Perioada cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 12 ani reprezint\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een dezvoltarea copilului, marc\u00e2nd tranzi\u021bia de la copil\u0103ria mijlocie spre adolescen\u021ba timpurie. \u00cen acest interval, elevii din clasa a V-a se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri majore: trecerea de la \u0219coala primar\u0103 la cea gimnazial\u0103, transform\u0103ri fizice \u0219i psihice accelerate, \u0219i nevoia acut\u0103 de a-\u0219i forma identitatea personal\u0103 \u00een contextul unui mediu social \u00een continu\u0103 schimbare. Erik Erikson sublinia importan\u021ba acestei perioade ca fiind momentul \u00een care copiii trebuie s\u0103 dezvolte \u201esentimentul de industrie\u201d, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 coopereze cu colegii \u0219i adul\u021bii, \u00een timp ce \u00ee\u0219i construiesc o imagine de sine bazat\u0103 pe competen\u021b\u0103 \u0219i performan\u021b\u0103. Terapia de grup psihoeduca\u021bional\u0103 se dovede\u0219te un instrument terapeutic ideal pentru aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, oferind un cadru structurat \u00een care elevii pot dezvolta abilit\u0103\u021bi de autoreglare emo\u021bional\u0103, pot experimenta intercunoa\u0219terea autentic\u0103 \u0219i pot construi coeziunea grupului de clas\u0103. Prin intermediul activit\u0103\u021bilor experien\u021biale \u0219i al reflec\u021biei ghidate, aceast\u0103 abordare terapeutic\u0103 r\u0103spunde nevoilor specifice de dezvoltare ale preadolescen\u021bilor, sprijinindu-i \u00een construirea unei identit\u0103\u021bi pozitive \u0219i \u00een dob\u00e2ndirea competen\u021belor necesare pentru a face fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor vie\u021bii \u0219colare \u0219i sociale. <\/p>\n
I. Cadrul fizic \u00een terapia de grup<\/strong><\/p>\n Caracteristici generale<\/strong><\/p>\n Principiile componen\u021bei grupului de terapie<\/strong><\/p>\n Obiectivele grupului pe termen lung<\/strong><\/p>\n II. Fundamentul teoretic<\/strong><\/p>\n Particularit\u0103\u021bile v\u00e2rstei 10-12 ani<\/strong><\/p>\n Anii \u00eentre 10 \u0219i 12 ani – copil\u0103rie mijlocie spre adolescen\u021b\u0103 timpurie – sunt o perioad\u0103 a progreselor importante ale dezvolt\u0103rii care stabilesc drumul spre \u00een\u021belegerea sentimentului identit\u0103\u021bii copiilor. Pe parcursul acestor ani, copiii fac progrese devenind competen\u021bi, independen\u021bi, con\u0219tien\u021bi de sine \u0219i implica\u021bi \u00een lumea dincolo de familiile lor.<\/p>\n A\u0219tept\u0103rile de reu\u0219it\u0103 sau nereu\u0219it\u0103 la diferite sarcini ar putea dezvolta o orientare spre realizare care s\u0103 le coloreze r\u0103spunsul privind educa\u021bia \u0219i, de ce nu, alte provoc\u0103ri pentru mul\u021bi ani. \u00cen adolescen\u021ba timpurie, fizicul zbuciumat de diferite transform\u0103ri externe \u0219i interne \u0219i schimb\u0103rile sociale care \u00eenso\u021besc pubertatea \u00een plan psihic aduc dorin\u021ba de autonomie \u0219i distan\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de familie \u0219i trecerea de la \u0219coala primar\u0103 la \u0219coala gimnazial\u0103.<\/p>\n Perspectivele teoretice<\/strong><\/p>\n Erik Erikson a descris „cele opt etape ale omului”, subliniind importan\u021ba copil\u0103riei mijlocii ca timp c\u00e2nd copiii se mut\u0103 de acas\u0103 \u00een contexte sociale mai largi care le influen\u021beaz\u0103 puternic dezvoltarea cognitiv\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103. Erikson a privit anii \u00eentre 7 \u0219i 11, ca perioada \u00een care copiii ar trebui s\u0103 dezvolte ceea ce el a numit „sens al industriei” \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 coopereze cu colegii \u0219i adul\u021bii (cu mai mul\u021bi profesori \u00een treapta gimnazial\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt).<\/p>\n Freud \u0219i Piaget au v\u0103zut copil\u0103ria mijlocie ca platou \u00een dezvoltare, o perioad\u0103 \u00een care copiii \u0219i-au consolidat c\u00e2\u0219tigurile pe care le-au ob\u021binut \u00een timpul cre\u0219terii rapide a pre\u0219colarului \u0219i c\u00e2nd s-au preg\u0103tit pentru schimb\u0103rile dramatice ale adolescen\u021bei.<\/p>\n Factorii cheie de influen\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n Trei for\u021be cheie se combin\u0103 pentru a influen\u021ba \u00eencrederea \u00een sine \u0219i implicarea copiilor \u00een sarcini \u0219i activit\u0103\u021bi \u00een anii de v\u00e2rst\u0103 medie:<\/p>\n III. Etapele \u00een formarea grupului de terapie<\/strong><\/p>\n Conform modelului Tuckman (1965) \u0219i Yalom & Leszcz (2005)<\/em><\/p>\n Etapa I: Formarea<\/strong><\/p>\n \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 de constituire a grupului, elevii nu sunt dispu\u0219i s\u0103 vorbeasc\u0103 despre propria persoan\u0103 \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume riscuri. Mai degrab\u0103 se \u00eencearc\u0103 un anumit sentiment de anxietate, se caut\u0103 un anumit timp de alian\u021b\u0103, se mascheaz\u0103 sl\u0103biciunile individuale. Recepteaz\u0103 acest fapt ca o problem\u0103 unde activit\u0103\u021bile de spargerea ghe\u021bii sunt eficiente.<\/p>\n Activitatea 1: \u201eCite\u0219te g\u00e2ndurile celorlal\u021bi\u201d – spargerea ghe\u021bii<\/p>\n Obiective pe termen scurt:<\/p>\n Descrierea activit\u0103\u021bii:<\/p>\n Participan\u021bii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een trei grupuri. Fiecare grup trebuie s\u0103 formeze o linie, cu privirea \u00eendreptat\u0103 spre celelalte dou\u0103 grupuri, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se formeze un triunghi. Fiecare grup se separ\u0103 \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103, \u00eentr-un mod secret, un sunet sau o mi\u0219care care, cred ei, vor face celelalte dou\u0103 grupuri s\u0103 r\u00e2d\u0103.<\/p>\n Dup\u0103 aceasta, grupurile formeaz\u0103 din nou triunghiul \u0219i prezint\u0103 sunetele sau mi\u0219c\u0103rile. Dup\u0103 demonstra\u021bie, fiecare grup va \u00eencerca s\u0103 repete mi\u0219c\u0103rile sau sunetele celorlalte dou\u0103 grupuri. Cele trei echipe se separ\u0103 din nou \u0219i, f\u0103r\u0103 niciun mod de comunicare \u00eentre echipe (\u00een afar\u0103 de telepatie), \u00eencearc\u0103 s\u0103 ghiceasc\u0103 mi\u0219carea sau sunetul pe care celelalte dou\u0103 echipe le vor face.<\/p>\n \u00centreb\u0103ri de reflec\u021bie:<\/p>\n Sarcina final\u0103: Terapeutul propune elevilor s\u0103 aleag\u0103 un sunet\/o mi\u0219care din joc pentru a deveni emblematic\u0103 pentru grup. Se va construi un slogan, o sigl\u0103, imn al clasei pe parcursul a 3 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.<\/p>\n Activitatea 2: \u201eC\u00e2te puncte se pot face?\u201d<\/p>\n Obiective pe termen scurt:<\/p>\n Materiale necesare:<\/p>\n Reguli:<\/p>\n Durata: Terapia dureaz\u0103 80 minute\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103<\/p>\n Etapa a II-a: Atacul sau r\u0103bufnirea<\/strong><\/p>\n Este etapa de confuzie \u00een care elevii \u00ee\u0219i caut\u0103 locul \u0219i rolul \u00een grup, tr\u0103iesc cele mai multe momente de confuzie. De modul \u00een care sunt rezolvate aceste conflicte depinde supravie\u021buirea \u0219i eficien\u021ba grupului \u00een continuare.<\/p>\n Activitatea 1: Restructurare cognitiv\u0103 (Ellis, 1962)<\/p>\n Obiective pe termen scurt:<\/p>\n Fundamentul teoretic: Terapia ra\u021bional-emotiv\u0103 are la baz\u0103 provocarea \u0219i combaterea ideilor ira\u021bionale ce genereaz\u0103 tulbur\u0103ri emo\u021bionale:<\/p>\n Exerci\u021biu: G\u00e2ndirea de detectiv \u0219i g\u00e2ndirea realist\u0103<\/p>\n EVENIMENT: ______________________<\/p>\n \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu ce sunt \u00eengrijorat? Activitatea 2: \u201eC\u00e2t de bine \u00eemi gestionez ra\u021bionalitatea \u00een situa\u021biile de limit\u0103?\u201d<\/p>\n Obiective pe termen scurt:<\/p>\n Fundamentul teoretic – Nietzsche \u0219i dialectica Apollo-Dionisos: \u00cen lucrarea „Na\u0219terea tragediei”, F. Nietzsche prezint\u0103 faptul c\u0103 omul \u00ee\u0219i joac\u0103 propria scen\u0103 \u00een care m\u0103\u0219tile st\u0103rilor lui penduleaz\u0103 \u00eentre:<\/p>\n Apollo – Zeul Soarelui:<\/p>\n Dionisos – Zeul Be\u021biei:<\/p>\n Activitatea practic\u0103:<\/p>\n Fi\u0219a de evaluare:<\/p>\n Comportament \u00een situa\u021bii de criz\u0103 Comportamentul meu ra\u021bional: Mesajul meu ra\u021bional: Comportamentul meu ira\u021bional: Mesajul meu ira\u021bional: Motto: ___________________________<\/p>\n Durata: Terapia dureaz\u0103 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, 80 minute\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103<\/p>\n Etapa a III-a: Normarea<\/strong><\/p>\n \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, grupul de elevi este matur, au capacitatea de a vorbi despre sinele lor, au sentimentul coeziunii grupului, dorin\u021ba lor este de experimentare \u0219i dezvoltare a clasei.<\/p>\n Activitatea: „Vorbe\u0219te-mi despre tine”<\/p>\n Obiectivele grupului pe termen scurt:<\/p>\n Timp necesar: 80 minute<\/p>\n Materiale necesare: post-it-uri, instrumente de scris, foaie de flipchart<\/p>\n Regulile activit\u0103\u021bii:<\/p>\n Descrierea activit\u0103\u021bii:<\/p>\n Participan\u021bilor li se dau c\u00e2te dou\u0103 post-it-uri: \u00centreb\u0103ri de reflec\u021bie \u0219i evaluare:<\/p>\n Proiectul „Copacul grupului”:<\/p>\n Terapeutul realizeaz\u0103 pe o foaie de flipchart un copac prin care s\u0103 se urm\u0103reasc\u0103 evolu\u021bia grupului:<\/p>\n Etapa a IV-a: Performarea<\/strong><\/p>\n Rezolvarea de probleme \u0219i antrenamentul asertiv<\/p>\n Obiectivul principal: Identificarea problemelor de anxietate \u0219i descoperirea modalit\u0103\u021bilor prin care elevii pot face fa\u021b\u0103 dificult\u0103\u021bilor intervenite, av\u00e2nd ca strategie realizarea la nivel de grup a unui plan \u00een vederea realiz\u0103rii unei activit\u0103\u021bi de promovare pozitiv\u0103 a propriei imagini prin modelul I CAN DO.<\/p>\n Modelul I CAN DO:<\/p>\n I – INCIDENT Strategia de rezolvare a problemelor (conform Goldfried, 1971):<\/p>\n Elevii au ca sarcin\u0103: Obiectivele pe termen scurt:<\/p>\n Strategii terapeutice:<\/p>\n FEAR:<\/p>\n F – FRICA STOP:<\/p>\n S – SPAIM\u0102 (Scare) Avantajele terapiei de grup<\/strong><\/p>\n Criterii de constituire a grupului<\/strong><\/p>\n Stabilirea timpului \u0219i spa\u021biului<\/strong><\/p>\n Etapa a V-a: Suspendarea\/ \u00eencheierea<\/strong><\/p>\n Povestea terapeutic\u0103: „Bancnota de 200 de lei”<\/p>\n Obiective pe termen scurt:<\/p>\n Descrierea pove\u0219tii: \u00centreb\u0103ri de reflec\u021bie la nivel de grup:<\/p>\n Durata: Terapia dureaz\u0103 80 minute\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Holdevici, I. (2005). Psihoterapia cognitiv comportamental\u0103. Managementul stresului pentru un stil de via\u021b\u0103 optim, Editura \u0218tiin\u021belor Medicale, Bucure\u0219ti <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Perioada cuprins\u0103 \u00eentre 10 \u0219i 12 ani reprezint\u0103 o etap\u0103 important\u0103 \u00een dezvoltarea copilului, marc\u00e2nd tranzi\u021bia de la copil\u0103ria mijlocie spre adolescen\u021ba timpurie. \u00cen acest interval, elevii din clasa a V-a se confrunt\u0103 cu provoc\u0103ri majore: trecerea de la \u0219coala … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n30-50 de obiecte identice care se pot arunca (mingi de ping-pong, mingi de cauciuc, de burete)<\/li>\n\n
\n
\n
\nCe dovezi exist\u0103?
\nCe s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een trecut, c\u00e2nd am mai fost \u00eengrijorat\/\u0103?
\nCare sunt datele?
\nCe altceva s-ar putea \u00eent\u00e2mpla?
\nCare este g\u00e2ndul meu calm?
\nCe se va \u00eent\u00e2mpla de fapt?
\n\u0218i ce dac\u0103 ceea ce m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103?
\nDurata: Terapia dureaz\u0103 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, 80 minute\/s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\n
\nMetafora (adjectiv): _______________<\/p>\n
\n– ________________
\n– ________________
\n– ________________<\/p>\n
\n– ________________
\n– ________________
\n– ________________<\/p>\n
\n– ________________
\n– ________________
\n– ________________<\/p>\n
\n– ________________
\n– ________________
\n– ________________<\/p>\n\n
\n
\nPe unul dintre acestea li se cere s\u0103 scrie trei aspecte (calit\u0103\u021bi, aptitudini, deprinderi, hobby-uri) cu care ar putea contribui la dezvoltarea grupului din clas\u0103
\nPe cel\u0103lalt post-it noteaz\u0103 trei aspecte ale personalit\u0103\u021bii pe care \u0219i le pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cu ajutorul colegilor din grup
\nOdat\u0103 completate, post-it-urile sunt afi\u0219ate, fiecare dintre participan\u021bi prezent\u00e2nd ceea ce a notat<\/p>\n\n
\n
\nC – CONSEQUENCE
\nA – ALTERNATIVE
\nN – NARROW
\nD – DO IT!
\nO – OUTCOMES<\/p>\n
\na) Realizarea unui jurnal de g\u00e2nduri \u0219i tr\u0103iri pentru monitorizarea circumstan\u021belor \u00een care a ap\u0103rut problema (timp de dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte)
\nb) Definirea aspectelor problemei – problem\u0103, conflict, posibile bariere – formularea problemei
\nc) Solu\u021bii posibile: strategii generale, tehnici de implementare – generarea de alternative
\nd) Alegerea celei mai bune alternative
\ne) Monitorizarea consecin\u021belor ac\u021biunii \u00een ce m\u0103sur\u0103 rezultatul a\u0219teptat coincide cu cel real<\/p>\n\n
\nE – A\u0218TEPT\u0102RI
\nA – AC\u021aIUNE
\nR – REZULTAT<\/p>\n
\nT – G\u00c2NDURI NEGATIVE (Thoughts)
\nO – G\u00c2NDURI ALTERNATIVE (Other Thoughts)
\nP – RECOMPENS\u0102 (Prize)<\/p>\n\n
\n
\n
\n
\nPaul, cu o figur\u0103 trist\u0103 \u0219i ab\u0103tut\u0103, se \u00eent\u00e2lni cu prietena lui Carla \u00eentr-o cofet\u0103rie, la o cafea. Deprimat, \u00eencepu s\u0103 se descarce \u00een fa\u021ba ei, povestindu-i despre numeroasele lui probleme, despre locul de munc\u0103, bani, prieteni, scopul lui \u00een via\u021b\u0103 \u0219i multe altele… Totul p\u0103rea s\u0103 \u00eei mearg\u0103 prost…
\nLa un moment dat, Carla b\u0103g\u0103 m\u00e2na \u00een geant\u0103 \u0219i scoase o bancnot\u0103 nou-nou\u021b\u0103 de 200 de lei. I-o \u00eentinse z\u00e2mbind:
\n– Vrei aceast\u0103 bancnot\u0103?
\nPaul, pu\u021bin confuz, \u00eei r\u0103spunse:
\n–\u00a0Dac\u0103 o vreau? Bine\u00een\u021beles, Carla… doar sunt 200 de lei! Cine i-ar refuza?!
\nAtunci Carla mut\u0103 bancnota \u00een m\u00e2na st\u00e2ng\u0103 \u0219i o mototoli p\u00e2n\u0103 f\u0103cu din ea un mic ghemotoc. Ar\u0103t\u00e2ndu-i ghemotocul lui Paul, \u00eel \u00eentreb\u0103 din nou:
\n– Dar acum, mai vrei bancnota?
\n– Carla, nu \u0219tiu ce urm\u0103re\u0219ti, dar ghemotocul acela din m\u00e2na ta valoreaz\u0103 \u00een continuare dou\u0103 sute! Bine\u00een\u021beles c\u0103 vreau bancnota, chiar \u0219i a\u0219a, dac\u0103 mi-o dai.
\nCarla desf\u0103cu ghemotocul, arunc\u0103 bancnota \u0219ifonat\u0103 pe jos \u0219i o c\u0103lc\u0103 cu piciorul p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se murd\u0103ri toat\u0103.
\n– Tot mai vrei bancnota?
\n– Ascult\u0103, Carla, tot nu \u00een\u021beleg unde vrei s\u0103 ajungi. Chiar \u0219i a\u0219a, c\u0103lcat\u0103 \u00een picioare \u0219i murd\u0103rit\u0103, este tot o bancnot\u0103 de 200 de lei, \u0219i p\u00e2n\u0103 nu o rupi, \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 valoarea…
\n– Paul, tu ai spus-o – o bancnot\u0103 de 200 r\u0103m\u00e2ne o bancnot\u0103 de 200! Ei bine, trebuie s\u0103 \u0219tii c\u0103 indiferent ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu tine, chiar dac\u0103 uneori ceva nu iese cum vrei tu, chiar dac\u0103 via\u021ba te \u201e\u00eendoaie\u201d sau te face un mic ghemotoc, tu continui s\u0103 fii la fel de important cum ai fost \u00eentotdeauna… Ceea ce trebuie s\u0103 te \u00eentrebi este c\u00e2t valorezi tu \u00een realitate, nu c\u00e2t de ab\u0103tut e\u0219ti la un moment dat sau c\u00e2t de deprimat din cauza unor situa\u021bii mai mult sau mai pu\u021bin trec\u0103toare din via\u021ba ta.<\/p>\n\n
\nHoldevici, I. (2004). Psihoterapia de scurt\u0103 durat\u0103, Editura Dual Tech, Bucure\u0219ti
\nJacquelynne S. Eccles (1999). The Development of Children Ages 6 to 14 THE FUTURE OF CHILDREN \u2013 FALL, pdfs.semanticscholar.org\/
\nRonald Rapee, Ann Wignall, Jennifer L. Hudson, Carolyn A. Schniering (2009). Tratamentul Anxiet\u0103\u021bii la copii \u0219i adolescen\u021bi \u2013 o abordare fundamentat\u0103 \u0219tiin\u021bific, Editura ASCR
\nTuckman, B. W. (1965). Developmental sequence in small groups. Psychological Bulletin, 63(6), 384-399
\nYalom, I. D., & Leszcz, M. (2005). Theory and practice of group psychotherapy. Basic books
\nNietzsche, F. (1999). Na\u0219terea tragediei, Editura Dacia, Cluj Napoca
\nLiiceanu, G. (1996). Tragicul, Editura Humanitas, Bucure\u0219ti<\/p>\n