\u00centr-o societate care valorizeaz\u0103 tot mai mult competen\u021bele de via\u021b\u0103, autonomia elevului devine o miz\u0103 central\u0103 a procesului educa\u021bional. Modelul Step by Step se distinge printr-o filozofie care nu mai concepe \u0219coala ca pe o etap\u0103 preg\u0103titoare pentru via\u021b\u0103, ci ca pe un spa\u021biu viu, real, \u00een care copilul tr\u0103ie\u0219te, alege, gre\u0219e\u0219te \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 \u00een mod autentic. Autonomia nu este predat\u0103, ci construit\u0103 zilnic, prin interac\u021biuni, experien\u021be relevante \u0219i implicare activ\u0103 \u00een propriul parcurs de \u00eenv\u0103\u021bare.
\nStudiile realizate de Shahar, Henrich, Blatt, Ryan \u0219i Little (2003) eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103, atunci c\u00e2nd mediul social ofer\u0103 copilului experien\u021be care favorizeaz\u0103 sentimentul de siguran\u021b\u0103, acesta cap\u0103t\u0103 libertatea de a explora at\u00e2t lumea exterioar\u0103, c\u00e2t \u0219i propriul univers interior. Drept urmare, \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 o imagine de sine mai complex\u0103 \u0219i mai autonom\u0103, ceea ce contribuie, la r\u00e2ndul s\u0103u, la formarea unor deprinderi rela\u021bionale superioare. Reac\u021bia mediului social la aceste comportamente autonome este una pozitiv\u0103, consolid\u00e2nd \u00een mod circular sentimentul de siguran\u021b\u0103 \u0219i apartenen\u021b\u0103 (apud Faiciuc, 2005a).<\/p>\n
\u00cen cadrul procesului educa\u021bional, gre\u0219elile copilului nu ar trebui sanc\u021bionate prin culpabilizare, ci abordate prin responsabilizare. Este esen\u021bial ca adultul s\u0103 semnaleze comportamentele nepotrivite, dar f\u0103r\u0103 a eticheta negativ copilul, subliniind constant calit\u0103\u021bile sale pozitive \u2013 sensibilitatea, generozitatea, bun\u0103tatea \u2013 \u0219i oferindu-i posibilitatea real\u0103 de a repara. Astfel, copilul interiorizeaz\u0103 ideea c\u0103 este \u00eentotdeauna posibil un nou \u00eenceput, chiar \u0219i \u00een fa\u021ba celei mai mari dezam\u0103giri. Pedagogul italian Marcoli (2001) accentueaz\u0103 importan\u021ba acestor contexte educative \u00een care, de\u0219i copilul porne\u0219te de la o rela\u021bie de dependen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de adult, \u00eenva\u021b\u0103 treptat s\u0103 devin\u0103 liber \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i c\u00e2\u0219tige propria autonomie.<\/p>\n
Dependen\u021ba, \u00een aceast\u0103 viziune, este perceput\u0103 ca fiind func\u021bional\u0103 dezvolt\u0103rii. Ea sus\u021bine achizi\u021bia acelor abilit\u0103\u021bi fundamentale care permit ulterior afirmarea de sine a copilului \u00eentr-un mod coerent \u0219i integrat. Cu toate acestea, dezvoltarea autonomiei nu este uniform\u0103, ci condi\u021bionat\u0103 de forma \u00een care aceasta este stimulat\u0103. Neac\u0219u (1996) descrie dou\u0103 dimensiuni ale acestui proces: dezvoltarea natural\u0103 \u0219i dezvoltarea stimulat\u0103 a autonomiei.<\/p>\n
Dezvoltarea natural\u0103 presupune o evolu\u021bie relativ autonom\u0103 a copilului, \u00een limitele unor predispozi\u021bii biologice \u0219i psihologice. \u00cens\u0103, autonomia astfel dob\u00e2ndit\u0103 depinde \u00een mod esen\u021bial de calitatea stimulilor socio-afectivi pe care copilul \u00eei prime\u0219te: un climat securizant, \u00eencurajarea ini\u021biativelor, valorizarea efortului \u0219i sprijinul acordat \u00een activit\u0103\u021bile desf\u0103\u0219urate cu pl\u0103cere.<\/p>\n
\u00cen schimb, dezvoltarea stimulat\u0103 a autonomiei implic\u0103 interven\u021bia direct\u0103 a mediului educa\u021bional \u2013 p\u0103rin\u021bi \u0219i educatori \u2013 prin ofertele didactice, modelele comportamentale \u0219i organizarea de contexte situa\u021bionale semnificative. Acestea pot lua forma unor experien\u021be de \u00eenv\u0103\u021bare centrate pe copil, \u00een care interac\u021biunea cu mediul social \u0219i fizic este esen\u021bial\u0103. O form\u0103 mai structurat\u0103 a acestei abord\u0103ri este dezvoltarea prin situa\u021bii controlate, \u00een care autonomia este dob\u00e2ndit\u0103 \u00een mod dirijat, prin activit\u0103\u021bi inten\u021bionate \u0219i reflectate, care ofer\u0103 copilului ocazia de a \u00eenv\u0103\u021ba comportamente esen\u021biale de adaptare.<\/p>\n
Astfel, educa\u021bia pentru autonomie trebuie s\u0103 \u00eenceap\u0103 din perioada pre\u0219colarit\u0103\u021bii sau chiar \u00eenainte de aceasta, \u00eentruc\u00e2t baza neuropsihologic\u0103 a dezvolt\u0103rii copilului sus\u021bine dob\u00e2ndirea timpurie a unor comportamente autonome. \u00centre abilit\u0103\u021bile care sus\u021bin acest proces se num\u0103r\u0103 dezvoltarea motric\u0103, capacit\u0103\u021bile cognitive, formarea voin\u021bei, con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i dezvoltarea rela\u021bional\u0103. Educa\u021bia are, \u00een acest sens, datoria de a crea contexte favorabile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i afirm\u0103rii sinelui, prin interac\u021biuni pedagogice autentice \u0219i relevante.<\/p>\n
\u00cen acest cadru, rolul adultului \u2013 fie el educator sau p\u0103rinte \u2013 devine acela de mediator \u00eentre copil \u0219i realitate. Adultul este acel inel de leg\u0103tur\u0103 \u00eentre resursele \u0219i poten\u021bialul copilului \u0219i provoc\u0103rile mediului \u00eenconjur\u0103tor. Pe m\u0103sur\u0103 ce copilul \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 abilit\u0103\u021bile, adultul trebuie s\u0103 \u0219tie s\u0103-\u0219i tempereze interven\u021biile, s\u0103 renun\u021be treptat la controlul protectiv \u0219i s\u0103 creeze spa\u021biul necesar pentru afirmarea ini\u021biativei \u0219i asumarea responsabilit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 retragere progresiv\u0103, atent calibrat\u0103, reprezint\u0103 condi\u021bia necesar\u0103 pentru ca autonomia s\u0103 devin\u0103 nu doar un scop educa\u021bional, ci o tr\u0103s\u0103tur\u0103 stabil\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u00een devenire.<\/p>\n
Modelul educa\u021bional Step by Step propune o viziune profund diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de paradigma tradi\u021bional\u0103 asupra educa\u021biei. \u00cen locul abord\u0103rii conform c\u0103reia \u201e\u0219coala preg\u0103te\u0219te elevul pentru via\u021b\u0103\u201d, aceast\u0103 alternativ\u0103 sus\u021bine c\u0103 \u0219coala face parte din via\u021ba copilului \u0219i trebuie s\u0103 reflecte, \u00een mod autentic, valorile, ritmurile \u0219i dinamica lumii \u00een care elevul tr\u0103ie\u0219te. Aceast\u0103 schimbare de perspectiv\u0103 pune accent pe formarea autonomiei, pe implicarea activ\u0103 a elevului \u00een propria \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i pe dezvoltarea capacit\u0103\u021bii de a lua decizii responsabile \u00een contexte reale de via\u021b\u0103.<\/p>\n
\u00cen alternativa Step by Step, elevii nu mai sunt considera\u021bi simpli receptori ai cuno\u0219tin\u021belor transmise de cadrul didactic, ci participan\u021bi activi, responsabili de propriul proces educa\u021bional. Via\u021ba din clas\u0103 este construit\u0103 ca o comunitate de \u00eenv\u0103\u021bare, unde fiecare copil are un rol bine definit: g\u00e2nditor, organizator, partener sau martor al unui eveniment. Prin aceste roluri, elevii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i exprime opiniile, s\u0103 ia decizii, s\u0103 colaboreze, dar \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i asume rezultatele propriilor ac\u021biuni. Astfel, \u00eenv\u0103\u021barea devine relevant\u0103, conectat\u0103 la via\u021ba real\u0103 \u0219i orientat\u0103 spre dezvoltarea de competen\u021be esen\u021biale pentru viitorul adultului responsabil.<\/p>\n
Un alt principiu esen\u021bial \u00een cadrul Step by Step este colaborarea constant\u0103 cu familia. P\u0103rin\u021bii nu sunt privi\u021bi ca actori periferici, ci ca parteneri direc\u021bi \u00een sprijinirea procesului educa\u021bional. Ei sunt implica\u021bi \u00een activit\u0103\u021bile \u0219colii, particip\u0103 la ateliere, proiecte tematice \u0219i ofer\u0103 sprijin constant \u00een conturarea unei educa\u021bii relevante. Prin implicarea p\u0103rin\u021bilor, copilul percepe o continuitate \u00eentre via\u021ba de acas\u0103 \u0219i cea de la \u0219coal\u0103, ceea ce contribuie la dezvoltarea unui sentiment de stabilitate, \u00eencredere \u0219i responsabilitate personal\u0103.<\/p>\n
Clasele Step by Step sunt organizate pe centre de activitate, unde elevii lucreaz\u0103 individual, \u00een perechi sau \u00een grupuri mici, \u00een func\u021bie de interesele \u0219i nevoile proprii. Aceast\u0103 structur\u0103 flexibil\u0103 ofer\u0103 copiilor ocazia de a-\u0219i planifica timpul, de a face alegeri, de a finaliza sarcini \u0219i de a cere ajutor \u00een mod responsabil. Proiectele integrate, \u00een care se abordeaz\u0103 teme reale din via\u021ba social\u0103 sau familial\u0103, devin spa\u021bii autentice de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i formare a caracterului. Copiii \u00eenva\u021b\u0103 nu doar s\u0103 rezolve probleme, ci \u0219i s\u0103 le formuleze, s\u0103 le discute \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centr-o societate care valorizeaz\u0103 tot mai mult competen\u021bele de via\u021b\u0103, autonomia elevului devine o miz\u0103 central\u0103 a procesului educa\u021bional. Modelul Step by Step se distinge printr-o filozofie care nu mai concepe \u0219coala ca pe o etap\u0103 preg\u0103titoare pentru via\u021b\u0103, ci … Cite\u0219te continuarea
\nNeac\u0219u, I. (1996), Formarea personalit\u0103\u021bii autonome a elevului – dimensiune a proiectului educativ. Reconstruc\u021bia principiilor\u201d, \u00cenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul Primar, 1-2-3
\nFaiciuc. L. (2006), \u201eComportamentul autonom: fantoma de la oper\u0103\u201d, Anuarul Institutului de Istorie George Barif\u201d din Cluj-Napoca, Seria Humanistica
\nMarcoli, A. (2001), Autonomia di che cosa sono capace?\u201d, Insieme per educarsi, 6\/2001<\/p>\n