{"id":14085,"date":"2025-07-09T08:45:27","date_gmt":"2025-07-09T05:45:27","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=14085"},"modified":"2025-07-09T08:45:27","modified_gmt":"2025-07-09T05:45:27","slug":"teorii-privind-invatarea-limbii-engleze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/teorii-privind-invatarea-limbii-engleze","title":{"rendered":"Teorii privind \u00eenv\u0103\u021barea limbii engleze"},"content":{"rendered":"
\n

Societatea contemporan\u0103 pune mare pre\u021b pe comunicare. Exemplele sunt nenum\u0103rate. Oamenii pot transmite un mesaj unui num\u0103r imens de persoane prin intermediul re\u021belelor de socializare, ob\u021binerea unui job este condi\u021bionat\u0103 adesea de abilit\u0103\u021bile de comunicare ale celui intervievat, telefoanele mobile sunt folosite \u00een toate col\u021burile lumii. \u00cen aceasta societate globalizat\u0103, unul din principalele vehicule de comunicare este limba englez\u0103. D.Crystal (2003) men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 limba englez\u0103 este limba matern\u0103 a aproximativ 400 de milioane de oameni, este a doua limb\u0103 pentru mai mult de 430 de milioane de persoane, \u00een timp ce aproximativ 750 de milioane de oameni o vorbesc ca pe o limb\u0103 str\u0103in\u0103. Adun\u00e2nd aceste date se concluzioneaz\u0103 c\u0103 limba englez\u0103 este vorbit\u0103 de peste un miliard \u0219i jum\u0103tate de oameni pe\u00a0 \u00eentregul glob. <\/p>\n

Potrivit Eurobarometrului 386,\u201dEuropeans and their languages\u201d, publicat \u00een iunie 2012, limba englez\u0103 domin\u0103 de la distan\u021b\u0103 topul celor mai vorbite limbi str\u0103ine \u00een Europa.<\/p>\n

De-a lungul timpului, s-a constatat c\u0103 unele persoane \u00eenva\u021b\u0103 mai u\u0219or limbi str\u0103ine dec\u00e2t altele. Aceast\u0103 constatare a dus la numeroase studii care s\u0103 eviden\u021bieze factorii decisivi \u00een \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine. Rezultatele acestor studii sunt contradictorii pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea unei limbi str\u0103ine este un proces foarte complex. Teoriile cu privire la modul de \u00eenv\u0103\u021bare a limbii engleze merit\u0103 studiate, deoarece au influen\u021bat, de-a lungul timpului, modul \u00een care se predau limbile str\u0103ine \u00een \u0219coli.<\/p>\n

Ca prim exemplu trebuie men\u021bionat\u0103 teoria behaviorist\u0103, lansat\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a secolului XX. Sus\u021bin\u0103torul aceste teorii este Bernard Skinner, care \u00een cartea sa \u201dVerbal Behaviour\u201d sus\u021bine c\u0103 orice comportament se poate \u00eenv\u0103\u021ba printr-o procedur\u0103 care include trei etape: stimul-r\u0103spuns-recompens\u0103. Teoria are la baz\u0103 un experiment cu un \u0219obolan care, atunci c\u00e2nd o lumin\u0103 (stimulul) este aprins\u0103, apas\u0103 o bar\u0103 metalic\u0103 (r\u0103spuns) \u0219i prime\u0219te o bucat\u0103 de carne (recompens\u0103). Dac\u0103 aceast\u0103 activitate este repetat\u0103 de mai multe ori, \u0219obolanul ajunge s\u0103 apese acea bar\u0103 ori de c\u00e2te ori becul se aprinde, chiar dac\u0103 nu mai prime\u0219te bucata de carne. Acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103, potrivit lui Skinner \u0219i \u00een cazul comportamentului uman. Orice bebelu\u0219 pl\u00e2nge atunci c\u00e2nd \u00eei este foame. P\u0103rin\u021bii r\u0103spund la pl\u00e2nsul s\u0103u hr\u0103nindu-l. Cu c\u00e2t cre\u0219te, cu at\u00e2t pl\u00e2nsul s\u0103u este \u00eenlocuit de unele sunete care se rafineaz\u0103 de-a lungul timpului. Efectul \u00eens\u0103 este acela\u0219i, el este hr\u0103nit. \u00cen timp copilul cre\u0219te, \u00eencepe s\u0103 articuleze cuvinte \u0219i s\u0103 spune ceea ce \u00ee\u0219i dore\u0219te. A\u0219a explic\u0103 Skinner modul \u00een care copiii achizi\u021bioneaz\u0103 prima limb\u0103.\u00a0 El consider\u0103 c\u0103 \u00een acela\u0219i fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu limbile str\u0103ine. Din moment ce o limb\u0103 str\u0103in\u0103 este un comportament lingvistic pe care urmeaz\u0103 s\u0103 \u0219i-l \u00eensu\u0219easc\u0103 o persoan\u0103 rezult\u0103 c\u0103 metoda bazat\u0103 pe stimul-r\u0103spuns-recompens\u0103 se poate folosi cu succes.<\/p>\n

Behaviorismul a adus \u00een clase \u201emetoda ascultare-repetare\u201d, ca reac\u021bie \u00eempotriva metodei, care se folosea p\u00e2n\u0103 atunci. \u00cen mod tradi\u021bional elevii trebuiau s\u0103 \u00eenve\u021be pe de rost o mul\u021bime de cuvinte \u0219i traducerea lor, trebuiau s\u0103 cunoasc\u0103 foarte bine regulile gramaticale dup\u0103 care func\u021bioneaz\u0103 limba \u0219i s\u0103 traduc\u0103 fragmente lungi din literatura englez\u0103. Noua metod\u0103 submineaz\u0103 complet acest mod de predare. Elevii sunt expu\u0219i unor fragmente audio, \u00een care au posibilitatea prima dat\u0103 de a auzi vorbitori nativi. Ei sunt pu\u0219i s\u0103 repete ceea ce au auzit p\u00e2n\u0103 sunt capabili s\u0103 reproduc\u0103 acea structur\u0103 singuri. O dat\u0103 ce elevii \u0219i-au \u00eensu\u0219it un item, se trece la varia\u021bii pe aceea\u0219i structur\u0103. Spre exemplu elevii aud la casetofon \u201dI like tea\u201d. Ei sunt pu\u0219i s\u0103 repete. Atunci c\u00e2nd simte c\u0103 sunt preg\u0103ti\u021bi, profesorul \u00eenlocuie\u0219te cuv\u00e2ntul \u201dtea\u201d cu alte cuvinte\u00a0 (\u201dI like milk. I like coffee. I like juice.\u201d).<\/p>\n

Teoria lui Bernard Skinner a fost comb\u0103tut\u0103 de c\u0103tre lingvistul Noam Chomsky. El consider c\u0103 omul dispune de o abilitate mental\u0103 de a procesa ceea ce aude \u0219i de a crea ceva cu totul nou pornind de la aceast\u0103 baz\u0103. Copiii se nasc cu un \u201eprocesor\u201d care le permite s\u0103 formuleze reguli referitoare la informa\u021biile pe care le aud. O dat\u0103 ce aceste reguli au fost activate, poten\u021bialul pentru creativitate este nesf\u00e2r\u0219it. Una dintre principalele probleme legate de aceste teorii este faptul c\u0103 ele sunt foarte dificil de verificat empiric.<\/p>\n

Limitele celor\u00a0 dou\u0103 teorii (cea a lui Skinner \u0219i cea a lui Chomsky) \u00eel determin\u0103 pe Stephen Krashen, lingvist american s\u0103 lanseze o nou\u0103 teorie \u0219i metod\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare a limbilor str\u0103ine. Metoda pe care o propune Krashen este expunerea c\u00e2t mai frecvent\u0103 a elevilor la limba englez\u0103, vorbit\u0103 \u00een mod\u00a0 natural, implic\u00e2nd accente, intona\u021bii, ritmuri diferite \u00eentr-un mediu pl\u0103cut, \u00een care elevii nu sunt stresa\u021bi de presiunea testelor, a notelor, a competi\u021biei. Fiind expu\u0219i la limba englez\u0103 f\u0103r\u0103 a fi tracasa\u021bi de notele pe care urmeaz\u0103 s\u0103 le primeasc\u0103, elevii achizi\u021bioneaz\u0103 structuri ale limbii \u00een mod incon\u0219tient, dar sunt apoi capabili s\u0103 le foloseasc\u0103 ei \u00een\u0219i\u0219i. A\u0219a se explic\u0103 faptul c\u0103 persoanele care tr\u0103iesc o perioad\u0103 \u00een cadrul unei comunit\u0103\u021bi vorbitoare de limba englez\u0103\u00a0 sunt capabile s\u0103 o vorbeasc\u0103 la un nivel acceptabil, f\u0103r\u0103 s\u0103 o fi studiat \u00eentr-un cadru organizat. Krashen face astfel diferen\u021ba \u00eentre \u201eachizi\u021bie\u201d (limba pe care un elev o asimileaz\u0103 \u00een mod aproape incon\u0219tient pentru simplul fapt c\u0103 este expus la ea) \u0219i \u201e \u00eenv\u0103\u021bare\u201d (limba pe care elevul o studiaz\u0103 \u00een mod ra\u021bional, con\u0219tient ajutat eventual de un profesor). \u00cen realitate aceast\u0103 teorie este foarte greu de verificat, pentru c\u0103 nu po\u021bi \u0219ti dac\u0103 o structur\u0103 lingvistic\u0103 pe care o folose\u0219te un elev a fost asimilat\u0103 prin \u201eachizi\u021bie\u201d sau prin \u201e\u00eenv\u0103\u021bare\u201d.<\/p>\n

Prelu\u00e2nd teoria lui Chomsky, Gregg face o alt\u0103 distinc\u021bie important\u0103 \u00een privin\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii limbilor str\u0103ine, anume \u00eentre\u00a0 \u201ea \u0219ti ce\u201d ( \u201d to know what\u201d) \u0219i \u201ea \u0219ti cum\u201d(\u201d to know how\u201d). Din perspectiva lui Chomsky\u00a0 \u201ea \u0219ti ce\u201d \u00eenseamn\u0103 a avea cuno\u0219tin\u021be de gramatic\u0103, de vocabular, de fonetic\u0103, a cunoa\u0219te regulile care gurverneaz\u0103 structura unei limbi.\u201eA \u0219ti cum\u201d se refer\u0103 la ceea ce \u00een englez\u0103 este denumit prin termenul \u201dperformance\u201d, modul \u00een care o persoan\u0103 este capabil\u0103 s\u0103 foloseasc\u0103 efectiv cuno\u0219tin\u021bele de limb\u0103 pentru a comunica. A \u0219ti o limb\u0103 str\u0103in\u0103 implic\u0103 nu doar cunoa\u0219terea gramaticii \u0219i a vocabularului, ci \u0219i a fi capabil s\u0103 folose\u0219ti aceste cuno\u0219tin\u021be pentru a exercita anumite func\u021bii lingvistice (a saluta, a mul\u021bumi, a se scuza). Exist\u0103 elevi care au multe cuno\u0219tin\u021be de limb\u0103, care ob\u021bin note mari la teste (deoarece acestea verific\u0103 doar cuno\u0219tin\u021bele de limb\u0103) \u0219i care nu reu\u0219esc s\u0103 produc\u0103 nicio fraz\u0103 coerent\u0103 atunci c\u00e2nd sunt \u00een situa\u021bia de a avea o conversa\u021bie \u00een limba englez\u0103.<\/p>\n

Distinc\u021bia \u201ea \u0219ti ce\u201d \u0219i \u201ea \u0219ti cum\u201d este preluat\u0103 \u0219i de al\u021bi autori precum Bialystok (1978), care propune un model psiholingvistic care face diferen\u021ba \u00eentre cuno\u0219tin\u021bele de limb\u0103 (conjug\u0103ri, declin\u0103ri, cazurile substantivului, vocabular etc.) \u0219i abilitatea de a folosi aceste cuno\u0219tin\u021be pentru a te face \u00een\u021beles. Dell Hymes (1972) men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 \u00een afar\u0103 de cuno\u0219tin\u021bele de limb\u0103 (fonetic\u0103, vocabular, morfologie, sintax\u0103), persoana care vrea s\u0103 fie un bun vorbitor de limba englez\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u0219i abilitatea de a folosi limba \u00een mod adecvat \u00een func\u021bie de contextul dat \u0219i de participan\u021bii la comunicare. Aceast\u0103 abilitate este numit\u0103 \u00een literatura de specialitate \u201dcommunicative competence\u201d (\u201ecompeten\u021b\u0103 de comunicare\u201d).<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te aceast\u0103 competen\u021b\u0103 de comunicare Canale \u0219i Swain (1980) propun un model tripartit care descrie un vorbitor competent de limba englez\u0103 ca limb\u0103 str\u0103in\u0103. Acest model include urm\u0103toarele elemente: competen\u021ba gramatical\u0103 (cunoa\u0219terea regulilor care guverneaz\u0103 fonetica, morfologia, sintaxa, vocabularul); competen\u021ba socio-lingvistic\u0103 (cunoa\u0219terea regulilor socio-culturale care func\u021bioneaz\u0103 \u00een societ\u0103\u021bile vorbitoare de limba englez\u0103 – distan\u021ba spa\u021bial\u0103 care trebuie men\u021binut\u0103 \u00eentre vorbitori, semnifica\u021bia unor gesturi, regulile de polite\u021be etc.) \u0219i competen\u021ba strategic\u0103 (modul \u00een care un vorbitor \u00ee\u0219i organizeaz\u0103 discursul pentru a face \u00een\u021beles mesajul pe care vrea s\u0103 \u00eel transmit\u0103).<\/p>\n

\u0218coala pune accent pe primul element al acestui model, respectiv pe componenta lingvistic\u0103. Dat fiind faptul c\u0103 cele mai multe examene pe care trebuie s\u0103 le treac\u0103 elevii \u00een limba englez\u0103 sunt scrise (bacalaureatul, tezele la limba englez\u0103, testele de admitere la clasele cu profil intensiv englez\u0103), se verific\u0103 \u00een general cuno\u0219tin\u021bele de limba englez\u0103 pe care le-au dob\u00e2ndit elevii de-a lungul timpului \u0219i nu modul \u00een care ace\u0219tia comunic\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie asem\u0103n\u0103toare celor din via\u021ba real\u0103.\u00a0 Elevii \u00eenva\u021b\u0103 o mul\u021bime de reguli referitoare la regulile gramaticale, \u00eens\u0103 adesea limba este scoas\u0103 din context. Exerci\u021biile pe care le g\u0103sim \u00een c\u0103r\u021bile de gramatic\u0103 propun o limb\u0103 artificial\u0103, diferit\u0103 de limba spontan\u0103, folosit\u0103 de vorbitorii nativi \u00eentr-o conversa\u021bie.\u00a0 Acesta este \u0219i motivul pentru care elevii rom\u00e2ni impresioneaz\u0103 vorbitorii nativi prin acurate\u021bea limbii vorbite pe fondul cuno\u0219tin\u021belor solide de gramatic\u0103 pe care le dob\u00e2ndesc de-a lungul \u0219colarit\u0103\u021bii, \u00eens\u0103 sunt caracteriza\u021bi drept prea \u201dbookish\u201d.<\/p>\n

\u00cen afar\u0103 de accent, intona\u021bie, ritm, aceste \u201dgre\u0219eli\u201d f\u0103cute \u00een rapiditatea fluxului conversa\u021bional \u00eei fac pe tinerii rom\u00e2ni care ajung \u00een Marea Britanie sau Statele Unite s\u0103 aib\u0103 impresia c\u0103 englez\u0103 vorbit\u0103 de nativi este o alt\u0103 limb\u0103 fa\u021b\u0103 de ceea ce au \u00eenv\u0103\u021bat ei la \u0219coal\u0103.\u00a0 \u00cen cazul limbii engleze, devia\u021biile fa\u021b\u0103 de limba standard, \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 din c\u0103r\u021bi sunt mult mai frecvente dec\u00e2t \u00een cazul oric\u0103rei altei limbi str\u0103ine, din cauza faptului c\u0103 se vorbe\u0219te peste tot \u00een lume.<\/p>\n

Principala problem\u0103 cu toate teoriile care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice modul \u00een care oamenii \u00eenva\u021b\u0103 limbile str\u0103ine o constituie dificultatea de a le proba prin date empirice. \u00cen ciuda numeroaselor studii f\u0103cute pentru a proba aceste teorii, nu se poate \u0219ti cu exactitate modul \u00een care oamenii \u00eenva\u021b\u0103 limbi str\u0103ine sau de ce unii oameni reu\u0219esc s\u0103 \u00eenve\u021be o limb\u0103 str\u0103in\u0103 mult mai u\u0219or dec\u00e2t al\u021bii. Cert este doar faptul c\u0103 nu exist\u0103 metode miraculoase prin care oamenii reu\u0219esc s\u0103 \u00eenve\u021be \u00eentr-un timp foarte scurt limba englez\u0103, a\u0219a cum promit strategiile de marketing, riguros organizate prin care sunt prezentate anumite cursuri. Cursuri care promit rezultate excep\u021bionale \u00een timp record precum \u201e\u00cenve\u021bi engleza \u00een 15min\/zi timp de 24 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni folosind aceste metode revolu\u021bionare\u201d sau\u00a0 \u201eVreau s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b foarte repede engleza, acas\u0103, singur, f\u0103r\u0103 profesor\u201d pot furniza anumite cuno\u0219tin\u021be de limba englez\u0103, \u00eens\u0103 este o mare diferen\u021b\u0103 \u00eentre a avea cuno\u0219tin\u021be de limba englez\u0103 \u0219i a fi un vorbitor de englez\u0103 cu un nivel apropiat vorbitorilor nativi.<\/p>\n

 <\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Societatea contemporan\u0103 pune mare pre\u021b pe comunicare. Exemplele sunt nenum\u0103rate. Oamenii pot transmite un mesaj unui num\u0103r imens de persoane prin intermediul re\u021belelor de socializare, ob\u021binerea unui job este condi\u021bionat\u0103 adesea de abilit\u0103\u021bile de comunicare ale celui intervievat, telefoanele mobile … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1225,1160,939,847,2092,1591,1705],"tags":[428],"class_list":["post-14085","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-competente-cheie","category-competente-pentru-viata","category-didactica-limbii-engleze","category-didactica-limbilor-straine","category-inteligenta-lingvistica","category-invatare","category-pedagogie","tag-cristina-budeanu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14085"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14085\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14086,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14085\/revisions\/14086"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}