{"id":1407,"date":"2013-03-05T05:22:52","date_gmt":"2013-03-05T05:22:52","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=1407"},"modified":"2013-03-05T05:32:05","modified_gmt":"2013-03-05T05:32:05","slug":"comportamente-bazate-pe-anxietate-desensibilizarea-sistematica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comportamente-bazate-pe-anxietate-desensibilizarea-sistematica","title":{"rendered":"O tehnic\u0103 de ameliorare a comportamentelor bazate pe anxietate: desensibilizarea sistematic\u0103"},"content":{"rendered":"<p>Termenul de \u201edesensibilizare sistematic\u0103&#8221; \u00eei apar\u0163ine lui <a href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Joseph_Wolpe\" target=\"_blank\">Wolpe (1969)<\/a>. Pornind de la principiul c\u0103 modelele de comportament bazate pe anxietate nu sunt altceva dec\u00e2t r\u0103spunsuri condi\u0163ionate, autorul a elaborat o metod\u0103 prin care pacientul este \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 calm \u015fi relaxat \u00een situa\u0163ii anxiogene.<br \/>\n<!--more--><\/p>\n<p>Metoda cuprinde urm\u0103toarele etape:<\/p>\n<p>Etapa I. \u00eenv\u0103\u0163area relax\u0103rii: aceasta se realizeaz\u0103 \u00een primele \u015fase \u015fedin\u0163e de psihoterapie, dup\u0103 <a href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Progressive_muscle_relaxation\" target=\"_blank\">metoda relax\u0103rii musculare progresive a lui Jacobson (1938)<\/a>. \u00cen unele situa\u0163ii, se poate apela \u015fi la alte tehnici de relaxare, hipnoz\u0103, medita\u0163ie \u015fi chiar la medicamente, pentru a facilita destinderea subiectului.<\/p>\n<p>Etapa a\u00a0 II-a. Stabilirea ierarhiilor: tot \u00een cursul primelor \u015fedin\u0163e de psihoterapie se stabile\u015fte o ierarhie a situa\u0163iilor generatoare de anxietate pentru subiect, \u00een ordine descresc\u0103toare de la situa\u0163ia cea mai anxiogen\u0103 p\u00e2n\u0103 la cea mai pu\u0163in anxiogen\u0103. \u00cen cazul unui copil cu fobie de c\u00e2ini, contactul direct cu animale mari poate reprezenta stimulul cel mai anxiogen, pozele cu c\u00e2ini un stimul mai pu\u0163in anxiogen, iar prezen\u0163a altor animale mici cu blan\u0103 &#8211; un stimul \u015fi mai pu\u0163in anxiogen.<\/p>\n<p>Etapa a\u00a0 III-a.\u00a0 Procedeul desensibiliz\u0103rii: dup\u0103 ce subiectul st\u0103p\u00e2ne\u015fte bine tehnica de relaxare i se cere s\u0103 se relaxeze cu ochii \u00eenchi\u015fi, \u00een timp ce terapeutul \u00eei descrie tot felul de scene, \u00eencep\u00e2nd cu unele neutre \u015fi \u00eenaint\u00e2nd progresiv pe linia ierarhiei stimulilor generatori de anxietate. Pacientul, aflat \u00een relaxare, este solicitat s\u0103-\u015fi imagineze fiecare situa\u0163ie descris\u0103 de terapeut, \u00een momentul \u00een care pacientul afirm\u0103 c\u0103 simte anxietatea, \u015fedin\u0163a se \u00eencheie. Tratamentul continu\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd pacientul devine capabil s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 relaxat \u00een timp ce \u00ee\u015fi reprezint\u0103 scene care \u00eenainte \u00eei trezeau o reac\u0163ie anxioas\u0103 de amploare.<\/p>\n<p>Modele cognitive recente indic\u0103 faptul ca cele mai importante componente ale terapiei trebuie s\u0103 includ\u0103 interven\u0163ii menite:<\/p>\n<ul>\n<li>s\u0103 promoveze la indivizi con\u015ftientizarea \u015fi intelegerea felului \u00een care factorii cognitivi \u015fi comportamentali contribuie crearea disconfortului<\/li>\n<li>s\u0103 redirec\u021bioneze aten\u0163ia dinspre factorii interni cum sunt g\u00e2ndurile autoevalutive negative sau senza\u0163iile somatice (cum sunt credin\u021bele negative despre sine, sau credin\u021ba c\u0103 este evaluat negativ de c\u0103tre al\u021bii), precum \u015fi dinspre indiciile evaluarilor negative externe c\u0103tre sarcina pe care o au de rezolvat.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Terapeutul se poate oferi pe sine ca model, diferen\u0163iindu-se \u00een acest sens trei forme ale schimb\u0103rii comportamentale:<\/p>\n<ul>\n<li>ca efecte ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin observatie (dobandirea unor modele de reac\u0163ie noi)<\/li>\n<li>ca efecte inhibatoare \u015fi dezinhibatoare (\u00eent\u0103rirea sau diminuarea reac\u0163iilor disponibile din repertoriul comportamental nedezvoltate p\u00e2n\u0103 atunci)<\/li>\n<li>ca efecte ce u\u015fureaza reac\u0163iile (reactiile disponibile sunt eliberate \u015fi declansate prin observarea unui model).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen cadrul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii cognitive dup\u0103 model, uneori \u00een cazul desensibilizarii, terapeutul \u00eei poate ar\u0103ta pacientului cum poate fi dep\u0103\u0219it\u0103 fobia, verbalizeaza cu voce tare strategiile interioare de prelucrare \u015fi dep\u0103\u0219ire a unei situa\u0163ii problematice, ajut\u00e2ndu-l astfel pe pacient s\u0103 \u00ee\u015fi verifice permanent propriile strategii devenite ineficiente \u015fi, prin comparare, s\u0103 le schimbe sau s\u0103 le perfec\u021bioneze<\/p>\n<p>Durata medie a unei \u015fedin\u0163e de desensibilizare este de 30 minute, \u015fedin\u0163ele av\u00e2nd loc de 2-3 ori pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Un program complet de psihoterapie dureaz\u0103 de la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni la c\u00e2teva luni. Exist\u0103 \u015fi variante terapeutice \u00een cadrul c\u0103rora desensibilizarea are loc <em>in vivo<\/em>, pacientul fiind instruit s\u0103 se confrunte \u015fi cu situa\u0163ii reale pe care \u015fi le-a imaginat \u00een timpul \u015fedin\u0163elor de psihoterapie.<\/p>\n<p><a href=\"http:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Joseph_Wolpe\" target=\"_blank\">Wolpe (1969)<\/a> a subliniat urm\u0103toarele situa\u0163ii \u00een care tehnica desensibiliz\u0103rii s-a dovedit ineficient\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>la pacien\u0163i cu dificult\u0103\u0163i \u00een \u00eenv\u0103\u0163area relax\u0103rii;<\/li>\n<li>\u00een cazul \u00een care ierarhiile de stimuli anxiogeni sunt irelevante sau pot ghida gre\u015fit subiectul;<\/li>\n<li>\u00een cazul existen\u0163ei unei inabilit\u0103\u0163i imaginative a subiectului.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Tehnica psihoterapeutic\u0103 a desensibiliz\u0103rii s-a dovedit util\u0103 \u00eentr-o serie de situa\u0163ii cum ar fi:<\/p>\n<ul>\n<li>reducerea tracului de examen<\/li>\n<li>terapia fobiilor, a tulbur\u0103rilor anxioase,<\/li>\n<li>impoten\u0163\u0103 \u015fi frigiditate.<\/li>\n<\/ul>\n<p><em><strong>Aplica\u0163ie ipotetic\u0103:<\/strong><\/em><\/p>\n<p>V.S. este elev\u0103 \u00een clasa a VI-a. Ea a mers la patinaj \u00eempreun\u0103 cu \u00eentreaga sa clas\u0103, \u00eenso\u0163i\u0163i de dirigintele clasei. Majoritatea elevilor, entuziasma\u0163i, au alergat pur \u015fi simplu spre patinoar pentru patina. V.S., de\u015fi s-a \u00eenc\u0103l\u0163at \u00een patine, nu a avut \u00eencrederea de a merge pe ghea\u0163\u0103. O lung\u0103 perioad\u0103 de timp a stat pe margine privind copiii. De\u015fi \u00ee\u015fi dorea s\u0103 patineze, nu avea destul\u0103 \u00eencredere \u00een ea. Profesorul de sport a contactat telefonic profesorul psihopedagog al \u015fcolii. A relatat situa\u0163ia creat\u0103. Profesorul psihopedagog a considerat oportun\u0103 aplicarea metodei desensibiliz\u0103rii sistematice.<\/p>\n<p>Primul pas a fost acela de ai cere elevei s\u0103 se relaxeze, cump\u0103r\u00e2ndu-\u015fi un sus din care a savurat pe marginea patinoarului. Apoi, \u00eempreun\u0103 cu profesorul de sport, a stabilit o ierarhie a poten\u0163ialelor pericole: s\u0103 cad\u0103 \u015fi s\u0103 se loveasc\u0103. Eleva a relatat c\u0103 o vecin\u0103 a alunecat \u015fi a stat cu piciorul \u00een ghips toat\u0103 iarna. Aceast\u0103 imagine este st\u0103ruitoare \u00een memoria elevei. Dup\u0103 ce a stabilit ierarhia cu principalii stimuli ce pot genera sentimentul de anxietate, eleva a fost pus\u0103 \u00een continuare s\u0103 evalueze riscul de a-\u015fi rupe piciorul, pe baza not\u0103rii accidentelor survenite la colegii ei care patinau. De\u015fi erau mul\u0163i elevi care c\u0103deau cu patinele, nici unul nu acuza dureri. Eleva a decis s\u0103 intre pe ghea\u0163\u0103, \u00eens\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 de profesor. Acesta a patinat c\u00e2teva minute cu eleva, apoi a argumentat c\u0103 trebuie s\u0103 sune pe profesorul psihopedagog pentru a relata derularea activit\u0103\u0163ilor.<br \/>\nAcum, eleva \u00eentreab\u0103 entuziasmat\u0103 c\u00e2nd va mai fi urm\u0103toarea ie\u015fire la patinaj.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Termenul de \u201edesensibilizare sistematic\u0103&#8221; \u00eei apar\u0163ine lui Wolpe (1969). Pornind de la principiul c\u0103 modelele de comportament bazate pe anxietate nu sunt altceva dec\u00e2t r\u0103spunsuri condi\u0163ionate, autorul a elaborat o metod\u0103 prin care pacientul este \u00eenv\u0103\u0163at s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 calm \u015fi &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/comportamente-bazate-pe-anxietate-desensibilizarea-sistematica\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[155],"class_list":["post-1407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-corneliu-dragomir"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1407"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1407\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1409,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1407\/revisions\/1409"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}