Asigurarea calit\u0103\u021bii este o component\u0103 a managementului calit\u0103\u021bii care se concentreaz\u0103 asupra gener\u0103rii \u0219i furniz\u0103rii \u00eencrederii \u00een faptul c\u0103 cerin\u021bele calit\u0103\u021bii sunt \u00eendeplinite. Lucrarea face referire la cerin\u021bele \u0219i posibilit\u0103\u021bile de asigurare a calit\u0103\u021bii procesului de instruire \u0219i educare \u00een raport cu standardele de referin\u021b\u0103 na\u021bionale. Aceste cerin\u021be s-au impus \u00een conformitate cu procesul de adaptare a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului la schimb\u0103rile sociale, politice \u015fi economice din ultima perioad\u0103, \u00een general, \u015fi ca r\u0103spuns la evolu\u0163ia \u015ftiin\u0163elor educa\u0163iei \u015fi a psihologiei \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, \u00een special. <\/p>\n
Rapoartele Comisiei Europene \u015fi ale Biroului Interna\u0163ional pentru Educa\u0163ie (UNESCO) reliefeaz\u0103 tendin\u0163ele majore ale reformelor curriculum-ului \u00een plan european: educa\u0163ia pentru to\u0163i, adecvarea instruirii la nevoile fiec\u0103rui individ, predarea \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area centrate pe elev, relevan\u0163a curriculum-ului pentru individ \u015fi pentru societate, dezvoltarea unor atitudini \u015fi valori dezirabile, specifice societatii democratice, dezvoltarea g\u00e2ndirii critice, evaluarea autentic\u0103 a performan\u0163elor \u015fcolare.<\/p>\n
La nivelul activit\u0103\u0163ii din clas\u0103, aceste linii de politic\u0103 educa\u0163ional\u0103 exprim\u0103 necesitatea unei mai bune cunoa\u015fteri a elevilor, pentru a identifica nevoile, interesele de cunoa\u015ftere \u015fi ritmul dezvolt\u0103rii fiec\u0103ruia, form\u0103rii capacit\u0103\u0163ii cadrelor didactice de a adecva situa\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are, con\u0163inuturile \u015fi strategiile didactice la caracteristicile individuale ale elevului \u0219i la obiectivele vizate, implic\u0103rii elevilor \u00een \u00eenv\u0103\u0163are prin crearea unor situa\u021bii didactice apropiate de via\u0163a concret\u0103. Abordarea interdisciplinar\u0103, asigurarea condi\u021biilor \u0219i procedurilor de adoptare a unor trasee de instruire diferen\u021biat\u0103 sau personalizat\u0103, comunicarea\u00a0 func\u021bional\u0103\u00a0 prin metode interactive, recompensarea \u0219i motivarea eforturilor elevilor \u015fi evaluarea autentic\u0103 sunt alte\u00a0 solu\u0163ii metodologice recomandate\u00a0 de politica reformei educa\u0163iei din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n
Gestionarea sistemic\u0103 \u0219i sistematic\u0103 a standardelor (ce trebuie f\u0103cut) \u0219i a procedurilor (cum trebuie f\u0103cut) revine, \u00een mare m\u0103sur\u0103, cadrelor didactice care au \u00eencredere \u00een documentele sistemului calit\u0103\u021bii dar nu \u00een detrimentul deciziilor manageriale sau ac\u021biunilor constante \u0219i regulate de asigurare a calit\u0103\u021bii actului didactic la clasele pe care le ghideaz\u0103.<\/p>\n
Din perspectiva necesit\u0103\u021bii unei educa\u021bii eficiente problematica obiectivelor ei este esen\u021bial\u0103 \u00een contextul oric\u0103rui demers de proiectare \u0219tiin\u021bific\u0103 a actului educativ. \u00cen momentul strict al elabor\u0103rii proiectului didactic, profesorul este artizanul celulei primordiale educa\u021bionale, adic\u0103 lec\u021bia. Se \u0219tie c\u0103 orice proiect didactic presupune ini\u021bial specificarea obiectivelor \u00een baza c\u0103rora se selecteaz\u0103 metodologia didactic\u0103, se formuleaz\u0103 op\u021biunea referitoare la strategia didactic\u0103. Evaluarea activit\u0103\u021bii se \u00eentemeiaz\u0103 pe raportarea la obiective. Dar obiectivele nu\u00a0 marcheaz\u0103 doar etapa ini\u021bial\u0103 \u0219i final\u0103 a unui proces pedagogic. Ele intervin \u00een calitate de criterii referen\u021biale \u00een cursul interac\u021biunii efective dintre predare \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare. Deci, obiectivele didactice sunt implicate at\u00e2t \u00een etapa proiect\u0103rii c\u00e2t \u0219i \u00een cele de implementare \u0219i evaluare pedagogice.<\/p>\n
De aceea, pedagogii opteaz\u0103 pentru elaborarea unor strategii didactice focalizate asupra obiectivelor, care presupun\u00a0 formularea sarcinilor cu \u021bint\u0103 pe obiective opera\u021bionale \u0219i a activit\u0103\u021bilor optime de \u00eenv\u0103\u021bare. O specificare resonsabil\u0103, permanent\u0103 \u0219i corect\u0103 a obiectivelor fiec\u0103rei lec\u021bii \u00een parte (chiar dac\u0103, mai ales \u00een cazul profesorilor ce nu mai sunt \u00eencep\u0103tori, alte componente cum ar fi con\u021binuturile, metodele \u0219i strategiile didactice, modalit\u0103\u021bile de evaluare sunt proiectate doar \u00een plan mintal) este premisa func\u021bion\u0103rii eficiente a procesului instructiv-educativ prin asigurarea unor calit\u0103\u021bi de seam\u0103: sustenanabilitatea\u00a0 procesului didactic, profesionalism, absen\u021ba oric\u0103ror redundante \u00een lec\u021bie, absen\u021ba improviza\u021biei, asigurarea unui feed-back corespunz\u0103tor, gestionarea judicioas\u0103 a timpului didactic, asigurarea unei baze de date solide pentru conceperea proiectului urm\u0103torului demers didactic, realizarea de c\u0103tre elevi a unui real progres \u00een lec\u021bie, elegan\u021ba \u0219i excelen\u021ba \u00een predare \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd, con\u0219tiin\u021ba \u00eenf\u0103ptuirii unui act educa\u021bional la parametrii \u00eenal\u021bi, cu mul\u021bumirea sufleteasc\u0103 ce decurge din aceasta. Centrarea pe obiective, competen\u0163e reprezint\u0103 unica modalitate prin care sintagma centrarea pe elev s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 o lozinc\u0103 f\u0103r\u0103 con\u0163inut.<\/p>\n
Obi\u0219nuin\u021ba profesorului de a sprijini activitatea didactic\u0103 pe o proiectare ce cuprinde cel pu\u021bin con\u021binuturile \u0219i obiectivele opera\u021bionale, este garan\u021bia asigur\u0103rii unui proces educativ modern \u0219i eficient.<\/p>\n
Orice activitate de proiectare didactic\u0103 trebuie s\u0103 defineasc\u0103 opera\u021bional rezultatele a\u0219teptate ale \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Acestea vor fi comunicate celor care sunt instrui\u021bi c\u0103ci, este dovedit, pe de o parte, aceasta orienteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea iar, pe de alta \u2013 \u0219i nu de neglijat o motiveaz\u0103. Obiectivele se realizeaz\u0103 prin folosirea unor mijloace, metode didactice \u0219i forme organizatorice adecvate, prin valorificarea poten\u021bialului creator al dasc\u0103lului, a m\u0103iestriei sale didactice, precum \u0219i prin respectarea principiilor didactice.<\/p>\n
Metodele didactice sunt demersuri teoretico-ac\u021bionale executive\u00a0 de predare-\u00eenv\u0103\u021bare care asigur\u0103 derularea \u0219i finalizarea eficient\u0103 a procesului instructiv-educativ. Unele metode servesc \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 munca profesorului, predarea (prelegerea, demonstra\u021bia, conversa\u021bia, etc.); altele servesc mai ales elevului, \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii (studiul cu cartea, activitatea independent\u0103, descoperirea, exerci\u021biul etc); dar toate contribuie la realizarea eficient\u0103 a pred\u0103rii-\u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. O strategie didactic\u0103 poate fi apreciat\u0103 ca eficient\u0103 dac\u0103: \u00eel implic\u0103 pe cel care \u00eenva\u021b\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie de real\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare, este centrat\u0103 pe obiective \u0219i adaptat\u0103 la con\u021binuturile vehiculate, este aplicat\u0103 conform parametrilor psihoindividuali, este elaborat\u0103 \u00een raport cu motiva\u021bia pentru instruire a agen\u021bilor.<\/p>\n
Alegerea metodei de lucru se face \u0163in\u00e2nd seama de avantajele \u015fi importan\u0163a folosirii ei, privit\u0103 at\u00e2t din punctul de vedere al \u015fcolarului, c\u00e2t \u015fi din cel al dasc\u0103lului. Prin diversificarea metodelor profesorul va urm\u0103ri eludarea rutinei, monotoniei, plictisului, deschiz\u00e2nd \u00een sufletul elevului dorin\u0163a de a \u00eenv\u0103\u0163a \u00eentr-un mod creativ \u015fi eficient.
\nMetodele interactive pun elevul \u00een centrul demersului instructiv-educativ, urm\u0103resc implicarea sa direct\u0103 \u00een actul de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00eel trateaz\u0103 \u00eentr-adev\u0103r ca subiect al propriei form\u0103ri. Utiliz\u00e2nd metodele interactive \u00een timpul lec\u0163iei, elevii sunt pu\u015fi \u00een situa\u0163ia de a coopera, de a rela\u0163iona unii cu al\u0163ii astfel \u00eenc\u00e2t responsabilitatea individual\u0103 s\u0103 devin\u0103 presupozi\u0163ia major\u0103 a succesului.<\/p>\n
O alt\u0103 cale de modernizare a metodologiei didactice este impregnarea cu elemente de problematizare a metodelor clasice de instruire. Interiorizarea \u00een plan mintal are loc \u00een cadrul conflictului socio-cognitiv\u00a0 din grupul de elevi. Astfel se pun \u00een fa\u0163a elevului anumite dificult\u0103\u0163i care declan\u015feaz\u0103 activitatea independent\u0103, g\u00e2ndirea, efortul personal al acestuia \u015fi ca urmare elevul \u00eenva\u0163\u0103 ceva nou. Pentru succesul metodei este necesar, printre altele, ca elevii s\u0103 aib\u0103 un fond aperceptiv corespunz\u0103tor \u015fi s\u0103 fie interesa\u021bi de problema respectiv\u0103.<\/p>\n
Scenariul didactic este foarte important \u015fi are la baz\u0103 metode de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt potrivite, materiale didactice, strategii diverse prin care \u201es\u0103-i faci pe copii s\u0103 te asculte\u201d. De exemplu o excelent\u0103 metod\u0103 de a \u00eenv\u0103\u0163a o limb\u0103 str\u0103in\u0103 este prin activit\u0103\u0163i ce au la baz\u0103 \u201ejocul\u201d. Motiva\u0163ia este mult mai mare atunci c\u00e2nd ai voie s\u0103 faci ce-\u0163i place. Aceast\u0103 \u201ejoac\u0103\u201d organizat\u0103 \u00eei ajut\u0103 pe copii s\u0103-\u015fi dezvolte limbajul \u015fi abilit\u0103\u0163ile de comunicare deoarece ei \u00eencep s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 discute constructiv.<\/p>\n
\u00cen accep\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului modern predarea \u00ee\u015fi schimb\u0103 sensul. Profesorul nu este doar o surs\u0103 de informare al elevilor, ci este, mai ales, specialistul care prelucreaz\u0103 informa\u0163iile, adapt\u00e2ndu-le la nivelul de \u00een\u0163elegere al elevilor. Noul Curriculum Na\u0163ional subliniaz\u0103 \u00een acest sens c\u0103 nu este important ce a predat profesorul, ci ceea ce a \u00eenv\u0103\u0163at elevul. Lec\u0163ia devine mai eficient\u0103 prin \u00eembinarea modului de organizare a lec\u0163iei frontal cu cel pe grupe \u015fi individual, realiz\u00e2ndu-se astfel o comunicare interactiv\u0103. \u00cen activit\u0103\u0163ile frontale rolul principal nu mai revine profesorului, ci clasei care este v\u0103zut\u0103 ca o colectivitate,\u00a0 sau elevilor \u00eentre care se stabile\u015fte o comunicare interactiv\u0103.<\/p>\n
Ca despre orice ac\u0163iune organizat\u0103 \u015fi despre lec\u021bie avem nevoie de informa\u0163ii care s\u0103 m\u0103soare efectele ei asupra colectivului de elevi, a grupelor sau a indivizilor. Realizarea feed-back-ului unei lec\u0163ii const\u0103 \u00een ac\u0163iunea prin care \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul ob\u0163ine informa\u0163ii despre efectele \u015fi eficien\u0163a activit\u0103\u0163ii. Cunoa\u015fterea operativ\u0103 a efectelor ac\u0163iunilor exercitate asupra elevilor este necesar\u0103 at\u00e2t pentru profesor c\u00e2t \u015fi pentru elevi. Pentru a ob\u0163ine progres, elevul trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een orice moment ce are de \u00eensu\u015fit, c\u00e2t \u015fi-a \u00eensu\u015fit, ce mai are de \u00eensu\u015fit, dac\u0103 de\u0163ine abilit\u0103\u0163i intelectuale \u015fi practice specifice.<\/p>\n
Reforma \u00een domeniul evalu\u0103rii urm\u0103re\u015fte culegerea de informa\u0163ii despre calitatea preg\u0103tirii \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, vizeaz\u0103 realizarea unei evalu\u0103ri de tip productiv pentru to\u0163i factorii implica\u0163i \u00een acest proces. Ac\u0163iunea de evaluare are trei componente: culegere de informa\u0163ii, analiza si masuri.<\/p>\n
Culegerea de informa\u0163ii se face prin: folosirea observa\u0163iilor \u00een leg\u0103tura cu reac\u0163ia elevilor la o anumita activitate de \u00eenv\u0103\u0163are, modul \u00een care \u015fi-au \u00eensu\u015fit capacit\u0103\u0163ile, comportamente prev\u0103zute de program\u0103; discu\u0163ii cu rol de informare a educatorului despre reac\u0163ia subiec\u0163ilor \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u0163are; \u00eensemn\u0103ri despre comportamentul elevului \u00een caietul de observa\u0163ii; teste; \u00eenregistr\u0103ri audio-video.<\/p>\n
Aceste informa\u0163ii se analizeaz\u0103 \u00een scopul stabilirii m\u0103surilor ameliorative.<\/p>\n
\u00cen procesul de evaluare, metodele tradi\u021bionale nu reprezint\u0103 ceva vechi. Ele r\u0103m\u00e2n metodelele de evaluare cele mai des utilizate, cu condi\u021bia de a se asigura calitatea corespunz\u0103toare a instrumentelor \u0219i echilibrul \u00eentre probele scrise, orale \u0219i practice. Metodele tradi\u021bionale de evaluare \u2013 metodele cele mai utilizate (probe orale, scrise, practice) sunt completate cu succes cu metodele alternative( portofoliul, proiectul, h\u0103r\u021bile conceptuale, metoda RAI, tehnica 3-2-1, studiul de caz, investiga\u021bia, observarea sistematic\u0103 a activit\u0103\u021bii \u0219i a comportamentului elevului) ap\u0103rute din necesitatea evalu\u0103rii holistice a unei game de obiective. Am constatat c\u0103 folosirea acestor metode stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea \u0219i trezesc interesul elevilor, ace\u0219tia situ\u00e2ndu-se \u00een centrul proiect\u0103rii didactice. Astfel elevii nu mai sunt simple fiin\u021be receptoare. Ei \u00ee\u0219i expun deschis ideile \u0219i dorin\u021bele deoarece \u0219tiu c\u0103 \u0219i p\u0103rerea lor conteaz\u0103.<\/p>\n
\u00cen \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, a considera raportul dintre tradi\u0163ional \u015fi modern ca raport de opozi\u0163ie, f\u0103r\u0103 a distinge continuitatea \u015fi diferen\u0163ierile calitative \u00eentr-un proces unitar, \u00eenseamn\u0103 a trece dintr-o extrem\u0103 \u00een alta. \u201eTradi\u0163ional\u201d nu \u00eenseamn\u0103 \u201edep\u0103\u015fit\u201d, \u201eperimat\u201d, precum \u201emodern\u201d nu \u00eenseamn\u0103 \u201eeficient\u201d.<\/p>\n
Modalit\u0103\u0163ile metodice de activizare a elevilor \u00een cadrul lec\u0163iei nu trebuie privite \u00een opozi\u0163ie ireductibil\u0103 cu lec\u0163ia de tip clasic, care se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00eentr-un num\u0103r oarecare de momente. Aceste modalit\u0103\u0163i se realizeaz\u0103 \u00een cadrul unor etape ale lec\u0163iei, restr\u00e2ng\u00e2nd-o numai la secven\u0163e care concentreaz\u0103 ac\u0163iuni cu efectele cele mai bune.<\/p>\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce g\u00e2ndirea contemporan\u0103 opereaz\u0103 cu date noi, metodele clasice trebuie re\u00eenviate cu procedee adecvate, pentru ca eficacitatea lor s\u0103 fie mereu actual\u0103.
\nNumai folosind mo\u015ftenirea didactic\u0103 sub semnul \u00eennoirii, al unei noi abord\u0103ri, v\u0103zut\u0103 cu un ochi critic \u015fi \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tradi\u0163ia, traseul nostru pe t\u0103r\u00e2mul didactic constituie un drum sigur.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> * * *<\/p>\n Articolul reia temele din materialul publicat de autoare \u00een monografia \u201eEducarea tinerilor pentru integrare pe pia\u021ba muncii europene\u201d (2018): https:\/\/leonida-petrosani.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/11\/carte-simp-2018-1.pdf (pg. 31)<\/em><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Asigurarea calit\u0103\u021bii este o component\u0103 a managementului calit\u0103\u021bii care se concentreaz\u0103 asupra gener\u0103rii \u0219i furniz\u0103rii \u00eencrederii \u00een faptul c\u0103 cerin\u021bele calit\u0103\u021bii sunt \u00eendeplinite. Lucrarea face referire la cerin\u021bele \u0219i posibilit\u0103\u021bile de asigurare a calit\u0103\u021bii procesului de instruire \u0219i educare \u00een … Cite\u0219te continuarea
\n1. Cuco\u0219 Constantin, 1996, Pedagogie, Editura Polirom, Ia\u0219i
\n2. Negret Ion, Jinga Ion,1994, \u00cenv\u0103\u021barea eficient\u0103, Editura Editis, Bucure\u0219ti
\n3. P\u0103un Emil, Potolea Dan, 2002, Pedagogie. Fundament\u0103ri teoretice \u0219i demersuri aplicative, Editura Polirom, Ia\u0219i
\n4. Legea \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, 84\/1995<\/p>\n