Deprinderile sunt o parte important\u0103 a activit\u0103\u0163ilor umane, peste 80%, \u015fi pot interfera func\u0163ional la toate nivelele structurilor complexe, fiind instrumentele fundamentale pe care se bazeaz\u0103 performan\u0163ele. Totodat\u0103, au dovedit speciali\u015ftii, peste 60% dintre deprinderi se formeaz\u0103 \u020bn ontogeneza timpurie (deprinderi de mers, de vorbire, de comunicare nonverbal\u0103), punctul culminant al form\u0103rii acestora situ\u0203ndu-se undeva pe la 4 ani, c\u0203nd se formeaz\u0103 deprinderi de igien\u0103, cur\u0103\u0163enie etc. Toate aceste deprinderi alc\u0103tuiesc ceea ce psihologii numesc fondul activit\u0103\u0163ilor de integrare socio-cultural\u0103 primar\u0103 sau deprinderile primare pentru via\u0163\u0103 independent\u0103, care ajut\u0103 individul s\u0103 duc\u0103 mai t\u0203rziu o existen\u0163\u0103 normal\u0103.
\nDeprinderea de citit \u015fi deprinderea de scris fac parte, al\u0103turi de deprinderea de ascultare (\u020bn\u0163elegere) \u015fi cea de exprimare, din cele patru deprinderi fundamentale pentru \u020bnv\u0103\u0163area limbii. Cele patru deprinderi se formeaz\u0103 concomitent, fiecare baz\u0203ndu-se pe celelalte, de aceea \u015fi studiile \u020bn domeniu recomand\u0103 abordarea global\u0103, av\u0203nd \u020bn vedere c\u0103 limbajul este un \u00eentreg. <\/p>\n
Citirea \u0219i scrierea sunt deprinderi care deschid noi posibilit\u0103\u021bi de cunoa\u0219tere a realit\u0103\u021bii \u0219i devin\u00a0 noi forme de comunicare interpersonal\u0103 utilizate \u015fi de c\u0103tre \u0219colari. Activit\u0103\u021bile de scriere \u015fi citire sunt str\u00e2ns legate de activit\u0103\u021bile de comunicare, de activit\u0103\u0163ile exprimare corect\u0103 a tr\u0103irilor \u015fi conduc cu succes la dezvoltarea intelectual\u0103, social\u0103 \u015fi emo\u0163ional\u0103 a elevului, mai ales pentru c\u0103 capacitatea de comunicare se supune\u00a0 regulilor de scriere, ortografie \u0219i punctua\u021bie.<\/p>\n
\u00cenv\u0103\u0163area citit-scrisului \u015fi a calculelor elementare sunt definite ca fiind\u00a0\u00a0 achizi\u0163ii de baz\u0103 pentru via\u0163\u0103. Citirea \u0219i scrierea sunt inseparabile, deoarece se coordoneaz\u0103 \u00eentre ele. Reprezentarea articulat\u0103 a cuvintelor, precum \u0219i o serie de procese, cum ar fi analiza \u0219i sinteza vorbirii, sunt comune at\u00e2t \u00een etapele de citire, c\u00e2t \u0219i \u00een cele de scriere. \u00cen compara\u021bie cu lectura, scrisul este o activitate mai complex\u0103, c\u0103ci pe l\u00e2ng\u0103 activitatea intelectual\u0103 se complic\u0103 cu eforturile fizice de a reproduce semnele grafice care sunt mai dificile pentru mici \u0219colari. \u00cenv\u0103\u021barea scrisului nu se bazeaz\u0103 doar pe func\u021bii mentale gata instalate, ci \u015fi pe deprinderi care urmeaz\u0103 a se instala.<\/p>\n
Pentru a se forma \u015fi dezvolta aceste deprinderi esen\u0163iale, \u020bn ciclul primar se recomand\u0103 alegerea unor strategii didactice potrivite, care s\u0103-\u015fi ating\u0103 obiectivele stabilite, \u020bn care \u020bnv\u0103\u0163\u0103torul planific\u0103 \u0219i organizeaz\u0103 con\u0163inutul de \u00eenv\u0103\u0163are \u00eentr-o manier\u0103 integrat\u0103 \u015fi se ghideaz\u0103 dup\u0103 c\u0203\u0163iva factori esen\u0163iali care depind de educabil, de curriculum, de organizarea \u015fcolar\u0103 \u015fi bine\u020bn\u0163eles, de stilul s\u0103u.<\/p>\n
Strategiile didactice utilizate \u020bn formarea \u015fi dezvoltarea deprinderilor se efectueaz\u0103 cu sprijinul metodelor de predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are (informative \u015fi activ-participative, de studiu individual, de verificare \u0219i evaluare).<\/p>\n
Metoda de \u020bnstruire se preteaz\u0103 la desf\u0103\u015furarea unui set de opera\u021biuni efectuate pentru a atinge un scop, un plan de ac\u021biune, prin urmare metoda de \u020bnv\u0103\u0163\u0103m\u0203nt este un set de opera\u021bii mentale \u0219i practice ale dihotomiei pedagogice \u00een care subiectul cunoa\u0219terii (elevul) cu ajutorul profesorului sau independent dezv\u0103luie sau relev\u0103 esen\u021ba evenimentelor, proceselor \u0219i fenomenelor \u020bnconjur\u0103toare.<\/p>\n
\u201ePrivit\u0103 sub raport func\u021bional \u0219i structural, metoda poate fi considerat\u0103 drept un model sau un asamblu organizat al procedeelor sau modurilor de realizare practic\u0103 a opera\u021biilor care stau la baza ac\u021biunilor parcurse \u00een comun de profesori \u0219i elevi \u0219i care conduc \u00een mod planificat (programat) \u0219i eficace la realizarea scopurilor propuse.<\/em>\u201d (Cerghit I, 2006, p. 62)<\/p>\n Metodele \u015fi procedeele didactice \u201easigur\u0103 atingerea obiectivelor informative \u015fi formative ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului fiind un mod de a proceda, care tine s\u0103 plaseze elevul \u00eentr-o situa\u0163ie de \u00eenv\u0103\u0163are, mai mult sau mai pu\u0163in dirijat\u0103, care s\u0103 se apropie p\u00e2n\u0103 identificare cu una de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103, de urm\u0103rire \u015fi descoperire a adev\u0103rului \u015fi de legare a lui cu aspectele practice ale vie\u0163ii\u201d (Ionescu M, Radu I (coord), 2001, p. 124).<\/p>\n \u00centr-un sens mai larg, metodele sunt practici organizate dup\u0103 norme \u015fi principii ra\u0163ionale, care servesc la transformarea \u0219i dezvoltarea naturii umane, generaliz\u0103ri confirmate de experien\u021ba care ne \u020bnconjoar\u0103 \u0219i de experimentele psihoeduca\u021bionale, concluzioneaz\u0103 Ionescu \u015fi Chi\u0219 (1992).<\/p>\n Prin urmare, organizarea eficient\u0103 a pred\u0103rii \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii corespunde cercet\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii metodologice. Din punct de vedere metodologic, strategia didactic\u0103 se bazeaz\u0103\u00a0 un ansamblu de metode \u015fi procedee care conduc la obiectivul principal, al cunoa\u0219terii \u0219i al ac\u021biunii, \u0219i anume dezvoltarea de noi structuri de recunoa\u0219tere \u0219i prelucrare ale celui care \u00eenva\u021b\u0103, esen\u021ba metodei de \u020bnv\u0103\u0163\u0103m\u0203nt deriv\u0103, \u00een principiu, din natura activit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare ca form\u0103 specific\u0103 de recunoa\u0219tere uman\u0103, care este supus\u0103 acelora\u0219i legi ca \u0219i cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103.\u00a0 Din acest punct de vedere, metoda de \u020bnv\u0103\u0163\u0103m\u0203nt este un mod de acces la cunoa\u0219tere \u0219i de transformare a realit\u0103\u021bii, un mod de dob\u00e2ndire a culturii, a \u0219tiin\u021bei, a tehnologiei \u0219i a comportamentului pozitiv, potrivit situa\u0163iei, \u00een general.<\/p>\n Tipologia metodelor de predare -\u020bnv\u0103\u0163are este vast\u0103, exist\u0103 o multitudine de clasific\u0103ri pe care studiile o prezint\u0103, cea care se bucur\u0103 de notorietate fiind cea a prof. Cerghit care are ca norm\u0103 sursele \u020bnv\u0103\u0163\u0103rii \u015fi \u020bmparte metodele \u020bn patru mari categorii, subdivizate la r\u0203ndul lor \u020bn alte categorii mai restr\u0203nse (Cerghit, 2006, p.p. 111-114):<\/p>\n 1. Metode didactice de comunicare: 2. Metode didactice de exploatare: 3. Metode didactice de ac\u021biune practic\u0103, opera\u021bional\u0103: Dintre metodele men\u0163ionate anterior, oricare poate influen\u0163eaz\u0103 pozitiv formarea \u015fi consolidarea deprinderilor de citit \u015fi de scris, depinde doar de agerimea \u020bnv\u0103\u0163\u0103torului de a o folosi, de nivelul clasei \u015fi\u00a0 de con\u0163inutul lec\u0163iei.<\/p>\n Printre metodele \u015fi tehnicile de formare a deprinderilor de scris\/citit \u020bn ciclul primar utilizate predominant \u020bn procesul de predare-\u020bnv\u0103\u0163are-evaluare din ciclul primar, se num\u0103r\u0103: citire\/lectura activ\u0103 (citirea pe roluri, citirea \u00een lan\u0163, citirea \u00een \u015ftafet\u0103 citirea selectiv\u0103, citirea alternativ\u0103 \u015fi chiar citirea \u020bn cor), lectura explicativ\u0103, exerci\u0163iul, conversa\u0163ia, jocul didactic, copierile simple, transcrierile, dict\u0103rile, autodict\u0103rile, exerci\u0163iul, scrierea liber\u0103 etc.<\/p>\n Principala metod\u0103 prin care sunt \u020bnv\u0103\u0163ate literele-sunetele \u020bn clasa I este cea clasic\u0103, fonetic\u0103, analitico-sintetic\u0103 care are un fond fonetic pentru c\u0103 se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 limba rom\u0203n\u0103 este o limb\u0103 fonetic\u0103. Plus cele dou\u0103 opera\u0163ii, prima de analiz\u0103 fonetic\u0103 \u2013 delimitarea cuvintelor din propozi\u0163ie, a cuv\u0203ntului\u00a0 \u020bn silabe, apoi \u020bn sunete\/ litere \u015fi identificarea sunetului \/literei pe care trebuie s\u0103 o \u020bnve\u0163e elevii \u015fi respectiv, opera\u0163ia invers\u0103 \u2013 de sintez\u0103, de reconstituire a cuv\u0203ntului \u015fi a propozi\u0163iei.<\/p>\n Al\u0103turi de aceste metode, studiile actuale promoveaz\u0103 \u015fi alte metode, precum: metoda fonomimic\u0103, metoda\u00a0 global\u0103, metoda Montesorri, metoda lingvistic\u0103 integral\u0103,\u00a0\u00a0 metoda Freinet, metoda func\u0163ional\u0103 \u015fi metoda mixt\u0103.<\/p>\n Aceste metode, de\u015fi pu\u0163in utilizate \u020bn \u015fcolile rom\u0203ne\u015fti, ajut\u0103 la formarea \u015fi dezvoltarea deprinderilor fundamentale, scris, citit, ascultare \u015fi exprimare, conduce la crearea unui mediu antrenant \u015fi captivant \u020bn sala de clas\u0103 \u015fi stimulez\u0103 elevii s\u0103 participe activ\u00a0 la rezolvarea sarcinile didactice, sporind astfel eficien\u0163a lec\u0163iilor desf\u0103\u015furate<\/p>\n O metod\u0103 modern\u0103 prin care\u00a0 sunt introduse\u00a0 literele \u2013sunetele la clasa I este metoda fonomimic\u0103, \u020bn general folosit\u0103 pentru vocale sau consoane ce se pot rosti mai u\u015for , precum: \u015f, s, z, j, r.\u00a0 Aceast\u0103 metod\u0103\u00a0 se poate realiza ca o\u00a0 lec\u0163ie care presupune pa\u015fii urm\u0103tori: Metoda global\u0103, \u201eo metod\u0103 ce are la baz\u0103 ideea c\u0103 elevul experimenteaz\u0103 \u0219i comunic\u0103 \u00een contact cu faptele \u0219i for\u021bele care provoac\u0103 faptele de limb\u0103\u201d (B\u0103rbulescu, Bel\u015fiu, 2009, p.84) \u015fi-a f\u0103cut loc printre metodele\u00a0 pe care \u020bnv\u0103\u0163\u0103torii \u020bnc\u0103 le testeaz\u0103 \u015fi este recomandat\u0103 acolo unde metoda tradi\u0163ional\u0103 \u2013 fonetico-analitico-sintetic\u0103 nu d\u0103 rezultate.<\/p>\n Aceast\u0103 metod\u0103 se bazeaz\u0103 pe memorarea unor cuvinte sau chiar a unor propozi\u0163ii care privesc\u00a0\u00a0 experien\u021bele directe pl\u0103cute, foarte recente din via\u021ba copiilor. Pornind de la aceste experien\u0163e se va realiza un text pe care \u020bnv\u0103\u0163\u0103toarea \u020bl va scrie pe o coal\u0103 de h\u0203rtie mare. Dup\u0103 ce se realizeaz\u0103 textul, acesta se \u020bmparte pe buc\u0103\u021bele, pe propozi\u021bii, cuvinte, silabe, litere pentru ca apoi s\u0103 se\u00a0 refac\u0103.<\/p>\n Metoda Montesorri\u00a0 care se bazeaz\u0103 pe activarea mai multor canale de receptare a informa\u0163iei (\u00a0 auz, v\u0103z, pip\u0103it)\u00a0 \u020bn realizarea scrisului \u015fi a cititului. Autoarea explic\u0103 aplicarea metodei , urm\u0103rind c\u0203\u0163iva pa\u015fi esen\u0163iali:<\/p>\n Pasul I: dezvoltarea mecanismului scrisului, \u020bn primul r\u0203nd sub aspectul:<\/em> Pasul II: dezvoltarea mecanismelor cititului folosind\u00a0 metoda global\u0103:<\/em> Metoda natural\u0103 (Freinet) are ca punct de plecare formularea unor texte scurte de c\u0103tre copiii pe care le vor memora \u015fi apoi le vor rescrie \u020bmpreun\u0103 cu \u020bnv\u0103\u0163\u0103toarea. Metoda are ca fundament descoperirile lui Guilford care spun c\u0103 este necesar \u015fi suficient repetarea de 3 ori a unei propozi\u0163ii\/ fraze de 15 cuvinte pentru a fi re\u0163inut\u0103.<\/p>\n \u020an aplicarea metodei func\u0163ionale sunt folosite textele func\u0163ionale (afi\u015fe, scrisori, reclame, re\u0163ete).<\/p>\n Metoda mixt\u0103 const\u0103 \u020bn achizi\u0163ionarea de cuvinte (substantive, verbe, adverbe, prepozi\u0163ii), urmat\u0103 de segmentarea pe silabele \u015fi literele pentru fiecare cuv\u0203nt. \u00cenainte de a \u00eenv\u0103\u021ba alfabetul, elevii vor participa la activit\u0103\u021bi care vizeaz\u0103 dezvoltarea auzul fonematic, pronun\u021barea corect\u0103 a cuvintelor care con\u021bin sunete greu de pronun\u0163at precum: z, v, r, l \u0219i \u021b. Totodat\u0103, se vor realiza exerci\u0163ii care contribuie la dezvoltarea capacit\u0103\u0163ii de a formula propozi\u021bii.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Deprinderile sunt o parte important\u0103 a activit\u0103\u0163ilor umane, peste 80%, \u015fi pot interfera func\u0163ional la toate nivelele structurilor complexe, fiind instrumentele fundamentale pe care se bazeaz\u0103 performan\u0163ele. Totodat\u0103, au dovedit speciali\u015ftii, peste 60% dintre deprinderi se formeaz\u0103 \u020bn ontogeneza timpurie … Cite\u0219te continuarea
\na) oral\u0103 expozitiv\u0103 (expunerea, nara\u021biunea, explica\u021bia, instructajul, descrierea, prelegerea);
\nb) oral\u0103 interogativ\u0103 (conversa\u021bia euristic\u0103, dezbaterea, sinectica,\u00a0 problematizarea, asaltul de idei \u2013 brainstorming);
\nc) scris\u0103 (lectura explicativ\u0103, dirijat\u0103, lectura cu cartea, cu manualul);
\nd) oral vizuale (instruirea prin televiziune, instruirea cu ajutorul filmelor\/ video);
\ne) interioar\u0103 (reflec\u021bia personal\u0103, introspec\u021bia ).<\/p>\n
\na) direct (observa\u021bia sistematic\u0103 \u0219i independent\u0103, studiu de caz, experimentul, anchete, cercetare documentelor istorice),
\nb)\u00a0 indirect\/ demonstrativ (demonstra\u021bia, demonstra\u0163ia imaginilor, demonstra\u0163ia grafic\u0103 modelarea).<\/p>\n
\na) real\u0103 (exerci\u021biul, algoritmizarea, elaborarea de proiecte, lucr\u0103rile practice, exerci\u0163iile creative),
\nb) simulat\u0103 (jocul didactic, jocul de roluri, dramatizarea).
\n4. Metode didactice \u00een care predomin\u0103 ra\u0163ionalizarea (instruirea programat\u0103, educa\u021bia digital\u0103, instruire asistat\u0103 de calculator).<\/p>\n
\n1. izolarea\u00a0 (dintr-un text, dialog, scenet\u0103) a unei\u00a0 propozi\u0163iii ce are\u00a0 un cuv\u00e2nt dintr-un singur sunet ( spre exemplu: Oooo,\u00a0 ce minunat! Aaaa, nu \u015ftiam asta! Uuuu! ce dr\u0103gu\u0163!.),
\n2.\u00a0 rostirea cu intona\u0163ie\u00a0 a propozi\u0163iei, utiliz\u0203nd\u00a0 gestul \u015fi mimica;
\n3.\u00a0 modelarea grafic\u0103 a propozi\u0163iei ( \u221f, __ __ ! );
\n4. sublinierea sunetului – cuv\u00e2nt \u015fi rostirea lui cu intona\u0163ia corespunz\u0103toare (Oooo! arat\u0103 o mirare; fiind\u00a0 sunet-vocal\u0103);
\n5. introducerea\u00a0 literei de tipar;
\n6. identificarea sunetului-cuv\u00e2nt cu litera corespunz\u0103toare de m\u0203n\u0103;
\n7. exerci\u0163ii de pronun\u0163are, recuno\u015ftere \u015fi identificare a sunetului \u015fi a literei noi (de pronun\u0163are a cuvintelor cu acest sunet \u00een diferite pozi\u0163ii;
\n8. alc\u0103tuirea \u015fi citirea cuvintelor din silabe etc.<\/p>\n
\n1. Mecanismelor motricit\u0103\u0163ii, referindu-se aici la m\u00e2nuirea instrumentului sau formarea unei m\u00e2ini u\u015foare, prin exerci\u0163ii de preg\u0103tire indirect\u0103 \u015fi direct\u0103:
\n\u2022 exerci\u0163ii de preg\u0103tire indirect\u0103: jocuri cu forme geometrice,\u00a0 \u00eenmuierea v\u00e2rfului degetelor \u00een ap\u0103 c\u0103ldu\u0163\u0103 \u015fi\u00a0 apoi suspendarea m\u0203nii , ridic\u0203nd-o u\u015for;\u00a0 jocuri de potrivire dup\u0103 pip\u0103irea unor forme;
\n\u2022 exerci\u0163ii de preg\u0103tire direct\u0103:\u00a0 desenul, exerci\u0163ii de pip\u0103ire a literelor, a scrisului;
\nPentru a se re\u0163ine semnul grafic al literei, Montesorri consider\u0103 c\u0103 \u020bmpletind privitul cu atingrea copiii vor reu\u015fi s\u0103 memoreze mai u\u015for
\n2. Activitatea propriu-zis\u0103 a inteligen\u0163ei, realizat\u0103 dup\u0103 ce elevul\u00a0 recunoa\u015fte c\u00e2teva vocale \u015fi consoane. \u020anv\u0103\u0163\u0103toarea va putea s\u0103 formeze cuvinte scurte folosind alfabetarul, de exemplu: car<\/em>\u00a0– va citi cuv\u0203ntul, va ar\u0103ta fiecare sunet \u015fi va accentua a\u015fezarea \u020bn ordine a literelor, apoi va cere\u00a0 elevilor s\u0103 fac\u0103 singuri cuvinte.<\/p>\n
\nMetoda lingvistic\u0103 integral\u0103, destul de\u00a0 cunoscut\u0103 \u020bn Occident, se\u00a0 bazeaz\u0103 pe utilizarea unor pove\u015fti, poezii, c\u00e2ntecele, ghicitori aduse \u020bn fa\u0163a copiilor ca ni\u015fte C\u0103r\u0163i Uria\u015fe pe care \u020bnv\u0103\u0163\u0103toarea le cite\u015fte marc\u00e2nd cu degetul fiecare cuv\u00e2nt, pe care elevii le observ\u0103. Totodat\u0103, fiecare elev va avea accea\u015fi carte \u020bntr-un format normal, pe banc\u0103, astfel orice propozi\u0163ie din carte, poate fi studiat\u0103, transcris\u0103, copiat\u0103. Pentru predare integrat\u0103 se poate scrie o alt\u0103 propozi\u0163ie\u00a0 formulat\u0103 de elevii pornind de la textul citit.<\/p>\n
\n\u020an\u00a0 metoda gestual\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163are a citit-scrisului este folosit\u0103 asocierea unui gest pentru fiecare liter\u0103, gest care se face c\u0203nd trebuie scris\u0103 litera respectiv\u0103.<\/p>\n
\n1. B\u0103rbulescu G.,Be\u015fiu D., 2009, Metodica pred\u0103rii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul primar, Ed. Corint, Bucure\u015fti;
\n2. Cerghit I,\u00a0 2006, Metode de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt,\u00a0 Editura Polirom, Ia\u015fi;
\n3. Ionescu M., Radu I (coord) , 2001, Didactica modern\u0103, Editura Dacia, Cluj-Napoca;
\n4. Ionescu M, Chi\u015f V, 1992, Strategii de predare \u015fi \u020bnv\u0103\u0163are, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti;<\/p>\n