Transdisciplinaritatea \u015fi interdisciplinaritatea sunt termeni utiliza\u0163i ast\u0103zi cu mare aplomb pentru a sus\u0163ine modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Oare sunt a\u015fa de noi? Umanismul sus\u0163inea crearea „omului universal” care trebuia s\u0103 utilizeze \u015fi el \u00eentr-un tot unitar diferite no\u0163iuni, mai ales c\u0103 \u00een secolul al XIV-lea \u015ftiin\u0163ele \u00eenc\u0103 nu erau at\u00e2t de strict delimitate. Deci, redescoperim un demers deja \u015ftiut?
\n<\/p>\n
\u00cen ultimii ani transdisciplinaritatea \u015fi interdisciplinaritatea sunt doi termeni promova\u0163i cu insisten\u0163\u0103 \u00een limbajul pedagogic, reprezent\u00e2nd dezideratele unui\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modern. Dup\u0103 o perioad\u0103 nu prea \u00eendep\u0103rtat\u0103 \u00een care se promova specializarea excesiv\u0103 \u00eenc\u0103\u00a0 din clasele inferioare ale liceului cu motiva\u0163ia \u201dinteresului\u201d elevului sau a capacit\u0103\u0163ilor ligvistice sau matematice ale acestuia s-a observat c\u0103, de fapt, totul a dus la o limitare intelectual\u0103 \u00eenso\u0163it\u0103 nu de pu\u0163ine ori la o limitare a capacit\u0103\u0163ii t\u00e2n\u0103rului de a vedea lumea \u00een complexitatea ei. \u00cen consecin\u0163\u0103, \u00een ultimii ani se promoveaz\u0103 educarea elevilor prin abordarea multidisciplinar\u0103, interdisciplinar\u0103 \u015fi transdisciplinar\u0103, uneori cu excesele inerente. \u00cen practica \u015fcolar\u0103 cele dou\u0103 direc\u0163ii, men\u0163inerea \u00een limitele unei valori medii, dar diversificate din punctul de vedere al con\u0163inutului, respectiv specializarea timpurie, \u00eenc\u0103 se confrunt\u0103. Pe de-o parte suntem \u201euimi\u0163i\u201d de ne\u015ftiin\u0163a tinerilor no\u015ftri, pe de alt\u0103 parte cerem restr\u00e2ngerea tot mai mare a informa\u0163iei. Vorbim de dezvoltarea la elevi a acelor abilit\u0103\u0163i necesare \u00een via\u0163a cotidian\u0103, dar elevii au ajuns \u00eenaintea noastr\u0103 la conclizia c\u0103 o mare parte din ceea ce numim \u00eendeob\u015fte cultur\u0103 general\u0103 nu le este necesar\u0103 majorit\u0103\u0163ii. Un exemplu banal: tabla \u00eenmul\u0163irii este inutil\u0103 t\u00e2n\u0103rului cu un telefon \u00een dotare. Majoritatea instrumentelor informatizate utilizeaz\u0103 pictograme, astfel \u00eenc\u00e2t citirea nu mai este o abilitate absolut necesar\u0103. Scriere corect\u0103 nu este ceva obligatoriu din moment ce majoritatea actelor publice sunt tipizate, iar mesajele schimbate pe messenger sau mail nu presupun cunoa\u015fterea gramaticii. Se va spune c\u0103 acestea sunt argumentele unor oameni condamna\u0163i la inadaptarea \u00een lumea modern\u0103, needuca\u0163i \u015fi r\u0103ma\u015fi \u00een spa\u0163iul non-instruc\u0163iei. Totu\u015fi tendin\u0163a este de a sc\u0103dea tot mai mult nivelul cerin\u0163elor pentru ca majoritatea s\u0103 poat\u0103 promova reminiscen\u0163ele unor examene alt\u0103 dat\u0103 serioase. De fapt, ca \u00een alte timpuri, exist\u0103 o elit\u0103 bine preg\u0103tit\u0103, specializat\u0103 pe anumite domenii \u015fi\/sau st\u0103p\u00e2nind tehnici de \u00eenv\u0103\u0163are, respectiv informa\u0163ii care \u00eei permit accesul \u00een zonele superioare \u015fi care permit dezvoltarea lumii cunoa\u015fterii. Dintr-un spirit egalitar prost \u00een\u0163eles s-a ajuns la egalizarea tuturor \u00een p\u0103r\u0163ile inferioare ale educa\u0163iei \u015fi civiliza\u0163iei. Astfel, am ajuns s\u0103 redescoperim \u00een secolul XXI elemente ale educa\u0163iei renascentiste, a\u015fa cum aceasta a redescoperit la r\u00e2ndul s\u0103u educa\u0163ia greco-latin\u0103.<\/p>\n
Ce am redescoperit noi, cei din secolul XXI?
\nImportan\u0163a educa\u0163iei morale, deschiderea c\u0103tre mai multe domenii ale \u015ftiin\u0163ei \u015fi artei \u015fi chiar disciplina. Rabelais vorbea despre importan\u0163a educa\u0163iei morale: \u201eDar pentru c\u0103ci, dup\u0103 cum spune mintosul Solomon, sapien\u0163a nu pofte\u015fte defel \u00eentr-un suflet \u00eendr\u0103cit, iar \u015ftiin\u0163a f\u0103r\u0103 de con\u015ftiin\u0163\u0103 nu este dec\u00e2t pierzanie desuflet, \u00ee\u0163i prinde bine s\u0103 te pleci, s\u0103-l \u00eendr\u0103ge\u015fti \u015fi s\u0103 te \u00eensp\u0103im\u00e2ntezi de Dumnezeu \u015fi \u00eentru d\u00e2nsul s\u0103-\u0163i pui toate g\u00e2ndurile \u015fi n\u0103dejdea toat\u0103.\u201d<\/p>\n
Am redescoperit necesitatea educa\u0163iei fizice, a exers\u0103rii aptitudinilor fizice ale corpului. Montaigne recomanda:\u201e Nu-i destul s\u0103 i se \u00eencordeze sufletul (copilului); se cade s\u0103 i se \u00eencordeze \u015fi mu\u015fchii… trebuie obi\u015fnuit cu asprimea \u015fi corvoada exerci\u0163iilor pentru a-l deprinde cu asprimea \u015fi corvoada r\u0103ut\u0103\u0163ilor, a durerii, a usturimii, a gerului \u015fi a caznelor.\u201d
\nAm descoperit c\u0103 este importan\u0163\u0103 comunicarea \u2013 s\u0103 \u015ftim s\u0103 vorbim corect, cu intona\u0163ie, mimic\u0103 \u015fi gestic\u0103 potrivite, cu un bagaj de informa\u0163ii care ne dau posibilitatea s\u0103 ini\u0163iem conversa\u0163ii. Dar Baldassare Castiglione spunea \u00een 1528:\u201eEu \u00eei cert pe francezi de ce spun c\u0103 literele aduc stricarea meseriei armelor \u015fi socot c\u0103 nimic nu \u00eei vine mai bine r\u0103zboinicului dec\u00e2t \u015ftiin\u0163a literelor… glasul lui (al curteanului) s\u0103 fie bun, nici prea dezlegat, nici prea moale, cam ca acela al unei femei, nici a\u015fa de str\u0103in \u015fi ar\u0163\u0103gos cum e al ei de la \u0163\u0103rani, ci sonor, limpede, dulce \u015fi bine adus, cu o rostire cumsecade \u015fi neted\u0103, f\u0103ptur\u0103 \u015fi mi\u015fc\u0103ri potrivite… dar toate aceste treburi ar fi \u00eentru nimic dac\u0103 judec\u0103\u0163ile \u015fi vorbele spuse nu sunt frumoase, pricepute, ad\u00e2nci, elegante \u015fi serioase dup\u0103 cum se cere.\u201d<\/p>\n
Dup\u0103 un timp \u00een\u00a0 care geniului i se permitea orice, \u00een care \u201dexprimarea\u201d sinelui era totul, chiar dac\u0103 acest lucru presupunea manifest\u0103ri imorale sau lisite de minim\u0103 decen\u0163\u0103, s-a descoperit succesul \u201dinteligen\u0163ei emo\u0163ionale\u201d. Marii angajatori au avut de ales \u00eentre o supercapacitate intelectual\u0103 inadaptat\u0103 \u015fi o persoan\u0103 bine dotat\u0103, dar empatic\u0103, \u00een stare s\u0103 lucreze \u00een echipe. Acela\u015fi Baldassare Castiglione zicea:\u201eDoresc, pe l\u00e2ng\u0103 noble\u0163e, s\u0103 aib\u0103 curteanul din fire numai duh \u015fi bun\u0103\u00een\u0163elegere, prezen\u0163\u0103 frumoas\u0103 \u015fi obraz sub\u0163ire, dar \u015fi ceva gra\u0163ie \u015fi precum se spune o \u00eensu\u015fire care de la \u00eent\u00e2ia ochire s\u0103-l fac\u0103 pl\u0103cut \u015fi \u00eendr\u0103git de to\u0163i cei care dau ochii cu d\u00e2nsul.\u201d<\/p>\n
Examenele na\u0163ionale prilejuiesc \u00een fiecare an valuri de regrete legate de vremurile bune de alt\u0103 dat\u0103 \u00een care elevii \u015ftiau at\u00e2t de multe lucruri. Sunt afi\u015fate \u201eperlele\u201d elevilor , care de fapt sunt preluate de pe inernet c\u0103ci respectivele texte la care fac referire nu mai fac parte de mult din bibliografia \u015fcolar\u0103. \u00cen acest sens am r\u0103mas to\u0163i tradi\u0163ionali\u015fti, pretinz\u00e2nd cunoa\u015fterea de c\u0103tre elevi a unor texte irelevante estetic sau cultural, dar f\u0103c\u00e2nd parte din cultura \u015fcolar\u0103 a adultului, pretinz\u00e2nd de asemenea un maxim de cuno\u015ftin\u0163e din toate domeniile pe principiul \u201eomului universal\u201d.\u00a0 Vorbim de cultivarea limbii \u015fi \u00eencurajarea comunic\u0103rii, dar textele literare propuse sunt cele de secol XIX cu foarte multe arhaisme \u015fi regionalisme, iar la celelate discipline este infior\u0103tor acel limbaj de lemn, estetizat, propus de manuale. Astfel, exist\u0103 o discrepan\u0163\u0103 major\u0103 \u00eentre ceea ce spune c\u0103 vrem sau facem \u015fi ceea ce propunem \u015fi facem \u00een realitate. Aceast\u0103 diferen\u0163\u0103 exista \u015fi pe atunci, \u00een vremurile umanismului. Pentru cei mai mul\u0163i totul se rezuma la memorarea unor texte clasice, \u00een latin\u0103 sau greac\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 care se dezvolta un alt tip de educa\u0163ie care a permis mersul \u00eenainte al culturii \u015fi al unor \u015ftiin\u0163e.<\/p>\n
\u00cen ultima vreme, \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc folose\u015fte cu pl\u0103cere termenii de interdisciplinaritate,respectiv interdisciplinaritate, asociate cu folosirea intensiv\u0103 a mijloacelor IT, chiar dac\u0103 de multe ori acestea se rezum\u0103 la un ppt. Pluridisciplinaritatea sau multidiciplinaritatea este definit\u0103 ca \u201eabordarea unei teme\/probleme din perspectiva mai multor discipline, f\u0103r\u0103 a altera structura acestora.\u201d Avantajul ar fi dezvoltarea perspectivei elevilor asupra unui fenomen sau obiect, respectiv a mai bun\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu realitatea.\u00a0 Din p\u0103cate, lipsa unei viziuni unitare asupra parcursului \u015fcolar al unui elev face ca \u00eentre diferitele discipline s\u0103 nu existe leg\u0103tur\u0103, no\u0163iuni care au leg\u0103tur\u0103 \u00een practic\u0103 s\u0103 fie predate la disciplinele respective la distan\u0163\u0103 de c\u00e2\u0163iva ani. Astfel, limitele \u015fi logaritmii din matematic\u0103 studia\u0163i \u00een clasa a XII-a au leg\u0103tur\u0103 cu rezisten\u0163a materialelor \u015fi cu anumite elemente din fizica clasei a X-a. \u00cen practic\u0103, se folosesc de aceste formule doar arhitec\u0163ii, cei care proiecteaz\u0103 diferite edificii sau mecanisme.<\/p>\n
Interdisciplinaritatea este considerat\u0103 forma superioar\u0103 a integr\u0103rii curriculare. Ea presupune interac\u0163iunea deschis\u0103 \u00eentre anumite competen\u0163e sau con\u0163inuturi independente, proprii mai multor discipline. Avantajul abord\u0103rii interdiciplinare este \u00eencurajarea metodelor participative, crearea unor structuri mentale \u015fi ac\u0163ional-comportamentale flexibile, interate, cu mare poten\u0163ial de adaptare. Doar c\u0103 \u00een practica \u015fcolar\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului de mas\u0103, cu colective mari care reunesc elevi cu nivele de dezvoltare foarte diferit, metoda proiectului se love\u015fte de multe dificult\u0103\u0163i legate de implicarea sau interesul elevilor dintr-un grup.
\nDe fapt, interdisciplinaritatea presupune abordarea unei teme integrat, din punctul de vedere al mai multor discipline. \u00cen acest fel se dore\u015fte ca tinerii s\u0103 con\u015ftientizeze leg\u0103tura dintre diverse fenomene \u015fi complexitatea lumii \u00een care tr\u0103iesc. Pe site-ul iTeach se promoveaz\u0103 intens \u00eenv\u0103\u0163area prin proiecte, iar un exemplu de or\u0103 cu elemente integrate a fost o or\u0103 de educa\u0163ie fizic\u0103 din Marea Britanie \u00een care elevii au s\u0103rit \u00een lungime, \u015fi-au m\u0103surat performan\u0163ele \u015fi au calculat procentul de reu\u015fite. Era o \u00eemp\u0103r\u0163ire pe echipe, inclusiv a sarcinilor, iar profesorul a fost mai degrab\u0103 un supraveghetor. S-a eviden\u0163iat faptul c\u0103 nu un num\u0103r imens de exers\u0103ri conteaz\u0103 \u00een \u00eensu\u015firea unui calcul matematic. Faptul este adev\u0103rat, dar \u00een aceste exemple omitem \u00eentotdeauna c\u00e2te ceva: elevii aceia \u00eenv\u0103\u0163aser\u0103 deja cum se calculeaz\u0103, mai mult ca sigur \u00eentr-o or\u0103 \u00een care f\u0103cuser\u0103 exclusiv matematic\u0103.<\/p>\n
De asemenea, experien\u0163a personal\u0103 mi-a ar\u0103tat c\u0103 \u00een realitate exist\u0103 mici limite care \u00eengreuneaz\u0103 abordarea integrat\u0103. De exemplu, la clasa a V-a o or\u0103 este dedicat\u0103 temei \u201eRealitate \u015fi fic\u0163iune\u201d. Elevii trebuie s\u0103 con\u015ftientizeze faptul c\u0103 un element al realit\u0103\u0163ii poate avea mai multe forma de exprimare artistic\u0103. Pun\u00e2ndu-i s\u0103 \u201ecreeze\u201d literatur\u0103, pictur\u0103, modelaj, colaj etc, timpul restr\u00e2ns al unei ore de curs nu a fost suficient. Manualul propunea dou\u0103 pagini de explica\u0163ii \u015fi exemple de texte literare, ceea ce ar fi dus la o lec\u0163ie cumplit de static\u0103 \u015fi de plictisitoare. Extinz\u00e2nd situa\u0163ia, \u015ftiin\u0163ele reale a\u015fa cum sunt predate acum se bazeaz\u0103 pe matematic\u0103 pentru a-i \u00eenv\u0103\u0163a pe elevi calculele de baz\u0103. Dar distan\u0163a temporal\u0103 dintre momentul \u00een care profesorul de matematic\u0103 \u00eei \u00eenva\u0163\u0103 un anumit lucru \u015fi apar discipline precum fizica \u015fi chimie poate fi de c\u00e2\u0163iva ani. De aceea mateamtica pare dezlipit\u0103 de realitate, iar ulterior la celelalte discipline, nu se mai face totdeauna leg\u0103tura \u00eentre experiment \u015fi exprimarea lui abstract\u0103.<\/p>\n
S-a redescoperit importan\u0163a comunic\u0103rii, al unui stil de comunicare echilibrat, elegant, controlat. Acesta este un ideal constat, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 exemplele din jurul nostru, ale unor intelectuali recunoscu\u0163i arat\u0103 c\u0103 majoritatea oamenilor adopt\u0103 un stil agresiv, iar vorbirea obi\u0219nuit\u0103 are tendin\u0163a de a cobor\u00ee la nivelul cel mai de jos pentru a fi popular\u0103. \u00cen \u015fcoal\u0103, \u00een ultima vreme s-a pus accent pe orele de dezvoltarea comunic\u0103rii, dar sunt ore care de multe ori sunt sacrificate pentru \u00eensu\u015firea no\u0163iunilor gramaticale sau pentru aprofundarea textelor literare. Explica\u0163ia e simpl\u0103. At\u00e2t profesorii, c\u00e2t mai ales p\u0103rin\u0163ii, nu consider\u0103 serioas\u0103 o or\u0103 \u00een care doar se vorbe\u015fte \u015fi nu se scrie, o or\u0103 \u00een care nu vorbe\u015fti despre \u201eLucruri serioase\u201d, ci schimbi mesaje despre \u00eent\u00e2mpl\u0103ri cotidiene. S\u0103 ne aducem aminte de reac\u0163ia presei c\u00e2nd, la bacalaureat, subiectele probei orale la limba rom\u00e2n\u0103 au propus verificarea competen\u0163elor de comunicare \u015fi nu evaluarea unor cunoa\u015fterii unor texte literare. Acele calificative nu reflect\u0103 realitatea pentru c\u0103, de multe ori, candidatul nu prea \u00een\u0163elege textul luat din pres\u0103 \u015fi nu prea are ce opinie s\u0103-\u015fi exprime \u00een leg\u0103tur\u0103 cu un subiect dat, dar \u00een timpul anilor de \u015fcoal\u0103, atunci c\u00e2nd se fac aceste ore, reac\u021bia elevilor este de minimalizare a importan\u0163ei exprim\u0103rii: \u201eLas\u0103 c\u0103 \u015ftim noi s\u0103 spunem ce filme ne plac\u201d.<\/p>\n
Am redescoperit to\u0163i sportul, dar, chiar dac\u0103 exist\u0103 o dotare corespunz\u0103toare, mul\u0163i elevi \u015fi p\u0103rin\u0163i ob\u0163in cutire medical\u0103, \u00een schimb prefer\u00e2nd un sport anume sau o sal\u0103 de fitness pentru socializare. \u00cen cazurile acestea argumentarea se leag\u0103 de ermenul \u201epl\u0103cere\u201d.
\nOr, aceast\u0103 \u201epl\u0103cere\u201d, acest confort psihic \u00eencepe s\u0103 fie legat\u0103 de orice activitate.\u00a0 Se vorbe\u015fte excesiv de aceast\u0103 pl\u0103cere, de joc, de confortul psihic. Performan\u0163a presupune \u00eens\u0103 disconfort, presupune munc\u0103 intensiv\u0103 \u015fi \u00eencercarea de\u00a0 a dep\u0103\u015fi limitele. Satisfac\u0163ia \u00een momentul reu\u015fitei justific\u0103 eforturile. De fapt, educa\u0163ia umanist\u0103 era elitist\u0103. Doar unii erau \u00een stare s\u0103 acopere acceptabil toate domeniile culturii, doar unii puteau fi creativi \u015fi creatori, doar unii aveau un bagaj de cuno\u015ftin\u0163e \u015ftiin\u0163ifice \u015fi un limbaj evoluat. Venind \u00een timpurile noastre, cei care au reu\u015fit \u00eentr-un domeniu, indiferent de educa\u0163ia institu\u0163ionalizat\u0103 sau nu, au muncit foarte mult \u00een domeniul respectiv, conceptul de \u201emozaic\u201d neexist\u00e2nd \u00een preg\u0103tirea lor. Asocierea s-a produs firesc, prin cercetare \u015fi nu prin asocierea mai mult sau mai pu\u0163in arbitrar\u0103 a unor domenii diferite pe principiul \u201etotul are leg\u0103tur\u0103 cu tot\u201d. Probabil una dintre problemele lumii noastre este aceea de a \u00eemp\u0103ca ni\u015fte concepte\/dirin\u0163e diferite: \u00eempreun\u0103, dar individualizat, performant, dar accesibil, munc\u0103 \u015fi pl\u0103cere, termene, dar \u015fi relaxare etc.<\/p>\n
\u00cen concluzie, oamenii redescoper\u0103 constant idei, concepte atitudini. Ciclicitatea de care vorbeau \u00eenainta\u015fii no\u015ftri este vizibil\u0103 \u015fi \u00een domeniul educa\u0163ional, unde idei vechi primesc ve\u015fm\u00e2ntul unei terminologii noi, neologice, o nou\u0103 str\u0103lucire pe vechile idei.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em><\/p>\n 1. \u201eOrganizarea interdiciplinar\u0103 a ofertelor de \u00eenv\u0103\u0163are pentru formarea competen\u0163elor cheie la \u015fcolarii mici\u201d, ICOS, 2012; Transdisciplinaritatea \u015fi interdisciplinaritatea sunt termeni utiliza\u0163i ast\u0103zi cu mare aplomb pentru a sus\u0163ine modernizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului. Oare sunt a\u015fa de noi? Umanismul sus\u0163inea crearea „omului universal” care trebuia s\u0103 utilizeze \u015fi el \u00eentr-un tot unitar diferite no\u0163iuni, mai ales c\u0103 \u00een … Cite\u0219te continuarea
\n2. Delumeau, Jean –\u00a0 \u201eCiviliza\u0163ia Rena\u015fterii\u201d, Editura Meridiane, Bucure\u015fti, 1995.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"