Am avut \u0219ansa s\u0103 ajung s\u0103 predau la una dintre \u0218colile Europene din Bruxelles, ca deta\u0219at de c\u0103tre Ministerul Educa\u021biei din Rom\u00e2nia. \u0218colile Europene au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1953, cu scopul asigur\u0103rii educa\u021biei \u00een limba matern\u0103 a copiilor personalului angajat \u00een institu\u021biile comunitare. Cadrul normativ al func\u021bion\u0103rii acestor institu\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt public, constituite ca sistem educa\u021bional, este asigurat de o legisla\u021bie interna\u021bional\u0103, asumat\u0103 de statele comunitare, fundamentat\u0103 pe Conven\u021bia privind definirea Statutului \u0218colii Europene, semnat\u0103 la Luxemburg la 17 august 1994, \u0219i pe Regulamentul \u0218colilor Europene.
\n\u00cen prezent, sunt 14 \u0219coli europene de tip I, situate \u00een \u0219apte state membre, dintre care 4 \u00een Bruxelles \u0219i alte 12 \u0219coli europene de tip II (\u0219coli de tip interna\u021bional care respect\u0103 principiile de func\u021bionare ale \u0218colilor Europene), situate \u00een alte cinci state membre.
\nSistemul \u0218colilor Europene este caracterizat de multiculturalitate \u0219i plurilingvism, are un curriculum propriu \u0219i o form\u0103 de evaluare sumativ\u0103 la finalul \u0219colarit\u0103\u021bii – Bacalaureatul European. <\/p>\n
Sec\u021bia rom\u00e2n\u0103 a fost \u00eenfiin\u021bat\u0103 \u00een anul 2013 doar la \u0218coala European\u0103 din Bruxelles IV, unde predau \u0219i eu, datorit\u0103 num\u0103rului mare de elevi rom\u00e2ni \u0219i la ini\u021biativa p\u0103rin\u021bilor. \u00cen celelalte \u0219coli europene, din cauza num\u0103rului mic de elevi, copiii rom\u00e2ni au statut de SWALS – elevi f\u0103r\u0103 sec\u021bie lingvistic\u0103, \u00eenscri\u0219i la una dintre sec\u021biile de baz\u0103: englez\u0103, francez\u0103 sau german\u0103, dar care studiaz\u0103 limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 ca limb\u0103 principal\u0103 (L1).<\/p>\n
\u0218colile Europene sunt \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een trei cicluri: gr\u0103dini\u021ba care dureaz\u0103 2 ani (M1 \u0219i M2), \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar care dureaz\u0103 5 ani (P1-P5) \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar care dureaz\u0103 7 ani (S1-S7).<\/p>\n
\u00cen ciclul inferior al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar S1-S3 (corespunz\u0103toare claselor a VI-a, a VII-a \u0219i a VIII-a \u00een Rom\u00e2nia), nu se studiaz\u0103 biologia ca disciplin\u0103 de sine st\u0103t\u0103toare, ci se studiaz\u0103 o disciplin\u0103 numit\u0103 \u0218tiin\u021be Integrate care reune\u0219te biologia, chimia \u0219i fizica \u0219i are \u00een planul cadru 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru toate nivelurile. Programa \u0219colar\u0103 este realizat\u0103 \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t, cele trei discipline s\u0103 fie studiate integrat \u00een to\u021bi cei trei ani, f\u0103r\u0103 a intra \u00een prea multe detalii \u0219tiin\u021bifice, f\u0103r\u0103 a aprofunda, cre\u00e2nd astfel elevilor o cultur\u0103 general\u0103 util\u0103 apoi \u00een ciclul superior al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar S4-S7 (corespunz\u0103toare claselor a IX-a, a X-a, a XI-a \u0219i a XII-a din Rom\u00e2nia).<\/p>\n
\u00cen ciclul superior al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar, \u0219tiin\u021bele nu se mai predau integrat, ci sunt discipline de sine st\u0103t\u0103toare, fiind obligatorii doar \u00een primii doi ani, clasele S4 \u0219i S5, unde, \u00een planul cadru, sunt \u00eencadrate cu 2 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Din S6, elevii \u00ee\u0219i pot alege disciplinele pe care le studiaz\u0103, cu condi\u021bia s\u0103 aib\u0103 minimul 31 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i maximul de 35 de ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Din punctul de vedere al biologiei, elevii pot alege s\u0103 aprofundeze biologia cu 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 sau pot alege s\u0103 nu o mai studieze deloc. \u00cen cazul elevilor care nu aleg din S6 niciuna dintre cele trei \u0219tiin\u021be, ei sunt obliga\u021bi s\u0103 studieze disciplina Science, Technology and Society (STS)<\/em>, disciplin\u0103 cu 2 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 care are scopul s\u0103 formeze cele 8 competen\u021be cheie la elevi cu ajutorul temelor de \u0219tiin\u021b\u0103, tehnologie \u0219i integrarea acestora \u00een diferite contexte din via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n \u00cen cadrul \u0218colilor Europene, evaluarea este diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cea din Rom\u00e2nia. \u00cen ciclul inferior al \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului secundar se acord\u0103 note \u00een litere (ca \u0219i \u00een sistemul american) de la A care reprezint\u0103 nota cea mai mare (\u00eentre 9 \u0219i 10) p\u00e2n\u0103 la Fx care este cea mai mic\u0103 not\u0103 (\u00eentre 0 \u0219i 3). \u00cens\u0103, \u00een ciclul superior, notele sunt exact ca \u00een sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc, de la 0 la 10.<\/p>\n La finalul fiec\u0103rui semestru, to\u021bi elevii din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul secundar inferior vor avea \u00een raportul \u0219colar nota \u00een litere care reprezint\u0103 o \u00eensumare a activit\u0103\u021bii elevului la clas\u0103 pe parcursul \u00eentregului semestru. Elevii din ciclul superior vor avea \u00een raportul \u0219colar dou\u0103 note: nota A care reprezint\u0103 media aritmetic\u0103 a \u00eentregii activit\u0103\u021bi la clas\u0103 a elevului pe parcursul semestrului (teme, r\u0103spunsuri date \u00een clas\u0103, teste, proiecte etc.) \u0219i nota B care reprezint\u0103 nota la un examen (un fel de tez\u0103) pe care elevii \u00eel sus\u021bin \u00een decembrie, respectiv iunie ce cuprinde materia din \u00eentreg semestrul \u0219i se sus\u021bine la toate materiile pe care elevul le studiaz\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 cele dou\u0103 rapoarte (la finalul primul semestru \u0219i la finalul semestrului al doilea), se mai \u00eentocmesc \u0219i alte dou\u0103 rapoarte la mijlocul celor dou\u0103 semestre (raportul de toamn\u0103 \u0219i cel de prim\u0103var\u0103) cu scopul de a informa p\u0103rin\u021bii \u0219i elevii de progresul acestora \u0219i de a-i \u00eendruma spre a avea un rezultat mai bun la finalul semestrului. Aceste dou\u0103 rapoarte con\u021bin doar o not\u0103, respectiv nota A.<\/p>\n Toate aceste note \u0219i rapoarte se centralizeaz\u0103 \u00eentr-o aplica\u021bie digital\u0103 numit\u0103 SMS (School Management System)<\/em>, neexist\u00e2nd un catalog fizic. \u00cen aceast\u0103 aplica\u021bie, po\u021bi g\u0103si toate clasele, listele de elevi, orarul fiec\u0103ruia, dar \u0219i datele de contact ale p\u0103rin\u021bilor. De asemenea, po\u021bi trimite mesaje direct p\u0103rin\u021bilor, po\u021bi ad\u0103uga toate temele date elevilor, po\u021bi rezerva o anumit\u0103 sal\u0103 de clas\u0103 \u00een caz de nevoie, po\u021bi face prezen\u021ba \u0219i po\u021bi ad\u0103uga pentru fiecare lec\u021bie \u00een parte subiectul acesteia \u0219i detalii (ca o condic\u0103).<\/p>\n A\u0219a cum am precizat anterior, la finalul ciclurilor de \u0219colarizare ale \u0218colilor Europene, elevii de S7 sus\u021bin un examen de Bacalaureat European, \u00een urma c\u0103ruia vor ob\u021bine o diplom\u0103 recunoscut\u0103 la nivel interna\u021bional. \u00cen cadrul acestui examen, elevii trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 5 probe scrise \u0219i 3 probe orale. Dintre probele scrise, limba matern\u0103 \u0219i matematica sunt obligatorii, iar celelalte 3 sunt op\u021biunile lor (aleg dintre materiile pe care le-au studiat \u00een ultimii doi ani la nivel intensiv \u2013 4 ore pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, unde poate s\u0103 fie inclus\u0103 \u0219i biologia), iar la probele orale sunt obliga\u021bi s\u0103 sus\u021bin\u0103 la limba matern\u0103, iar celelalte 2 sunt materii pe care le pot alege dintre toate cele studiate \u00een ultimii doi ani. Nota de la Bacalaureatul European este o medie \u00eentre toate notele ob\u021binute la examene (at\u00e2t scris, c\u00e2t \u0219i oral), cele dou\u0103 note A (semestrul I \u0219i semestrul al doilea) ob\u021binute \u00een ultimul an de studiu (S7) \u0219i notele de la pre-bacalaureat, un examen pe care elevii \u00eel sus\u021bin \u00een luna ianuarie din S7 la toate materiile pe care le-au studiat intensiv \u00een S6 \u0219i S7. Condi\u021bia de promovabilitate a examenului de Bacalaureat European este ca media dintre toate notele men\u021bionate anterior s\u0103 fie mai mare sau egal\u0103 cu 5,00.<\/p>\n Cea mai mare diferen\u021b\u0103 \u00een ce prive\u0219te predarea \u00een sec\u021bia rom\u00e2n\u0103 din cadrul \u0218colilor Europene este lipsa manualelor concepute pe programa \u0219colilor europene. Dup\u0103 cum am precizat anterior, programa \u0219colar\u0103 difer\u0103 de cea din Rom\u00e2nia, iar elevii au nevoie de un suport de curs pe care \u00eel concepem consult\u00e2nd manuale \u00een englez\u0103 \u0219i francez\u0103 din alte \u021b\u0103ri, traduc\u00e2nd \u0219i adapt\u00e2nd no\u021biunile din aceste manuale la nivelul elevilor de la clas\u0103.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te predarea \u0219tiin\u021belor, un avantaj enorm ar fii prezen\u021ba laboratoarelor \u0219i a tehnicienilor de laborator care pot preg\u0103ti toate materialele necesare cu o comand\u0103 prealabil\u0103. \u0218colile sunt foarte bine dotate \u00een ceea ce prive\u0219te materialul didactic, astfel \u00eenv\u0103\u021barea prin metoda experimentului este mult mai u\u0219or de aplicat, facilit\u00e2nd procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare.<\/p>\n \u00cen concluzie, sistemul \u0218colilor Europene este un sistem \u0219colar complet diferit de cel din Rom\u00e2nia, cu avantaje \u0219i dezavantaje, bazat pe transdisciplinaritate, pluridisciplinarinate \u0219i plurilingvism, deschiz\u00e2nd elevilor por\u021bi c\u0103tre toate universit\u0103\u021bile lumii.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Am avut \u0219ansa s\u0103 ajung s\u0103 predau la una dintre \u0218colile Europene din Bruxelles, ca deta\u0219at de c\u0103tre Ministerul Educa\u021biei din Rom\u00e2nia. \u0218colile Europene au fost \u00eenfiin\u021bate \u00een 1953, cu scopul asigur\u0103rii educa\u021biei \u00een limba matern\u0103 a copiilor personalului angajat … Cite\u0219te continuarea