Procesul de \u00eendrumare a form\u0103rii capacit\u0103\u021bilor de comunicare cuprinse mai multe etape care se \u00eentrep\u0103trund: ascultarea vorbirii celorlal\u021bi, reproducerea ei pe baza imita\u021biei, construirea unui sistem verbal propriu, consolidarea lui prin exersarea zilnic\u0103, prevenirea unor deficien\u021be \u0219i corectarea vorbirii. Situa\u021biile de instruire ce presupun comunicarea se diversific\u0103 \u00een func\u021bie de modalit\u0103\u021bile, c\u0103ile \u0219i mijloacele la care poate apela educatorul. <\/p>\n
Povestirea<\/strong> este modalitatea utilizat\u0103 frecvent la v\u00e2rstele mici datorit\u0103 caracterului ei mai colorat afectiv, mai accesibil. De multe ori, con\u021binutul pove\u0219tilor reproduce propria experien\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 a copiilor, fapt ce permite reluarea \u00een diverse variante a unei teme, de fiecare dat\u0103 cu elemente de noutate \u0219i surpriz\u0103. \u00cen povestirea liber\u0103 sau f\u0103r\u0103 \u00eenceput sugerat, copilul poate aborda un aspect nesemnificativ, neinteresant, poate lungi f\u0103r\u0103 rost povestirea, poate ajunge la un final neelocvent, \u00eens\u0103 important\u0103 r\u0103m\u00e2ne aceast\u0103 cale \u00een sensul exers\u0103rii capacit\u0103\u021bii creatoare.<\/p>\n Se recomand\u0103 a se expune unele pove\u0219ti de dou\u0103 ori, iar \u00een stabilirea repet\u0103rilor s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de grup\u0103 \u0219i de con\u021binutul fiec\u0103rei pove\u0219ti, ponderea cea mai mare a repet\u0103rilor ap\u0103r\u00e2nd \u00een activitatea cu pre\u0219colarii. Se are \u00een vedere trezirea \u0219i men\u021binerea interesului copiilor pentru ascultarea pove\u0219tilor, captarea aten\u021biei pe tot parcursul activit\u0103\u021bii\/lec\u021biei, \u00een\u021belegerea \u0219i re\u021binerea textului, ca \u0219i reproducerea lui cu u\u0219urin\u021b\u0103.<\/p>\n Ca metod\u0103 \u0219i ca mijloc de instruire \u0219i educa\u021bie, pove\u0219tile educatoarei<\/strong> sunt activit\u0103\u021bi de expunere oral\u0103 a con\u021binutului unor texte literare, cu caracter realist-\u0219tiin\u021bific sau fantastic (pove\u0219ti, basme, legende, balade, schi\u021be). \u00cen m\u0103sura \u00een care educatoarea expune povestea \u00eentr-o form\u0103 corect\u0103 din punct de vedere stilistic \u0219i gramatical, p\u0103trund \u00een limbajul copiilor forme de exprimare specifice at\u00e2t limbii literare, c\u00e2t \u0219i celei populare, se favorizeaz\u0103 \u00eensu\u015firea f\u0103r\u0103 dificultate a unor forme stilistice, expresii populare (epitete, hiperbole).<\/p>\n Ascult\u00e2nd pove\u0219ti sau basme, copiii nu numai c\u0103 sesizeaz\u0103 mijloacele verbale folosite de educatoare, dar re\u021bin \u0219i cuvintele cu care \u00eencep \u0219i se \u00eencheie basmele ori expresiile care se repet\u0103 \u00een basme. Astfel, limba literar\u0103 \u0219i cea popular\u0103, cu mijloace stilistice proprii, intr\u0103 \u00een limbajul curent al copiilor. Pre\u0219colarul mare \u0219i \u0219colarul mic \u00eenva\u021b\u0103 poezii, cite\u0219te dup\u0103 imagini, tr\u0103ind scenariile pove\u0219tilor emo\u021bional, dovedind o cre\u0219tere aproape incredibil\u0103 a gamei de nuan\u021be emo\u021bionale legate de personajele pove\u0219tilor, dar \u0219i de conflictul care se realizeaz\u0103 \u00een cadrul acestora.<\/p>\n Printre modalit\u0103\u021bile de realizare a activit\u0103\u021bilor de povestire din gr\u0103dini\u021b\u0103 se num\u0103r\u0103:<\/p>\n a) Teatrul de p\u0103pu\u0219i<\/strong><\/p>\n Folosirea lui necesit\u0103 din partea educatoarei o foarte bun\u0103 preg\u0103tire. Pe l\u00e2ng\u0103 cunoa\u0219terea perfect\u0103 a textului \u00een scopul red\u0103rii dialogului, a st\u0103rilor suflete\u0219ti \u0219i a imit\u0103rii glasului personajelor, este necesar s\u0103 se selecteze corespunz\u0103tor p\u0103pu\u0219ile care trebuie s\u0103 \u00eentruchipeze c\u00e2t mai fidel personajul \u0219i s\u0103 se perfec\u021bioneze m\u00e2nuirea acestora astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 prind\u0103 via\u021b\u0103.<\/p>\n Exemplu:<\/p>\n Textul trebuie imprimat pe banda de magnetofon, educatoarea realiz\u00e2nd sincronizarea textului cu mi\u0219c\u0103rile personajelor. Teatrul de p\u0103pu\u0219i \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 ne\u0219tirbit farmecul pentru pre\u0219colari. Astfel, prin intermediul unor p\u0103pu\u0219i u\u0219or de m\u00e2nuit, pre\u0219colarii pot asculta p\u0103reri sau pot participa la diverse conversa\u021bii pe teme interesante: rela\u021biile dintre colegi, respectarea adul\u021bilor, p\u0103strarea obiectelor din clas\u0103\/gr\u0103dini\u021b\u0103. Efectul asupra pre\u0219colarilor este mare atunci c\u00e2nd p\u0103pu\u0219ile nu dau nume de elevi se relateaz\u0103 \u00eent\u00e2mpl\u0103ri petrecute \u00een ore sau \u00een recrea\u021bii, \u00een care pre\u0219colarii se reg\u0103sesc cu gre\u0219elile lor sau cu faptele lor bune.<\/p>\n b) Teatrul de mas\u0103<\/strong><\/p>\n Se poate folosi at\u00e2t la gr\u0103dini\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i la clasele mici. Pe m\u0103sur\u0103 ce se expune povestirea, personajele sunt prezentate cu ac\u021biuni specifice fiec\u0103ruia, pe mas\u0103\/banc\u0103, \u00een fa\u021ba copiilor. Se folosesc p\u0103pu\u0219ile din trusele pentru teatru, ca \u0219i alte juc\u0103rii: animale din celuloid sau gum\u0103, ori modele din plastilin\u0103.<\/p>\n Exemplu: Turti\u021ba (se poate realiza chiar din aluat copt la cuptor). Astfel, \u00een momentul \u00een care realizeaz\u0103 prezentarea \u0219i descrierea ei (rumen\u0103, cald\u0103, cu miros pl\u0103cut \u0219i gust bun), copiii o pot analiza apel\u00e2nd la mul\u021bi analizatori (vizual, olfactiv, tactil, gustativ).<\/p>\n Pentru \u00een\u021belegerea semnifica\u021biei cuvintelor \u0219i expresiilor populare (ie, fata-i str\u00e2ns\u0103-n be\u021belie, cing\u0103toare, i\u021bari) se pot \u00eembr\u0103ca doi copii \u00een costume na\u021bionale \u0219i pot fi prezenta\u021bi \u00een fa\u021ba grupei pentru a-i introduce pe copii \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u021bare a poeziei \u201ePortul meu”. Prin pove\u0219tile selectate din \u201eAmintiri din copil\u0103rie” de Ion Creang\u0103, copiii se familiarizeaz\u0103 cu expresiile limbii populare care marele povestitor le-a folosit cu at\u00e2ta dib\u0103cie \u00een scrierile sale (\u201escoal\u0103 dugli\u0219ule”, \u201ene am\u0103gea mama”, \u201etol\u0103ni\u021bi-v\u0103”). Foarte mul\u021bi copii din grupa mare \u0219i din grupa preg\u0103titoare re\u021bin corect zic\u0103torile \u0219i proverbele, folosindu-le corespunz\u0103tor \u00een diferite \u00eemprejur\u0103ri.<\/p>\n Repovestirea, ca activitate organizat\u0103 \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103, reune\u0219te \u00eentreaga grup\u0103 de copii \u0219i are ca scop transformarea calitativ\u0103 \u00een sfera vorbirii, deprinz\u00e2ndu-i s\u0103 se exprime cursiv, logic sub toate aspectele. Prin repovestire copilul \u00ee\u0219i formeaz\u0103 deprinderea de a sesiza valoarea de sugestie a compara\u021biei: Sau\/\u0219i a antitezei: Nu toate povestirile educatoarei necesit\u0103 repovestirea lor de c\u0103tre copii. La v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103 sunt indicate acele pove\u0219ti care con\u021bin dialoguri, cu ac\u021biuni simple, pu\u021bine personaje \u0219i pot fi reproduse cu u\u0219urin\u021b\u0103. \u021ain\u00e2ndu-se seama de posibilit\u0103\u021bile de redare a pove\u0219tilor de c\u0103tre copil, activitatea de repovestire se introduce la 4 ani.<\/p>\n Reproducerea con\u021binutului unor povestiri (pove\u0219ti, basme) cunoscute anterior are ca scop formarea deprinderii de a le expune cursiv \u0219i logic \u0219i de a exersa vorbirea contextual\u0103 \u0219i monologat\u0103. Indiferent c\u0103 se apeleaz\u0103 la repovestiri libere, f\u0103r\u0103 sprijin intuitiv sau verbal, la repovestiri pe baza unui plan verbal ori pe baza unui suport intuitiv (material ilustrativ – tablouri, machete, siluete), copiii au prilejul s\u0103 \u00eenve\u021be tehnica memor\u0103rii \u0219i reproducerii.<\/p>\n Lectura dup\u0103 imagini<\/strong> este mai frecvent \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar. Succesiunea de \u00eentreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri stimuleaz\u0103 percep\u021bia orient\u00e2nd g\u00e2ndirea \u0219i activiz\u00e2nd exprimarea verbal\u0103.<\/p>\n Lectura dup\u0103 imagini implic\u0103 folosirea unor ilustra\u021bii, tablouri, imagini proiectate care s\u0103 sugereze un moment al desf\u0103\u0219ur\u0103rii unei pove\u0219ti, s\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze o scen\u0103 \u0219i s\u0103 cuprind\u0103 un anumit peisaj. \u00cen perceperea unui astfel de material, accentul cade pe valorificarea elementelor cunoa\u0219terii \u0219i experien\u021bei anterioare \u0219i pe descrierea \u0219i sesizarea situa\u021biilor noi pe baza unei analize atente a interpret\u0103rilor proprii, exprimate verbal c\u00e2t mai corect \u0219i mai complet.<\/p>\n Conversa\u021bia<\/strong> reprezint\u0103 o cale important\u0103 de activizare a vocabularului. Ea serve\u0219te consolid\u0103rii \u0219i verific\u0103rii cuno\u0219tin\u021belor deja existente, dar \u0219i form\u0103rii deprinderii de a exprima \u00eentr-o form\u0103 corect\u0103 gramatical g\u00e2ndurile, cu ajutorul cuv\u00e2ntului. Cuv\u00e2ntul \u00eei ajut\u0103 pe copii s\u0103-\u0219i formeze deprinderea de a se asculta reciproc, de a vorbi \u00een fa\u021ba celorlal\u021bi copii, de a r\u0103spunde c\u00e2nd sunt \u00eentreba\u021bi.<\/p>\n Conversa\u021biile \u00ee\u0219i justific\u0103 valoarea \u00een m\u0103sura \u00een care sunt corelate cu celelalte modalit\u0103\u021bi deoarece copiii trebuie s\u0103 dispun\u0103 de suficiente cuno\u0219tin\u021be pentru a putea participa la dialog; de aceea, le-am folosit mai mult la grupa preg\u0103titoare pentru \u0219coal\u0103.<\/p>\n Memorizarea<\/strong> exercit\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 memoria \u0219i func\u021biile ei, imagina\u021bia \u0219i g\u00e2ndirea precum \u0219i vorbirea expresiv\u0103. O poezie nu este \u00een\u021beleas\u0103 de toat\u0103 lumea. Ea cere o \u00een\u021belegere, o implicare sufleteasc\u0103. Prin con\u021binutul ei poezia \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 figuri \u00eendr\u0103gite, natura cu frumuse\u021bile ei. Fiind la v\u00e2rsta c\u00e2nd se joac\u0103 cu cuvintele ca \u0219i cu propriile juc\u0103rii, copii \u00eenva\u021b\u0103 poezii despre copil\u0103rie.<\/p>\n Comunicarea prin jocul didactic<\/strong> se realizeaz\u0103 prin fixarea sau repetarea anumitor cuno\u0219tin\u021be \u00een mod pl\u0103cut, f\u0103r\u0103 ca interesul celor care comunic\u0103 s\u0103 scad\u0103. Comunicarea prin joc se constituie ca activitate fundamental\u0103 la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103. J. Piaget denume\u0219te jocul ca fiind un anumit tip de activitate, \u00een\u021beleas\u0103 ca un exerci\u021biu func\u021bional.<\/p>\n Jocul exprim\u0103 experien\u021ba social\u0103 a copilului sub forma comunic\u0103rii cu cei din jur. \u00cen \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar am apelat la o larg\u0103 palet\u0103 de jocuri precum:<\/p>\n a) Jocuri didactice pentru formarea deprinderii de a pronun\u021ba corect sunetele<\/em><\/p>\n Exemplu: Cu ce sunet \u00eencepe cuv\u00e2ntul \u201epitic”? b) Jocuri didactice pentru formarea deprinderii de a efectua analize fonetice<\/em><\/p>\n Exemplu: Jocul silabelor – grupa preg\u0103titoare pentru \u0219coala clasa I. c) Jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a folosi corect substantivele la singular \u0219i plural, \u00een nominativ, acuzativ, dativ, genitiv<\/em><\/p>\n Printre principalele scopuri urm\u0103rite de cadrul didactic se num\u0103r\u0103 utilizarea \u00een vocabularul activ \u0219i pasiv a c\u00e2t mai multe cuvinte \u0219i asocierea lor cu sensurile pe care le poart\u0103, precum \u0219i folosirea corect\u0103 a singularului \u0219i a pluralului sau folosirea corect\u0103 a cazurilor substantivelor.<\/p>\n Pentru atingerea primului scop amintit se poate recurge la urm\u0103toarea sarcin\u0103: Ce \u0219tii despre Scufi\u021ba Ro\u0219ie? Se poate r\u0103spunde apel\u00e2nd la mai multe variante precum: Este trimis\u0103 de mama sa cu co\u0219ul de m\u00e2ncare la bunic\u0103\/ Trece prin p\u0103dure, c\u00e2nt\u0103 \u0219i culege flori\/ Se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu lupul \u0219i este ademenit\u0103 de el\/ Este p\u0103c\u0103lit\u0103 de lup \u00een casa bunicii\/ Este salvat\u0103 de v\u00e2n\u0103tor. De asemenea, li se cere copiilor s\u0103 spun\u0103 semnifica\u021bia diferitelor cuvinte: \u0219ez\u0103toare, speriat\u0103, departe. \u00cen vederea atingerii celui de-al doilea scop se poate apela la jocul \u201eEu spun una, tu spui multe”, iar pentru exersarea folosirii corecte a cazurilor substantivelor, am recurs la urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri:<\/p>\n d) Jocuri didactice pentru folosirea corect\u0103 a adjectivului<\/em><\/p>\n Exemplu: R\u0103spunde repede \u0219i bine – cum este Cenu\u0219\u0103reasa? e) Jocuri didactice pentru consolidarea deprinderii de a construi propozi\u021bii \u0219i fraze cu sens logic \u0219i pentru formarea unei vorbiri expresive<\/em><\/p>\n Exemplu: Cite\u0219te pe c\u0103rticic\u0103. f) Jocurile-exerci\u021biu pentru analiza fonetic\u0103<\/em><\/p>\n Acestea trebuie s\u0103 cuprind\u0103 \u0219i elemente de joc pentru a fi c\u00e2t mai atractive. Jocul POC are ca scop inspira\u021bia pe nas, oprirea expira\u021biei, apoi expira\u021bia prelungit\u0103 pe gur\u0103 \u00eenso\u021bit\u0103 de onomatopeea POC (exemplu: pentru a auzi ce zgomot a f\u0103cut oala c\u00e2nd s-a spart). Ex.: C\u0103su\u021ba din oal\u0103. g) Dramatiz\u0103rile<\/em><\/p>\n Dramatiz\u0103rile sunt variante ale jocurilor de crea\u021bie; sunt jocuri de o construc\u021bie aparte. Limbajul dramatic dispune de o \u00eentreag\u0103 serie de procedee ce apar \u00een vorbirea personajelor, produc\u00e2nd efecte comice. Corecta interpretare a dialogului din text impune obligatoriu referin\u021ba la planul autorului, reprezentat de indica\u021biile scenice, de parantezele regizorale. Acestea indic\u0103 frecvent prezen\u021ba unei serii foarte bogate de reac\u021bii nonverbale (\u00een spectacol mimico-gestuale) ale personajelor care pot contrazice, completa sau suplini expresia verbal\u0103.<\/p>\n Dramatiz\u0103rile sunt transpuneri scenice de manier\u0103 artistic\u0103. Copilul \u00een\u021belege treptat c\u0103 el este un interpret de rol. \u00cen aceast\u0103 calitate, dup\u0103 ce \u00eenva\u021b\u0103 bine textul (rolul \u00eencredin\u021bat) face numeroase exerci\u021bii de interpretare artistic\u0103 a rolului ce \u0219i l-a asumat.<\/p>\n Dramatiz\u0103rile mai pot avea \u0219i sensul de redare a con\u021binutului pove\u0219tii prin dialog. \u00cen acest caz, fiecare copil, sub \u00eendrumarea cadrului didactic, interpreteaz\u0103, cu prilejul repovestirii, un rol \u00eencredin\u021bat de ceilal\u021bi copii \u00een sugestia adultului. Efectele psihologice ale unei asemenea modalit\u0103\u021bi de lucru sunt impresionante: interpre\u021bii tr\u0103iesc momente deosebite \u00een procesul red\u0103rii pe roluri a con\u021binutului pove\u0219tii, mai ales atunci c\u00e2nd ei reu\u0219esc s\u0103 redea, \u00een mod adecvat, suficient de nuan\u021bat, ceea ce relateaz\u0103, uneori cu lux de am\u0103nunte, autorul.<\/p>\n Alte jocuri didactice pe care le-am folosit se pot referi la: convorbiri telefonice<\/em> (prin telefoane-juc\u0103rie), La doctor, La magazin; importante sunt \u0219i jocurile de c\u00e2ntec \u0219i de mi\u0219care<\/em>: Ce pot face copiii, La p\u0103dure.<\/p>\n \u0218ez\u0103torile literare<\/strong> au un farmec deosebit \u0219i se pot organiza cu pre\u0219colarii unei grupe sau \u00eentre grupe paralele. \u00cen cadrul acestei \u0219ez\u0103tori, pre\u0219colarii pot recita (\u00eentrec\u00e2ndu-se \u00een recitare frumoas\u0103, expresiv\u0103), pot povesti, pot c\u00e2nta, pot spune ghicitori sau pot chiar prezenta dramatiz\u0103ri.<\/p>\n Fie c\u0103 se apeleaz\u0103 la o modalitate sau alta, rolul acestora este acela de a forma capacitatea de comunicare a pre\u0219colarilor \u0219i a \u0219colarilor mici, de a-i preg\u0103ti ca autentici purt\u0103tori de mesaje pertinente \u00eentr-o cultur\u0103 a comunic\u0103rii.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Procesul de \u00eendrumare a form\u0103rii capacit\u0103\u021bilor de comunicare cuprinse mai multe etape care se \u00eentrep\u0103trund: ascultarea vorbirii celorlal\u021bi, reproducerea ei pe baza imita\u021biei, construirea unui sistem verbal propriu, consolidarea lui prin exersarea zilnic\u0103, prevenirea unor deficien\u021be \u0219i corectarea vorbirii. Situa\u021biile … Cite\u0219te continuarea \n
\nExemplu: Cenu\u0219\u0103reasa era bun\u0103 \u0219i cuminte ca fata mo\u0219ului.<\/p>\n
\nExemplu: Fata babei era lene\u0219\u0103 \u0219i a mo\u0219ului harnic\u0103.<\/p>\n
\n\u00cen cadrul acestora se pot introduce cuvinte ce denumesc nume de personaje din diferite pove\u0219ti sau obiecte cunoscute din pove\u0219ti (oala, co\u0219ul, oglinda).<\/p>\n
\nPre\u0219colarilor de grupa mare \u0219i preg\u0103titoare li se poate cere s\u0103 despart\u0103 cuvinte \u00een silabe \u0219i silabele \u00een sunete (exemplu: capr\u0103, iezi\u0219ori, lup); de asemenea, trebuie s\u0103 se insiste pe formarea deprinderii de construire a cuvintelor din sunete ini\u021biale date.<\/p>\n\n
\nR\u0103spunsurile se bazeaz\u0103 pe reamintirea caracteriz\u0103rii din povestea Cenu\u0219\u0103reasa.<\/p>\n
\nPove\u0219tile create de pre\u0219colari pot fi \u00eenregistrate pe casetofon, iar la sf\u00e2r\u0219itul activit\u0103\u021bii\/lec\u021biei se poate premia cea mai frumoas\u0103 \u0219i original\u0103 poveste. Cadrul didactic poate spune o ghicitoare despre animale, rechizite \u0219colare, anotimpuri, cer\u00e2nd apoi elevilor s\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 \u0219i ei o ghicitoare despre un obiect din aceea\u0219i categorie sau grupare.<\/p>\n
\nJocurile-exerci\u021biu de dezvoltare a vorbirii le-am integrat \u00een alte activit\u0103\u021bi ca povestirea, lectura dup\u0103 imagini sub forma unor versuri, ghicitori.<\/p>\n