Dezvoltarea creativit\u0103\u021bii plastice reprezint\u0103 o component\u0103 fundamental\u0103 a educa\u021biei artistice \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar. Cercet\u0103rile din domeniul psihopedagogiei demonstreaz\u0103 c\u0103 activit\u0103\u021bile plastice contribuie semnificativ la formarea g\u00e2ndirii divergente \u0219i a capacit\u0103\u021bilor expresive ale elevilor. \u00cen contextul actual al educa\u021biei, identificarea \u0219i aplicarea unor metode eficiente de stimulare a creativit\u0103\u021bii devine o necesitate pentru cadrele didactice care urm\u0103resc dezvoltarea armonioas\u0103 a personalit\u0103\u021bii elevilor. Prezenta lucrare \u00ee\u0219i propune s\u0103 analizeze principalele metode \u0219i tehnici care pot fi utilizate \u00een activit\u0103\u021bile de educa\u021bie plastic\u0103 pentru a favoriza exprimarea creativ\u0103 \u0219i pentru a cultiva poten\u021bialul artistic al copiilor \u0219i adolescen\u021bilor. <\/p>\n
Termenul de creativitate \u00ee\u0219i are originea \u00een cuv\u00e2ntul latin „creare” care \u00eenseamn\u0103 „a z\u0103misli”, „a f\u0103uri”, „a crea”, „a na\u0219te”. \u00cens\u0103\u0219i etimologia cuv\u00e2ntului ne demonstreaz\u0103 c\u0103 termenul de creativitate define\u0219te un act dinamic, un proces care se dezvolt\u0103, se des\u0103v\u00e2r\u0219e\u0219te \u0219i \u00ee\u0219i cuprinde at\u00e2t originea c\u00e2t \u0219i scopul.<\/p>\n
Psihologii sus\u021bin c\u0103 a fi creativ \u00eenseamn\u0103 a crea ceva nou, original \u0219i adecvat realit\u0103\u021bii. A crea \u00eenseamn\u0103 a face s\u0103 existe, a aduce la via\u021b\u0103, a cauza, a genera, a produce. Creativ este cel care se caracterizeaz\u0103 prin originalitate, expresivitate, imagina\u021bie, generativ, intuitiv, inovativ, deschiz\u0103tor de drumuri.
\n\u00cen timp i s-au dat mai multe defini\u021bii:<\/p>\n
J.L. Moreno afirma, \u00een 1950: „Creativitatea este facultatea de a introduce \u00een lume un lucru nou.”\u00a0M. Stein afirma, \u00een 1962: „Creativitatea este acel produs care are ca rezultat o oper\u0103 personal\u0103, acceptat\u0103 ca util\u0103 sau satisf\u0103c\u0103toare \u00eentr-un grup social, \u00eentr-o perioad\u0103 anumit\u0103 de timp.” \u00cen 1981, Al. Ro\u0219ca sublinia: „Creativitatea este un complex de \u00eensu\u0219iri \u0219i aptitudini psihice care \u00een condi\u021bii favorabile creeaz\u0103 produse noi \u0219i de valoare pentru societate.”<\/p>\n
Termenul de creativitate a fost introdus \u00een psihologie de G.W. Allport pentru a desemna o forma\u021biune de personalitate.<\/p>\n
Creativitatea, din punctul de vedere al psiho-pedagogiei actuale, a\u0219a cum ne-o prezint\u0103 Andrei Cosmovici \u00een „Psihopedagogia \u0219colar\u0103”, capitolul VIII, Creativitatea \u0219i cultivarea ei \u00een \u0219coal\u0103<\/em>, are cinci dimensiuni:<\/p>\n Rolul oric\u0103rei institu\u021bii \u0219colare este acela de a dezvolta creativitatea ca structur\u0103 psihic\u0103. Alexandru Ro\u0219ca St\u0103nescu afirma \u00een volumul s\u0103u intitulat „Creativitatea” c\u0103 „Aptitudinile creatoare se pot dezvolta \u00een condi\u021biile unei activit\u0103\u021bi adecvate care se dezvolt\u0103 pe baza dispozi\u021biilor, ca punct de plecare. Aptitudinile se formeaz\u0103 \u0219i se dezvolt\u0103 printr-o activitate intens\u0103 \u0219i organizat\u0103 \u00een domeniul respectiv \u0219i prin \u00eensu\u015firea cuno\u0219tin\u021belor adecvate”.<\/p>\n Factorul esen\u021bial \u00een stimularea creativit\u0103\u021bii copiilor este profesorul dac\u0103 abordeaz\u0103 un management bazat pe anumite repere \u0219i anume:<\/p>\n Este cunoscut faptul c\u0103 activit\u0103\u021bile plastice ofer\u0103 elevilor posibilitatea de a explora lumea vizual \u0219i tactil. Pornind de la familiarizarea elevilor cu elementele de limbaj plastic se poate ajunge prin intermediul unor explor\u0103ri vizual-plastice la descoperirea capacit\u0103\u021bilor expresive ale acestora.<\/p>\n Creativitatea devine educabil\u0103 \u00een condi\u021biile abord\u0103rii unui management modern de c\u0103tre cadrul didactic care utilizeaz\u0103 metode activ-participative, corela\u021bii interdisciplinare, stimuleaz\u0103 poten\u021bialul creator al fiec\u0103rui copil. Elevul, prin procesul de crea\u021bie, \u00ee\u0219i l\u0103rge\u0219te universul, capacitatea de cunoa\u0219tere.\u00a0Profesorul poate ac\u021biona \u00een trei direc\u021bii:<\/p>\n Men\u021bion\u0103m c\u0103 va cre\u0219te spiritul de independen\u021b\u0103 al elevilor cu c\u00e2t vom solicita mai mult efortul creativ al acestora.<\/p>\n Creativitatea este o disponibilitate complex\u0103 de ordin psihologic ce cuprinde o multitudine de procese, st\u0103ri \u0219i capacit\u0103\u021bi care coparticip\u0103 la realizarea unor produse noi, un proces care conduce la un produs caracterizat prin noutate sau originalitate \u0219i valoare pentru societate. Se refer\u0103 \u0219i la g\u0103sirea unor solu\u021bii, idei, metode, probleme care sunt ob\u021binute de subiect pe o cale independent\u0103.<\/p>\n Creativitatea ca dimensiune complex\u0103 a personalit\u0103\u021bii angajeaz\u0103 diferite tipuri de resurse psihologice (fluiditate, flexibilitate, sensibilitate) \u0219i solicit\u0103 anumite caracteristici de personalitate (spirit de independen\u021b\u0103, complexitate, con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine puternic\u0103, autonomie).<\/p>\n J.J. Rousseau afirma: „Copilul nu trebuie s\u0103 fac\u0103 dec\u00e2t ceea ce vrea el, dar el nu trebuie s\u0103 voiasc\u0103 dec\u00e2t ceea ce voie\u0219ti tu s\u0103 fac\u0103; nu trebuie s\u0103 fac\u0103 un pas ca tu s\u0103-l fi prev\u0103zut, nu trebuie s\u0103 deschid\u0103 gura f\u0103r\u0103 ca tu s\u0103 \u0219tii ce va spune.”<\/p>\n Cadrul didactic este factorul determinant \u00een stimularea creativit\u0103\u021bii elevilor dac\u0103 abordeaz\u0103 la clas\u0103 un management bazat pe urm\u0103toarele elemente:<\/p>\n Concluzion\u0103m c\u0103 niciun act de crea\u021bie nu poate fi realizat f\u0103r\u0103 informa\u021bie, prepara\u021bie, f\u0103r\u0103 cuno\u0219tin\u021be asimilate \u0219i bine structurate.<\/p>\n Metode de dezvoltare a creativit\u0103\u021bii plastice<\/strong><\/p>\n Se cunoa\u0219te faptul c\u0103 actul crea\u021bional nu se produce instantaneu, ci are o anumit\u0103 dinamic\u0103 parcurg\u00e2nd mai multe etape. Creativitatea, dup\u0103 E.P. Torrance reprezint\u0103 „procesul model\u0103rii unor idei sau ipoteze, al test\u0103rii acestor idei \u0219i al comunic\u0103rii rezultatelor ob\u021binute”.<\/p>\n \u00cen accep\u021biunea lui P. Constantinescu Stoleru, creativitatea este „procesul prin care subiectul sesiz\u00e2nd o disfunc\u021bionalitate \u00eentr-un domeniu teoretic sau practic, modeleaz\u0103 \u0219i testeaz\u0103 idei sau ipoteze, le obiectivizeaz\u0103 \u00een produse noi, adecvate, utile \u0219i recunoscute de ceilal\u021bi”.<\/p>\n Metodele care incit\u0103 elevii \u00een descoperirea unor solu\u021bii optime pentru compozi\u021biile la liber\u0103 alegere av\u00e2nd drept scop dezvoltarea g\u00e2ndirii vizuale sunt:<\/p>\n Metoda punctelor unite cu linii<\/em><\/p>\n Se aplic\u0103 dup\u0103 ce elevii sunt deprin\u0219i s\u0103 observe formele \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, \u00een plan bidimensional, apoi formele naturale, spontane, create de natur\u0103, dar \u0219i cele elaborate. Se distribuie \u00eent\u00e2mpl\u0103tor puncte pe foaia de lucru pe fond muzical, \u00eentr-un anumit ritm. Acestea se vor uni \u00eent\u00e2mpl\u0103tor ob\u021bin\u00e2ndu-se o re\u021bea de linii, poate s\u0103 fie una ordonat\u0103 sau nu. Formele care se aseam\u0103n\u0103 cu ceva din realitatea \u00eenconjur\u0103toare se contureaz\u0103, se coloreaz\u0103 \u0219i se eviden\u021biaz\u0103 prin folosirea detaliului.<\/p>\n Metoda petelor \u00eent\u00e2mpl\u0103toare<\/em><\/p>\n Compozi\u021biile realizate prin prelucrarea unor pete spontane de culoare ob\u021binute \u0219i prin fuzionarea pe suport umed sau uscat, dar \u0219i prin pete picturale, ob\u021binute prin stropirea suprafe\u021bei de h\u00e2rtie uscat\u0103.<\/p>\n Cum se procedeaz\u0103? Se dispun \u00eent\u00e2mpl\u0103tor pe foaia de desen pete\/stropi, pe un fond muzical, \u00een vederea desc\u0103tu\u0219\u0103rii spiritului. Se poate folosi \u0219i tehnica \u0219tampilei. Elevii descoper\u0103 pete, forme din realitatea \u00eenconjur\u0103toare.<\/p>\n Metoda umaniz\u0103rii antropomorfe <\/em>const\u0103 \u00een transformarea lucrurilor, obiectelor c\u0103tre tr\u0103s\u0103turi umane.<\/p>\n Metoda animalului fantastic<\/em>. Elevii au prilejul s\u0103 creeze animalul care nu exist\u0103 \u00een realitate prin \u00eembinarea p\u0103r\u021bilor componente ale animalelor: coarne de cerb, aripi de fluture, cozi de p\u0103un \u0219i c\u0103ruia trebuie s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 un nume.<\/p>\n Metoda modul\u0103rii<\/em> const\u0103 \u00een folosirea unui element-model care s\u0103 se repete \u00een spa\u021biul plastic dup\u0103 o anumit\u0103 regul\u0103. Acesta \u00ee\u0219i poate p\u0103stra identitatea, dar modific\u00e2ndu-\u0219i dimensiunea, pozi\u021bia, culoarea, valoarea tonal\u0103. Exemplificare: modularea p\u0103tratului \u00een ob\u021binerea florii fermecate, modularea cercului \u00een ob\u021binerea omului de z\u0103pad\u0103.<\/p>\n Metoda ma\u0219in\u0103riei<\/em>. Conform acestei metode elevul este solicitat s\u0103 inventeze un mecanism, o ma\u0219in\u0103rie care s\u0103 produc\u0103 ceva. De exemplu: ma\u0219ina de f\u0103urit fericirea (\u00een mecanismul de intrare apar pietre, iar \u00een cel de ie\u0219ire bebelu\u0219i).<\/p>\n Metoda compunerii \u0219i descompunerii<\/em> se bazeaz\u0103 pe utilizarea p\u0103tratului Tangram. Compunerea unui element nou, repetitiv sau nu, este necesar s\u0103 se realizeze utiliz\u00e2ndu-se cele \u0219apte piese componente.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n Valen\u021ba educativ\u0103 a acestor metode este aceea c\u0103 elevul este eliberat de captivitatea unor tipare ap\u0103rute datorit\u0103 rutinei, el \u00eencep\u00e2nd s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i s\u0103 lucreze liber, g\u0103sind cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 drumuri noi. Elevul este stimulat s\u0103 \u00eencerce, s\u0103 descopere \u0219i s\u0103 devin\u0103 con\u0219tient de toate posibilit\u0103\u021bile constructive \u0219i de expresia pe care le ofer\u0103 fiecare instrument \u0219i fiecare material utilizat \u00een raport cu celelalte.<\/p>\n Pe m\u0103sur\u0103 ce priceperea \u0219i deprinderile se formeaz\u0103, elevul poate s\u0103 lucreze cu unit\u0103\u021bi din ce \u00een ce mai mari \u0219i s\u0103 aib\u0103 perspectiva unei activit\u0103\u021bi independente, pl\u0103cute, creatoare.<\/p>\n Evaluarea are drept criterii: designul pl\u0103cut, creativitatea (neobi\u0219nuitul, unicul, imagina\u021bia), personalitatea compozi\u021biei. Aceste activit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare \u00eentr-o atmosfer\u0103 afectiv\u0103 cald\u0103 \u0219i destins\u0103 pentru ca personalitatea elevului s\u0103 se dezvolte permanent.<\/p>\n \u00cen concluzie, afirm\u0103m c\u0103 educa\u021bia plastic\u0103 intr\u0103 \u00een sfera cunoa\u0219terii \u0219i a creativit\u0103\u021bii, ea fiind educa\u021bia acelor sim\u021buri pe care se bazeaz\u0103 inteligen\u021ba \u0219i g\u00e2ndirea creatoare a copiilor, stimul\u00e2nd flexibilitatea \u0219i spiritul critic.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dezvoltarea creativit\u0103\u021bii plastice reprezint\u0103 o component\u0103 fundamental\u0103 a educa\u021biei artistice \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul preuniversitar. Cercet\u0103rile din domeniul psihopedagogiei demonstreaz\u0103 c\u0103 activit\u0103\u021bile plastice contribuie semnificativ la formarea g\u00e2ndirii divergente \u0219i a capacit\u0103\u021bilor expresive ale elevilor. \u00cen contextul actual al educa\u021biei, identificarea \u0219i … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\n
\n
\n
\nArgintescu, A.N. – Expresivitate, valoare, mesaj plastic, Editura Minerva, Bucure\u0219ti, 1973
\nCristea, M.; Ni\u021bescu, V.; Panait, D.H.; St\u0103nescu Surdu, E. – Ghid metodic de educa\u021bie plastic\u0103, pentru clasele I-IV \u0219i pentru activitatea metodic\u0103 din \u0219colile normale, Editura Petrion, Bucure\u0219ti, 1997
\n\u0218u\u0219al\u0103, I. – Estetica \u0219i psihopedagogia artelor plastice \u0219i a desenului, Editura Sigma, Bucure\u0219ti, 2000<\/p>\n