\u00cen cadrul existen\u021bei sale, fiecare persoan\u0103 este supus\u0103 unor influen\u021be educative care pot ac\u021biona concomitent, succesiv sau \u00een forme variate. Unele ac\u021bioneaz\u0103 spontan, altele au un caracter organizat \u0219i sistematic, provenit din partea \u0219colii sau a altor institu\u021bii extra\u0219colare. Ca urmare, distingem ac\u021biunile educative de informa\u021biile educative, prin modul \u00een care sunt organizate \u0219i gradul de eficien\u021b\u0103 pe care \u00eel au, totu\u0219i ambele av\u00e2nd o finalitate educativ\u0103 \u0219i contribuind la formarea personalit\u0103\u021bii umane.
\nEduca\u021bia se poate obiectiva \u00een trei ipostaze: educa\u021bia formal\u0103, educa\u021bia nonformal\u0103 \u0219i educa\u021bia informal\u0103, \u00een func\u021bie de varitatea situa\u021biilor de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i de gradul diferit de inten\u021bionalitate ac\u021bional\u0103. <\/p>\n
Educa\u021bia formal\u0103 <\/strong>cuprinde ansamblul ac\u021biunilor inten\u021bionat educative, realizate \u00een mod planificat, sistematic, \u00een cadrul institu\u021biilor \u0219colare \u0219i universitare, structurate \u0219i ierarhizate \u00een trepte \u0219colare \u0219i pe ani de studiu. Educa\u021bia formal\u0103 include ansamblul ac\u021biunilor inten\u021bionate, organizate \u0219i realizate \u00een mod planificat, sistematic \u0219i \u00een cadrul institu\u021biilor \u0219colare prin intermediul sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt structurat \u0219i ierarhizat pe trepte \u0219colare \u0219i pe ani de studiu.\u00a0 Prin educa\u021bia formal\u0103 se asigur\u0103 o formare intensiv\u0103, cu obiective clar precizate, e\u0219alonate pe baza unor programe de studii, sub conducerea unui corp profesoral specializat \u0219i care se adreseaz\u0103 unui public ce beneficiaz\u0103 de un statut aparte – elevi sau studen\u021bi. Aceast\u0103 form\u0103 a educa\u021biei permite asimilarea cuno\u0219tin\u021belor, ca sistem din vaste sisteme ale experien\u021bei umane, ale \u0219tiin\u021bei \u0219i tehnologiei, ale literaturii \u0219i filosofiei, ale artei \u0219i eticii, oferind concomitent \u0219i un cadru metodic al exers\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii aptitudinilor \u0219i capacit\u0103\u021bilor umane. Educa\u021bia formal\u0103 reprezint\u0103 un autentic instrument de integrare social\u0103, fiind \u00eentotdeauna evaluat\u0103 social. Educa\u021bia nonformal\u0103 <\/strong>(extra\u0219colar\u0103) cuprinde ansamblul ac\u021biunilor educa\u021biei ne\u0219colare, structurate \u0219i organizate \u00eentr-un cadru institu\u021bionalizat, dar situate \u00een afara sistemului \u0219colar (activit\u0103\u0163i situate \u00een afara clasei – cercuri, \u00eentreceri, competi\u0163ii, concursuri, olimpiade \u015fcolare; activit\u0103\u0163i situate \u00een afara \u015fcolii – excursii, vizite, tabere, cluburi, universit\u0103\u0163i populare, vizion\u0103ri de spectacole, expozi\u0163ii, cursuri de perfec\u0163ionare, reciclare – cu programe speciale de educa\u0163ie permanent\u0103).<\/p>\n Ac\u021biunile de educa\u021bie \u0219i instruc\u021bie extra\u0219colar\u0103 se subdivid \u00een: para\u0219colare (desf\u0103\u0219urate \u00een medii socio-profesionale, de perfec\u021bionare, recalificare, de formare civic\u0103 sau profesional\u0103) \u0219i peri\u0219colare (realizate \u00een medii socio-culturale, de autoeduca\u021bie \u0219i de loisire, de refacere a echilibrului psihic \u0219i fizic prin relaxare). \u00cent\u00e2lnim ac\u021biuni ale educa\u021biei nonformale at\u00e2t \u00een \u0219coal\u0103, dar \u00eenafara orelor de curs, c\u00e2t \u0219i \u00een cluburi ale copiilor \u0219i elevilor, organiza\u021bii nonguvernamentale (organiza\u021bii de p\u0103rin\u021bi, organiza\u021bii confesionale), cluburi sportive, teatre, muzee, biblioteci, excursii, emisiuni radio \u0219i televiziune (cele care ofer\u0103 con\u021binuturi educative special structurate de pedagogi), cinematograf, pres\u0103 (reviste sau ziare care se adreseaz\u0103 explicit elevilor), Internet (soft-uri educa\u021bionale) etc. Aceast\u0103 form\u0103 a educa\u021biei prezint\u0103 o mare flexibilitate, cuprinde programe variate \u00een func\u021bie de v\u00e2rst\u0103, sex, categorii socio-profesionale, religioase, etc. Este voluntar\u0103, op\u021bional\u0103 \u0219i bazat\u0103 pe interesele \u0219i aptitudinile indivizilor. Se afl\u0103 \u00een raport de complementaritate cu educa\u021bia formal\u0103.<\/p>\n Educa\u021bia informal\u0103<\/strong> (incidental\u0103) cuprinde ansamblul influen\u021belor cu efecte educative care rezult\u0103 din contextul situa\u021biilor \u0219i activit\u0103\u021bilor cotidiene \u0219i nu \u00ee\u0219i propune \u00een mod deliberat atingerea unor scopuri de ordin educativ. Aceast\u0103 form\u0103 a educa\u021biei provine din mediul de via\u021b\u0103, din ambian\u021ba familial\u0103, civiliza\u021bia urban\u0103, via\u021ba satului, grupuri de v\u00e2rst\u0103 sau din meseria practicat\u0103, din participarea la via\u021ba socio-cultural\u0103 \u0219i este \u00een afara cadrului organizat, institu\u021bionalizat. Este mijlocit\u0103 de miile de contacte spontane ale existen\u021bei cotidiene, ceea ce face ca fiecare individ s\u0103 achizi\u021bioneze \u00een decursul vie\u021bii sale informa\u021bii, s\u0103 interiorizeze valori, s\u0103 adopte atitudini, s\u0103 exteriorizeze comportamente, care \u00eembog\u0103\u021besc, pe neobservate, profilul s\u0103u spiritual. Prin urmare, educa\u021bia informal\u0103 de\u0219i are un caracter spontan \u0219i difuz, ocup\u0103 ponderea cea mai mare \u00een timp \u0219i ca influen\u021b\u0103 extensiv\u0103 asupra diferitelor laturi ale fiin\u021bei umane.<\/p>\n Fiecare form\u0103 a educa\u021biei are ra\u021biunea ei de a fi \u0219i c\u00e2mpul ei de ac\u021biune \u00een procesul de educa\u021bie. Educa\u021bia formal\u0103 \u0219i cea nonformal\u0103 au puncte comune \u00een sistemul organizat de societate, \u00een scopul facilit\u0103rii \u0219i a gr\u0103birii achizi\u021biilor cunoa\u0219terii, interioriz\u0103rii valorilor culturii, model\u0103rii comportamentelor. Ambele se realizeaz\u0103 \u00een forme institu\u021bionalizate, diferen\u021biate prin cadrul \u0219i modalit\u0103\u021bile de realizare.<\/p>\n Educa\u021bia formal\u0103 beneficiaz\u0103 de modalit\u0103\u021bile educa\u021biei informale, deoarece \u0219coala nu mai poate ignora bog\u0103\u021bia de informa\u021bie \u0219i experien\u021bele inedite acumulate de elevi \u00een timpul lor liber. Educa\u021bia formal\u0103 orienteaz\u0103, completeaz\u0103 \u0219i corecteaz\u0103 achizi\u021biile ob\u021binute prin intermediul educa\u021biei nonformale \u0219i ocazionale, exercit\u00e2nd o func\u021bie integrativ\u0103, de sintez\u0103, a diferitelor experien\u021be tr\u0103ite. (Cre\u021bu, D., Nicu, A., 2009) Articularea celor trei forme ale educa\u021biei trebuie s\u0103 se desf\u0103\u0219oare conform finalit\u0103\u021bilor educa\u021biei formale. Educa\u021bia nu se mai poate reduce la instruirea de tip \u0219colar (formal), institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt pierz\u00e2nd dac\u0103 s-ar izola de contactul cultural educativ (specific nonformal) sau dac\u0103 nu s-ar angaja \u00een lupta pentru impunerea valorilor \u0219i pentru contracararea unor influen\u021be sau orient\u0103ri d\u0103un\u0103toare (aspect informal).<\/p>\n \u0218coala nu \u00ee\u0219i mai poate permite s\u0103 ignore mesajele celorlalte tipuri de educa\u021bie, informa\u021biile \u0219i experien\u021bele acumulate de elevi \u00een timpul liber. Acestea vin \u00een \u00eent\u0103rirea activit\u0103\u021bii desf\u0103\u0219urate \u00een procesul instructiv-educativ.<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, educa\u021bia formal\u0103 ghideaz\u0103, completeaz\u0103 \u0219i cerceteaz\u0103 achizi\u021biile ob\u021binute prin intermediul educa\u021biei nonformale \u0219i informale, exercit\u00e2nd o func\u021bie de sintez\u0103 pentru cele trei forme ale educa\u021biei. Sunt a\u0219adar vizate experien\u021bele tr\u0103ite.<\/p>\n George V\u0103ideanu propune variate modalit\u0103\u021bi de articulare ale celor trei forme de educa\u021bie:<\/p>\n \u201eRela\u021bia cu copilul nu reprezint\u0103 un dat absolut \u0219i imuabil. Ea constituie un construct circumstan\u021bial de ordin ac\u021bional-axiologic generat de caracteristicile fundamentale ale copilului (pre\u0219colar \u0219i \u0219colar mic) \u00een calitate de beneficiar al educa\u021biei. Pentru a deveni optime, eficiente, raporturile copil-cadru didactic se pot modela, se pot construi\/ reconstrui dup\u0103 necesit\u0103\u021bile contextuale… Orice interven\u021bie formativ\u0103 a adultului asupra unui copil care are nevoie imperativ\u0103 de date referitoare la personalitatea acestuia. <\/em>Cunosc\u00e2ndu-\u0219i partenerul, profesorul va \u0219tii cum s\u0103 procedeze pentru a scoate la lumin\u0103 din individualitatea lui ceea ce are mai bun, raport\u00e2nd ceea ce este la ceea ce ar putea fi, nu numai la ce ar trebui s\u0103 fie. De altfel, domeniul teoretic al pedagogiei v\u00e2rstei mici afirm\u0103 c\u0103 principiul distinct al ac\u021biunii paideice este acela al cunoa\u0219terii copilului.<\/em>\u201d (Stan, L., 2014, p.45)<\/span><\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Boco\u0219, M., Jucan, D. (2008). Fundamentele pedagogiei. Teoria \u0219i metodologia curriculum-ului. Repere \u0219i instrumente didactice pentru formarea profesorilor, Pite\u0219ti: Editura Paralela 45 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen cadrul existen\u021bei sale, fiecare persoan\u0103 este supus\u0103 unor influen\u021be educative care pot ac\u021biona concomitent, succesiv sau \u00een forme variate. Unele ac\u021bioneaz\u0103 spontan, altele au un caracter organizat \u0219i sistematic, provenit din partea \u0219colii sau a altor institu\u021bii extra\u0219colare. Ca … Cite\u0219te continuarea
\nCuco\u0219 (2014) afirm\u0103 c\u0103 \u201eeduca\u021bia \u0219i instruirea sunt explicite \u00een virtutea unor obiecte clar formulate, iar procesul se caracterizeaz\u0103 prin intensitate, concentrare a informa\u021biilor \u0219i continuitate. Scopul acestui tip de educa\u021bie \u00eel constituie introducerea progresiv\u0103 a elevilor \u00een paradigmele cunoa\u0219terii \u0219i instrumentalizarea lor cu tehnici culturale care le vor asigura o anumit\u0103 autonomie educativ\u0103<\/em>\u201d.<\/p>\n
\nPe l\u00e2ng\u0103 faptul c\u0103 educa\u0163ia formal\u0103 corecteaz\u0103 \u015fi completeaz\u0103 achizi\u0163iile ob\u0163inute prin celelalte dou\u0103 forme ale educa\u0163iei, ea exercit\u0103 o \u201efunc\u0163ie integrativ\u0103 a experien\u0163elor tr\u0103ite. \u201eExperien\u0163a acumulat\u0103 \u00een cadrul educa\u0163iei \u015fcolare, adaptat\u0103 \u015fi valorificat\u0103 \u00een mod corespunz\u0103tor este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 contribuie la cre\u015fterea celorlalte forme de educa\u0163ie.<\/em>\u201d (Cerghit, 1988, p. 29).<\/p>\n\n
\nChi\u0219 V. (2014). Fundamentele pedagogiei. Cluj-Napoca: Editura Eikon
\nCre\u021bu, D., Nicu, A. (2009). Pedagogie pentru definitivat \u0219i gradul didactic II. Sibiu: Editura Universit\u0103\u021bii \u201eLucian Blaga\u201d
\nCuco\u015f, C. (2002). Pedagogie. Ia\u0219i.: Editura Polirom
\nStan, L. (2014). Pedagogia pre\u0219colarit\u0103\u021bii \u0219i \u0219colarit\u0103\u021bii mici. Ia\u0219i: Polirom<\/p>\n