Comunicarea reprezint\u0103 unul dintre elementele cele mai importante \u00een explicarea, definirea \u0219i \u00een\u021belegerea individului \u0219i chiar a societ\u0103\u021bii. Ea transmite imagini, no\u021biuni, idei, faciliteaz\u0103 manifestarea conduitelor afective, produce disonan\u021b\u0103 sau consonan\u021b\u0103 psihic\u0103. Prin comunicare se transmit trebuin\u021be, aspira\u021bii, dorin\u021be, imbolduri spre ac\u021biune, se ini\u021biaz\u0103, declan\u0219eaz\u0103 sau se stopeaz\u0103 activit\u0103\u021bile, se manifest\u0103 rezisten\u021ba la eforturi.
\nLimbajul este definit ca fiind activitatea psihic\u0103 de comunicare dintre oameni prin intermediul limbii. Acesta poate fi reprezentat pe plan individual, individualizarea lui realiz\u00e2ndu-se at\u00e2t \u00een plan fiziologic (particularit\u0103\u021bi ale aparatului fonator), c\u00e2t si \u00een plan psihologic (el av\u00e2nd o manifestare personal\u0103 \u0219i diferit\u0103 de la individ la individ). \u00cen schimb limba este un fenomen social \u0219i este elaborat\u0103 de societate \u0219i nu de fiecare individ \u00een parte. <\/p>\n
Limbajul reprezint\u0103 o conduit\u0103 verbal\u0103 care antreneaz\u0103, \u00een desf\u0103\u0219urarea ei, valen\u021bele \u0219i organiz\u0103rile sistematice ale intelectului \u0219i ale personalit\u0103\u021bii umane, juc\u00e2nd \u00een aces sens un rol foarte important \u00een desf\u0103\u0219urarea \u0219i dezvoltarea \u0219i a celorlalte mecanisme psihice, at\u00e2t con\u0219tiente c\u00e2t \u0219i incon\u0219tiente. Manifestarea comunic\u0103rii (limbajul expresiv) \u0219i recep\u021bionarea acesteia (limbajul impresiv) devine astfel, o conduit\u0103 verbal\u0103 de maxim\u0103 complexitate, ce rela\u021bioneaz\u0103 \u0219i se influen\u021beaz\u0103 reciproc cu celelalte comportamente umane, dar pe care, \u00een final, le subordoneaz\u0103, le organizeaz\u0103 \u0219i le direc\u021bioneaz\u0103. El devine, astfel, un fel de ax al sistemului psihic uman, care face posibil fenomenul de constiin\u021b\u0103 (Popescu-Neveanu, 2013).<\/p>\n
Bazele dezvolt\u0103rii vorbirii \u0219i limbajului \u00eencep \u00eenc\u0103 din via\u021ba uterin\u0103, odat\u0103 cu dezvoltarea structurilor anatomice \u0219i a proceselor fiziologice care vor sus\u021bine \u00een cele din urm\u0103 procesele senzoriale, motorii, aten\u021bia, memoria \u0219i abilit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare. \u00cenainte de sf\u00e2r\u0219itul perioadei prenatale, fetu\u0219ii sunt capabili s\u0103 aud\u0103, de\u0219i imperfect, vorbirea \u0219i alte categorii de sunete \u0219i \u00een c\u00e2teva minute de la na\u0219tere, ace\u0219tia sunt foarte aten\u021bi la chipurile \u0219i vocile umane (Speech and Language Disorders in Children: Implications for the Social Security Administration\u2019s Supplemental Security Income Program, 2016).<\/p>\n
Experien\u021bele \u0219i abilit\u0103\u021bile sociale care se dezvolt\u0103 \u00een primele luni de via\u021b\u0103 ale sugarului sunt precursori importan\u021bi ai abilit\u0103\u021bilor lingvistce: copilul \u00eenva\u021b\u0103 mai \u00eent\u00e2i s\u0103 se angajeze \u00een interac\u021biuni bazate pe reciprocitate \u0219i s\u0103 transmit\u0103 inten\u021bii prin mijloace nonverbale precum gesturile \u0219i ulterior \u00eencepe s\u0103 comunice utiliz\u00e2nd forme de limbaj, cum ar fi cuvintele timpurii. \u00cen primele luni de via\u021b\u0103, sugarii \u00eencep s\u0103 produc\u0103 sunete care se aseaman\u0103 din ce \u00een ce mai mult cu limbajul (g\u00e2ngurit, etc.) pe m\u0103sur\u0103 ce se dezvolt\u0103 controlul mu\u0219chilor \u0219i mi\u0219c\u0103rilor lor. Astfel, ei sunt capabili s\u0103 produc\u0103 \u00een combina\u021bii consistente, sunete \u0219i silabe asem\u0103n\u0103toare vorbirii, acestea fiind un precursor al articul\u0103rii cuvintelor recunoscute ulterior (Speech and Language Disorders in Children: Implications for the Social Security Administration\u2019s Supplemental Security Income Program, 2016).<\/p>\n
\u00cen primii cinci ani de via\u0163\u0103, evolu\u0163ia comunic\u0103rii poate fi \u00eemp\u0103r\u0163it\u0103 \u00een trei perioade (Adamson LB, Chance SE, 1998):<\/p>\n
a) Prima perioad\u0103 \u00eencepe de la na\u015ftere c\u00e2nd sugarii comunic\u0103 prin strig\u0103tele, privirile, vocaliz\u0103rile \u015fi gesturile timpurii. Aceste comportamente comunicative timpurii nu sunt inten\u021bionate, ci creeaz\u0103 scena pentru o comunicare inten\u021bionat\u0103 ulterioar\u0103.
\nb) \u00cen a doua perioad\u0103, de la 6 la 18 luni, angajamentul comunicativ al sugarilor cu adul\u021bii devine inten\u021bionat. Un punct de cotitur\u0103 major este apari\u021bia aten\u021biei comune, care implic\u0103 sugarii s\u0103 coordoneze aten\u021bia vizual\u0103 cu cea a altei persoane cu privire la obiecte \u0219i evenimente.
\nc) \u00cen a treia perioad\u0103, de la 18 luni, limbajul dep\u0103\u0219e\u0219te ac\u021biunea ca principalul mijloc de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i comunicare al copiilor. Pre\u0219colarii se pot angaja \u00een conversa\u021bii despre emo\u021bii care iau \u00een considerare starea afectiv\u0103 a altuia, pot folosi limbajul pentru autocontrol \u0219i au capacitatea de a negocia verbal.<\/p>\n
Limbajul receptiv, limbajul expresiv \u0219i vorbirea se dezvolt\u0103 \u00eentr-un ritm rapid \u00een perioada pre\u0219colar\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce copiii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 rosteasc\u0103 mii de cuvinte individuale, precum \u0219i structuri gramaticale (morfosintactice), reguli care le permit s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 produc\u0103 forme de limbaj mai complexe. Aceste abilit\u0103\u021bi de vorbire \u0219i de limbaj le permit copiilor s\u0103 realizeze comunicarea c\u00e2t mai clar \u0219i le permite s\u0103 realizeze anumite activit\u0103\u021bi diverse precum \u00een\u021belegerea unor pove\u0219ti simple, participarea \u00een cadrul anumitor jocuri, exprimarea unor emo\u021bii, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219irea unor experien\u021be personale, practic abilit\u0103\u021bi de a interac\u021biona cu cei din jur \u0219i de a se integra \u0219i dezvolta corespunz\u0103tor (The Connections Between Language and Reading Disabilities, 2004\u201312- 29, 2022).<\/p>\n
O serie de tulbur\u0103ri psihosociale \u0219i emo\u021bionale a fost asociat\u0103 cu tulbur\u0103rile de limbaj. La sugari, de exemplu, problemele cu reglarea emo\u021biilor \u0219i a comportamentului (dificult\u0103\u021bi de alinare, de a m\u00e2nca \u0219i de a dormi) sunt cele mai frecvente (Barwick MA, Cohen NJ, Horodezky NB, Lojkasek M. 2004). Limbajul expresiv este asociat cu limbajul receptiv \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rsta de 19 luni. De la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, cel mai frecvent diagnostic \u00een r\u00e2ndul copiilor cu tulbur\u0103ri de limbaj care sunt \u00eendruma\u021bi c\u0103tre clinicile de vorbire-limbaj \u0219i de s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 este tulburarea de deficit de aten\u021bie (hiperactivitate) legat de cogni\u021bie, cogni\u021bie social\u0103 \u0219i abilit\u0103\u021bi motorii.<\/p>\n
Tulbur\u0103rile de vorbire \u0219i de limbaj<\/strong><\/p>\n Tulbur\u0103rile de limbaj la copii includ o varietate de afec\u021biuni care perturb\u0103 capacitatea acestora de a comunica. Afec\u021biunile severe ce afecteaz\u0103 vorbirea \u0219i limbajul sunt deosebit de grave, prevenind sau \u00eempiedic\u00e2nd copii din a participa sau din a se integra corespuz\u0103tor \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii, familiei, av\u00e2nd efecte pe termen lung, precum afectarea rezultatelor \u0219colare.\u00a0 O tulburare de vorbire \u0219i limbaj se refer\u0103 la o afectare a vorbirii, a pronun\u021biei unui sunet sau a mai multor sunete, a fluen\u021bei, a vocii care afecteaz\u0103 semnificativ performan\u021ba educa\u021bional\u0103 a copiilor \u0219i dezvoltarea lor psiho-social\u0103, emo\u021bional\u0103 (Speech and Language Disorders in Children: Implications for the Social Security Administration\u2019s Supplemental Security Income Program<\/em>, 2016). Tulbur\u0103rile de vorbire \u0219i limbaj sunt caracterizate prin tulbur\u0103ri de fluen\u021b\u0103, tulbur\u0103ri de articula\u021bie \u0219i tulbur\u0103ri de voce.<\/p>\n Majoritatea copiilor cu tulbur\u0103ri de vorbire \u0219i limbaj au dificult\u0103\u021bi \u00een a produce sunete \u00een mod corespunz\u0103tor, \u00een men\u021binerea unui flux sau ritm adecvat \u00een vorbire sau \u00een utilizarea eficient\u0103 a vocii. \u00cen acela\u0219i timp, ei au probleme \u00een \u00een\u021belegerea sau exprimarea simbolurilor \u0219i regulilor pe care oamenii le folosesc pentru a comunica \u00eentre ei, acestea put\u00e2ndu-le afecta nivelul de socializare, precum \u0219i succesul \u0219colar. Capacitatea de a comunica cu colegii \u0219i adul\u021bii \u00een mediul educational este esen\u021bial\u0103 pentru ca elevii s\u0103 reu\u0219easc\u0103 \u00een \u0219coal\u0103. Ei pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een ceea ce prive\u0219te lectura, pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i exprimarea limbajului, \u00een\u021beleg gre\u0219it indiciile \u0219i mesajele \u0219i astfel se ajunge la lipsa frecvent\u0103rii \u0219colii, au o interac\u021biune social\u0103 slab\u0103 c\u00e2t \u0219i rezultate insuficiente la teste. O mare parte din tulbur\u0103rile de vorbire \u0219i limbaj manifestate la copii sunt de dezvoltare, adic\u0103 r\u0103d\u0103cinile problemei exist\u0103 \u00eenc\u0103 de la na\u0219tere \u0219i manifest\u0103rile problemei apar pe m\u0103sur\u0103 ce copilul se dezvolt\u0103 \u0219i devine evident c\u0103 este mai lent sau atipic \u00een compara\u021bie cu semenii. \u00centr-o minoritate de cazuri, tulbur\u0103rile de vorbire \u0219i limbaj sunt dob\u00e2ndite atunci c\u00e2nd un copil sufer\u0103 de o boal\u0103 sau un accident care afecteaz\u0103 func\u021bia creierului. Acest tip de tulburare de vorbire apare sub numele de afazie (Bonchi\u015f, E, 2004).<\/p>\n Limbajul joac\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea cognitiv\u0103, social\u0103, emo\u021bional\u0103 \u0219i comportamental\u0103 a copiilor. Prin urmare, afectarea dezvolt\u0103rii limbajului poate avea un impact grav asupra dezvolt\u0103rii cognitive \u0219i psihosociale. Conform DSM-V tulburarea de limbaj este semnalat\u0103 de afectarea dezvolt\u0103rii limbajului expresiv \u0219i (sau) receptiv care nu este cauzat\u0103 de deficite senzoriale, deficite \u00een capacitatea intelectual\u0103 nonverbal\u0103, o afec\u021biune neurologic\u0103 sau deprivarea mediului (American Psychiatric Association, 2013). Caracteristicile lingvistice ale tulbur\u0103rii de limbaj expresiv includ o cantitate limitat\u0103 de vorbire, o gam\u0103 limitat\u0103 de vocabular, dificultate \u00een ob\u021binerea de cuvinte noi, g\u0103sirea cuvintelor sau erori de vocabular, propozi\u021bii scurte, structuri gramaticale simplificate, varietate limitat\u0103 de structuri gramaticale (forme verbale), varietate limitat\u0103 de structuri de propozi\u021bie (de exemplu imperative \u0219i \u00eentreb\u0103ri), omiterea p\u0103r\u021bilor critice ale propozi\u021biilor \u0219i utilizarea cuvintelor \u00eentr-o ordine neobi\u0219nuit\u0103. Una dintre cele mai frecvente caracteristici asociate cu o tulburare de limbaj de tip expresiv la copiii mai mici este tulburarea fonologic\u0103. Caracteristicile lingvistice ale unei tulbur\u0103ri mixte de limbaj receptive-expresiv includ dificult\u0103\u021bi de \u00een\u021belegere a cuvintelor, propozi\u021biilor sau a unor tipuri specifice de cuvinte \u00een combina\u021bie cu probleme de limbaj fonologic \u0219i expresiv.<\/p>\n Vom prezenta o clasificare a tulbur\u0103rilor de limbaj care s\u0103 \u021bin\u0103 cont de c\u00e2t mai multe criterii \u00een acela\u0219i timp: atomo-fiziologic, lingvistic, etiologic, simptomatologic \u0219i psihologic (Verza, 2003).<\/p>\n Tulbur\u0103rile de limbaj determin\u0103 \u00eenc\u0103 de la v\u00e2rstele timpurii o dezorganizare a echilibrului personalit\u0103\u021bii dar \u0219i a comportamentului copilului afectat. Acestea pornesc de la neparticiparea \u0219i neadaptarea \u00een colectivitate, se mainifest\u0103 prin re\u021bineri \u00een vorbire, lips\u0103 de \u00een\u021belegere, toate acestea conduc\u00e2nd la manifestarea inhibi\u021biei \u00een implicarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor de orice natur\u0103 (Verza, 2003).<\/p>\n Ce aspecte ar trebui sa ne \u00eengrijoreze la copiii cu v\u00e2rsta cuprins\u0103 \u00eentre 0 \u0219i 3 ani, cu privire la posibila existen\u021b\u0103 a tulbur\u0103rilor de vorbire \u0219i de limbaj?<\/p>\n Daca exist\u0103 aceste semnale de alarm\u0103 \u0219i poate \u0219i altele, este necesar ca at\u00e2t educatorii, c\u00e2t \u0219i p\u0103rin\u021bii s\u0103 se adreseze specialistului.<\/p>\n Copiii antepre\u0219colari \u0219i pre\u0219colari identifica\u021bi cu tulbura\u021bi de limbaj au adesea probleme pe termen lung \u00een ceea ce prive\u0219te competen\u021bele lingvistice \u0219i academice. Copiii de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103 cu tulbur\u0103ri de limbaj pot continua s\u0103 aib\u0103 dificult\u0103\u021bi \u00een a-\u0219i exprima ideile, ei pot \u00eencepe s\u0103 compenseze produc\u00e2nd numai propozi\u021bii scurte \u0219i simple, \u00een care nu este susceptibil\u0103 o eroare gramatical\u0103 sau pot evita s\u0103 vorbeasc\u0103, cu excep\u021bia cazului \u00een care este necesar. De asemenea, ei pot avea dificult\u0103\u021bi \u00een \u00een\u021belegerea propozi\u021biilor complexe \u0219i a limbajului figurat, cum ar fi idiomurile \u0219i metaforele.<\/p>\n Cuno\u0219tin\u021bele slabe de limbaj \u00eei pun pe ace\u0219ti copii \u00een dificultate \u00een ceea ce prive\u0219te cititul \u0219i scrisul. Prin urmare, nu este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 chiar \u0219i copiii cu tulbur\u0103ri de limbaj relativ u\u0219oare pot avea probleme academice (Bonchi\u015f, E., 2002).<\/p>\n Cu c\u00e2t tulburarea de limbaj este mai grav\u0103 \u0219i apare la o v\u00eerst\u0103 c\u00e2t mai fraged\u0103, c\u00e2nd persoana se implic\u0103 \u00een primele interac\u021biuni \u0219i face eforturi pentru afirmarea sa \u00een planul vie\u021bii sociale, cu at\u00e2t efectele negative \u00een planul citit-scrisului, \u00een plan personal \u0219i social sunt mai grave. Conform lui Verza (2003) copiii pre\u0219colari sau de v\u00e2rst\u0103 \u0219colar\u0103 mic\u0103, la care se \u00eent\u00e2lnesc deficien\u021be de limbaj, dezvolt\u0103 anumite piedici \u00een a se sim\u021bi degaja\u021bi \u00een a \u00ee\u0219i exprima g\u00e2ndurile \u0219i ideile \u00een m\u0103sura posibilit\u0103\u021bilor intelectale. Ace\u0219tia ajung s\u0103 se simt\u0103 frustra\u021bi, nervo\u0219i, deprima\u021bi, izola\u021bi de cei din jurul lor.<\/p>\n Tulbur\u0103rile de limbaj se coreleaz\u0103 puternic cu dezvoltarea emo\u021bional\u0103, subiectul tr\u0103ind emo\u021bii-\u0219oc, manifest\u0103 nesiguran\u021b\u0103 nu numai \u00een vorbire dar \u0219i \u00een alte situa\u021bii, apare epuizare emo\u021bional\u0103, chiar \u0219i intelectual\u0103, toate acestea pun\u00e2ndu-\u0219i amprenta pe \u00eentreaga sa activitate (se poate instala anxietatea, depresia etc.). Se formeaz\u0103, astfel, personalit\u0103\u021bi accentuate, fragile, instabile, susceptibile la factori negativi. La unii copii poate ap\u0103rea \u0219i mutismul electiv ce se manifest\u0103 printr-o \u00eent\u00e2rziere \u00een ceea ce prive\u0219te dezvoltarea limbajului dar \u0219i izolare \u0219i subaprecierea propriilor posibilit\u0103\u021bi. Dac\u0103 problema de vorbire nu este rezolvat\u0103 sau gestionat\u0103 corespunz\u0103tor tabloul manifest\u0103rilor psihice se complic\u0103 tot mai mult pe m\u0103sur\u0103 ce copilul \u00eenainteaz\u0103 \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n Blood et all, (2003) a indicat \u00een mod egal faptul c\u0103 stigmatizarea asociat\u0103 cu tulbur\u0103rile de vorbire a influen\u021bat stima de sine, deoarece copiii cu tulbur\u0103ri de vorbire au experimentat adesea depresie, izolare social\u0103 \u0219i performan\u021be mai slabe la studiile academice \u0219i la testele standardizate. Acceptarea social\u0103, \u00eencrederea \u0219i satisfac\u021bia general\u0103 \u00een via\u021b\u0103 sunt afectate, iar f\u0103r\u0103 capacitatea de a \u021bine conversa\u021bii fluente \u0219i de succes, multe etape uria\u0219e, cum ar fi men\u021binerea prieteniilor, ar putea fi f\u0103r\u0103 succes.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Comunicarea reprezint\u0103 unul dintre elementele cele mai importante \u00een explicarea, definirea \u0219i \u00een\u021belegerea individului \u0219i chiar a societ\u0103\u021bii. Ea transmite imagini, no\u021biuni, idei, faciliteaz\u0103 manifestarea conduitelor afective, produce disonan\u021b\u0103 sau consonan\u021b\u0103 psihic\u0103. Prin comunicare se transmit trebuin\u021be, aspira\u021bii, dorin\u021be, imbolduri … Cite\u0219te continuarea
\nIncapacitatea de a articula corect sunetele vorbirii poate fi cauzat\u0103 de factori biologici, cum ar fi afectarea creierului, deteriorarea nervilor care controleaz\u0103 mu\u0219chii utiliza\u021bi \u00een vorbire sau anomalii grave ale structurilor bucale, cum ar fi despic\u0103tura palatului dur al cavit\u0103\u021bii bucale sau frenul lingual foarte scurt (Mure\u015fan C., 2006). Alte posibile afec\u021biuni care ar putea contribui la tulbur\u0103rile de vorbire \u0219i limbaj sunt factorii de mediu, cum ar fi calitatea comunic\u0103rii p\u0103rinte-copil, tulbur\u0103rile emo\u021bionale \u0219i pierderea auzului.<\/p>\n\n
\n
\n– Adamson L. B. & Chance S. E. (1998). Coordinating attention to people, objects, and language. In: Wetherby A. M., Warren S. F., & Reichle J. (Eds.), (pp. 15-38) Transitions in prelinguistic
\ncommunication. P.H. Brookes Pub.;
\n– American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders,
\n5th Edition: DSM-5 (5th ed.). American Psychiatric Publishin;
\n– Barwick M. A., Cohen N. J., Horodezky N. B., & Lojkasek M. (2004). Infant communication and
\nthe mother-infant relationship: The importance of level of risk and construct measurement. Infant Mental Health Journal, 25(3), 240-266;
\n– Beitchman, J., Nair, R., Clegg, M., Ferguson, B., & Patel, P. (1986). Prevalence of Psychiatric
\nDisorders in Children with Speech and Language Disorders. Journal of the American Academy
\nof Child Psychiatry, 25(4), 528\u2013535. doi.org\/10.1016\/s0002-7138(10)60013-1<\/a>;
\n– Blood, G. W., Blood, I. M., Tellis, G. M., & Gabel, R. M. (2003). A preliminary study of elfesteem, stigma, and disclosure in adolescents who stutter. Journal of Fluency Disorders, 28(2), 143\u2013159. doi.org\/10.1016\/s0094-730x(03)00010-x<\/a>;
\n– Bonchi\u015f, E. (2004). Psihologia copilului. Editura Universit\u0103\u0163ii din Oradea.
\n– Bonchi\u015f, E. (coord.) (2002). \u00cenv\u0103\u0163area \u015fcolar\u0103 – teorii \u2013 modele \u2013 condi\u0163ii – factori, Editura
\nUniversit\u0103\u0163ii Emanuel
\n– Catts, H. W., & Kamhi, A. G. (2004). The Connections Between Language and Reading Disabilities. Psychology Press;
\n– Mure\u015fan C. (2006). Psihopedagogia copiilor cu dificult\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are [Syllabus]
\n– Popescu-Neveanu, P. (2013). Tratat de psihologie generala. Editura Trei;
\n– Rosenbaum, S., Simon, P., Committee on the Evaluation of the Supplemental Security Income (SSI) Disability Program for Children with Speech Disorders and Language Disorders, Board on the Health of Select Populations, Board on Children, Youth, and Families, Institute of Medicine, Division of Behavioral and Social Sciences and Education, & National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine (Eds.). (2016). Speech and Language Disorders in Children: Implications for the Social Security Administration’s Supplemental Security Income Program. National Academies Press (US);
\n– Verza, F. E. (2003). Tratat de logopedie. Editura Funda\u0163iei Humanitas;
\n– www.sfatulmedicului.ro\/Cresterea-si-dezvoltarea-copiilor\/cand-sa-te-ingrijoreze-intarzierea-vorbirii-la-copil-ne-raspunde-psihote_18904<\/a><\/p>\n