n

Ipoteza cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n

\u00cen studiul de fa\u0163\u0103, mi-am propus s\u0103 demonstrez c\u0103 profesorul de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 nu poate realiza o evaluare precis\u0103 \u0219i obiectiv\u0103 a gradului \u00een care elevii de liceu cunosc \u0219i folosesc resursele limbii, at\u00e2t \u00een planul comunic\u0103rii orale, c\u00e2t \u0219i \u00een planul comunic\u0103rii scrise, \u00een absen\u021ba studierii aprofundate a gramaticii, chiar \u0219i \u00een variant\u0103 minimal\u0103, s\u0103 zicem, o or\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103.<\/p>\n

Obiectivele cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n

1. Profesorul de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 aprofundeze studierea domeniului de limb\u0103 \u0219i comunicare, \u00een general, \u0219i al domeniului gramaticii, \u00een particular, \u00een concordan\u021b\u0103 cu exigen\u021bele programei \u0219colare.<\/span><\/p>\n

2. Profesorului de limb\u0103 \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u00eei revine sarcina de a trezi interesul elevilor de liceu pentru studiul limbii rom\u00e2ne\/al gramaticii, \u00eentr-un mod creativ, atr\u0103g\u0103tor \u0219i pragmatic.<\/p>\n

3. Dasc\u0103lul este responsabil de modul \u00een care reu\u0219e\u0219te s\u0103 capteze aten\u021bia elevului adolescent \u00eentr-un teritoriu care s\u0103 permit\u0103 o dezvoltare a abilit\u0103\u021bilor de comunicare \u00eentr-o societate bazat\u0103 pe cunoa\u0219tere.<\/p>\n

Fixarea coordonatelor<\/strong><\/p>\n

\u2013 Locul de desf\u0103\u015furare: Liceul Tehnologic Meserii \u0219i Servicii, Buz\u0103u;
\n\u2013 Perioada de cercetare: un interval de un an \u0219colar (fiind exclus\u0103 perioada vacan\u021belor \u0219colare)
\n\u2013 Grup \u021bint\u0103: elevii clasei a IX-a<\/p>\n

Metodologia cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n

Metodele didactice folosite cu prec\u0103dere sunt: cercetarea documentelor \u0219colare \u0219i curriculare; metoda convorbirii\/conversa\u021biei didactice; metoda observa\u0163iei directe \u0219i sistematice; metoda analizei produselor activit\u0103\u0163ii; metoda chestionarului; metoda prelegerii; metoda testelor (teste docimologice\/de cuno\u0219tin\u021be); metoda probelor speciale (fi\u0219e de lucru, exerci\u021bii etc.).<\/p>\n

Cercetarea a fost aplicat\u0103 la o clas\u0103 de-a IX-a, \u00eentruc\u00e2t programa \u0219colar\u0103 a acestora este mai permisiv\u0103, \u00een sensul \u00een care nu sunt promovate, spre studiu, opere literare din materia de bacalaureat. De asemenea, prelegerile profesorului, chestionarul \u0219i\u00a0 testele aplicate elevilor, precum \u0219i exerci\u021biile efectuate, nu au \u00eenlocuit materia de studiu, ci au reprezentat 20 minute dintr-o or\u0103 obi\u0219nuit\u0103 de 50 minute.<\/span><\/p>\n

A. \u00cenainte de a le vorbi elevilor despre rolul fundamental al gramaticii \u00een cadrul procesului de comunicare oral\u0103 \u0219i scris\u0103, am aplicat elevilor de clasa a IX-a un chestionar despre necesitatea studierii gramaticii \u00een liceu.<\/p>\n

Chestionar \u2013 S\u0103 mai studiem gramatica?<\/em><\/p>\n

1. Consideri c\u0103 este important s\u0103 se studieze gramatica \u00een liceu?
\na) Da b) Nu c) Poate
\n2. Ce beneficii \u021bi-ar aduce studiul gramaticii?
\na) S\u0103 scriu \u0219i s\u0103 vorbesc corect b) Nu m-ar ajuta cu nimic, toat\u0103 lumea face gre\u0219eli de exprimare
\nc) S\u0103-i pot corecta pe cei din jurul meu
\n3. Cum \u021bi-ar pl\u0103cea s\u0103 decurg\u0103 ora de gramatic\u0103?
\na) Profesorul s\u0103 ne predea, apoi s\u0103 facem exerci\u021bii b) S\u0103 facem multe exerci\u021bii la tabl\u0103
\nc) Fiecare elev s\u0103-\u0219i l\u0103mureasc\u0103 chestiuni personale, dup\u0103 modelul: \u201eCum e corect?\u201d
\n4. C\u00e2te ore de gramatic\u0103 ar fi suficiente pentru \u00eensu\u0219irea normelor \u0219i modific\u0103rilor impuse de Gramatici \u0219i Dic\u021bionare?
\na) O or\u0103\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 b) 2 ore\/ s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 c) Nicio or\u0103
\nNot\u0103: Rezultatele chestionarului dovedesc faptul c\u0103 elevii, contrar a\u0219tept\u0103rilor, \u00ee\u0219i doresc s\u0103 studieze gramatica.<\/p>\n

B. S-a aplicat elevilor o testare de dificultate medie, prin care mi-am propus s\u0103 verific gradul \u00een care sunt cunoscute noile norme\/modific\u0103ri impuse de Dic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne sau DOOM 3<\/p>\n

C. \u00centruc\u00e2t rezultatul test\u0103rii a fost unul destul de slab, elevii dovedind necunoa\u0219terea normelor limbii, de aici, numeroasele confuzii f\u0103cute, am decis s\u0103 le \u021bin o serie de 5 (semi)prelegeri despre principalele modific\u0103ri impuse de DOOM 3, la nivel ortografic, ortoepic \u015fi morfologic.<\/p>\n

D. Abia \u00eentr-o etap\u0103 ulterioar\u0103, am \u00eentocmit fi\u0219e de lucru cu exerci\u021bii aplicative, dup\u0103 modelul de mai jos.<\/p>\n

TEST \u2013 \u201eCum este corect?\u201d<\/em>
\n1. Roste\u0219te corect cuv\u00e2ntul \u201eantic\u201d, apoi precizeaz\u0103 silaba accentuat\u0103.
\n2. Scrie forma corect\u0103 de plural a substantivului \u201ehobby\u201d.
\n3. Care este forma corect\u0103 a substantivului propriu: Anamaria\/Ana-Maria\/Ana Maria?
\n4. Este corect\u0103 forma \u201ebogdaproste\u201d, conform DOOM3?
\n5. Este corect\u0103 exprimarea din structura \u201eo mass-medie independent\u201d?
\n6. Alege forma corect\u0103: T\u00e2rgu-Neam\u021b sau T\u00e2rgu Neam\u021b!
\n7. Care este forma corect\u0103: \u201ecaramea\u201d sau \u201ecaramel\u201d?
\n8. Roste\u0219te corect cuv\u00e2ntul \u201eprofesor\u201d, apoi precizeaz\u0103 silaba accentuat\u0103.
\n9. Cum se scrie corect AL DOILEA R\u0102ZBOI MONDIAL?
\n10. Desparte corect \u00een silabe cuv\u00e2ntul \u201eucrainean\u201d.
\n11. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: online\/on-line.
\n12. Cum se scrie corect forma de plural a substantivului \u201elike\u201d?
\n13. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: non-stop sau nonstop!
\n14. Alege forma corect\u0103: T\u00e2rgu-Ocna sau T\u00e2rgu Ocna.
\n15. Roste\u0219te corect cuv\u00e2ntul \u201etraffic\u201d, apoi precizeaz\u0103 silaba accentuat\u0103.
\n16. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: piept\u0103n\/pieptene.
\n17. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: se chinuie sau se chinuie\u0219te.
\n18. Scrie forma articulat\u0103 a substantivului \u201ederby\u201d.
\n19. Precizeaz\u0103 forma de plural a substantivului \u201ecroasant\u201d.
\n20. Alege forma corect\u0103: Vrei s\u0103 m\u0103n\u00e2nci un chebap\/un kebap?
\n21. Care este forma corect\u0103: greier sau greiere?
\n22. Alege forma corect\u0103: \u00een\u0219al\u0103\/\u00een\u0219eal\u0103.
\n23. Alege forma corect\u0103: savorii sau savoarei.
\n24. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: t\u0103i\u021bei sau t\u0103ie\u021bei.
\n25. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103 de plural a substantivului \u201eecler\u201d.
\n26. Precizeaz\u0103 forma corect\u0103: se str\u0103duie sau se str\u0103duie\u0219te.
\n27. Alege varianta corect\u0103: a. cardiolog\u0103 b. cardioloag\u0103 c. ambele forme.
\n28. Corecteaz\u0103 enun\u021bul: Mi-am cump\u0103rat o bluz\u0103 violet\u0103.
\n29. Este corect enun\u021bul urm\u0103tor \u201eMama a\u0219az\u0103 rufele \u00een dulap\u201d?
\n30. Alege forma corect\u0103: a\u0219az\u0103 \/ a\u0219eaz\u0103 \/ ambele \/ niciuna.<\/p>\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n

Demersul didactic prezentat s-a dovedit unul operativ, ceea ce m\u0103 determin\u0103 s\u0103 continui procedura \u0219i \u00een anii \u0219colari urm\u0103tori; \u00een plus, totul s-ar putea materializa \u00eentr-un curs op\u021bional, \u00een m\u0103sura \u00een care rigorile \u0219colii ne vor permite acest lucru. Pe scurt, gramatica ne \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 g\u00e2ndim clar, s\u0103 ne exprim\u0103m logic, s\u0103 ordon\u0103m ideile \u0219i faptele comunicate \u00eentr-o manier\u0103 coerent\u0103 \u00eentr-o societate aflat\u0103 \u00een plin\u0103 dinamic\u0103 a\u00a0 cunoa\u0219terii. St\u0103p\u00e2nirea temeinic\u0103 \u0219i folosirea corect\u0103 \u0219i precis\u0103 a limbii rom\u00e2ne constituie nu numai o necesitate (c\u0103ci ea \u00eenlesne\u0219te tuturor rom\u00e2nilor participarea la activitatea \u0219i via\u021ba social\u0103, accesul la cultur\u0103), dar \u0219i o datorie pentru to\u021bi cei ce contribuie la f\u0103urirea istoriei poporului, limba fiind una dintre caracteristicile esen\u021biale, definitorii ale acestuia.<\/p>\n

Bibliografie<\/strong><\/em>
\nPamfil Alina, \u201eLimba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, perspective complementare\u201d, Editura Paralela 45, Pite\u0219ti, 2009
\n\u201eDic\u0163ionarul ortografic, ortoepic \u015fi morfologic al limbii rom\u00e2ne\u201d\/ DOOM 3 (edi\u0163ia a III-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Univers Enciclopedic, Bucure\u015fti, 2005, coordonator: Ioana Vintil\u0103-R\u0103dulescu)<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen calitate de profesor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, la un liceu tehnologic din Buz\u0103u, m\u0103 confrunt zilnic cu nevoia imperativ\u0103 a elevilor de a studia, \u00eentr-o manier\u0103 pragmatic\u0103 \u0219i atractiv\u0103, gramatica limbii rom\u00e2ne. Necesitatea unui studiu aprofundat a ceea … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[903,792,1702],"tags":[765],"class_list":["post-13708","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cercetare","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","category-invatamant-liceal","tag-izabela-panait"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13708","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13708"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13708\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":13709,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13708\/revisions\/13709"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13708"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13708"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13708"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}