\u00cenv\u0103\u0163area creativ\u0103, \u00een cadrul lec\u0163iilor de limb\u0103 si literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, reprezint\u0103 acea form\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, care are ca scop final realizarea unor comportamente individuale \u015fi colective orientate spre c\u0103utarea, aflarea \u015fi aplicarea noului. \u00cen societatea contemporan\u0103, cu schimb\u0103ri rapide \u015fi efecte imediate, educa\u0163ia \u015fi \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul trebuie re\u00eennoite, completate, adaptate, astfel \u00eenc\u00e2t putem vorbi despre o permanent\u0103 inova\u0163ie \u015fi crea\u0163ie in activitatea didactic\u0103. Obiectivul general este acela de a promova creativitatea ca factor cheie \u00een dezvoltarea competen\u0163elor personale, antreprenoriale \u015fi sociale prin \u00eenv\u0103\u0163area pe tot parcursul vie\u0163ii dar \u015fi de a g\u0103si strategii moderne folosite pentru asigurarea unei educa\u0163ii de calitate \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt. Pentru elevi, \u015fcoala viitorului trebuie s\u0103 promoveze o educa\u0163ie de calitate \u015fi s\u0103 fie axat\u0103 pe valori \u00een care elevii s\u0103 cread\u0103, \u00een care s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103, \u00eendeplinind dou\u0103 condi\u0163ii, fundamentale din punctul lor de vedere: \u015fcoala viitorului trebuie s\u0103 le plac\u0103 \u015fi s\u0103 fie eficient\u0103. Prioritatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului o constituie informatizarea, softul educa\u0163ional, reprezentat de programele informatice special dimensionate \u00een perspectiva pred\u0103rii unor teme specifice, ceea ce reprezint\u0103 o necesitate evident\u0103. <\/p>\n
\u201eArta educa\u0163iei nu este altceva dec\u00e2t cunoa\u015fterea mijloacelor potrivite pentru a forma corpuri mai robuste \u015fi mai puternice, spirite mai luminate \u015fi suflete mai virtuoase.\u201d – Helvetius<\/p><\/blockquote>\n
\u00cenv\u0103\u0163area centrat\u0103 pe elev ofer\u0103 elevilor o mai mare autonomie \u015fi un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi la ritmul de studiu. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 subliniaz\u0103 caracteristicile fundamentale ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii centrate pe elev, promov\u00e2nd ideea c\u0103 elevilor trebuie s\u0103 li se ofere un control sporit asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii prin asumarea responsabilit\u0103\u0163ii cu privire la: ceea ce se \u00eenva\u0163\u0103, modul cum se \u00eenva\u0163\u0103 \u015fi de ce, momentul c\u00e2nd se \u00eenva\u0163\u0103.<\/p>\n
Noua imagine a profesorului trebuie stabilit\u0103 prin luarea \u00een considerare a tuturor abord\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum, de la conceperea ca distribuitor de recompense sau ca surs\u0103 de informa\u0163ii, p\u00e2n\u0103 la cea de \u201emanager al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\u201d. Pentru fiecare profesor sunt fundamentale dou\u0103 roluri, cel de manager \u015fi cel de evaluator. Procesul instructiv-educativ trebuie astfel conceput \u015fi desf\u0103\u015furat, \u00eenc\u00e2t s\u0103-i conving\u0103 pe elevi s\u0103 pre\u0163uiasc\u0103 propria mo\u015ftenire na\u0163ional\u0103, s\u0103 primeasc\u0103 contribu\u0163iile originale ale oric\u0103rei na\u0163iuni la civiliza\u0163ia modern\u0103, preg\u0103tind at\u00e2t elevii, c\u00e2t \u015fi dasc\u0103lii s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 valoarea diversit\u0103\u0163ii \u015fi a independen\u0163ei de spirit. Educa\u0163ia este factorul hot\u0103r\u00e2tor al dezvolt\u0103rii psihoindividuale a persoanei. Ea sistematizeaz\u0103 \u015fi organizeaz\u0103 influen\u0163ele mediului,dezvolt\u0103 personalitatea. Centrarea pe competen\u0163e reprezint\u0103 o preocupare major\u0103 \u00een triada predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare.<\/p>\n
Creativitatea, \u00een termeni generali, este un proces mental care permite generarea de idei \u015fi concepte noi sau asocieri originale intre concepte \u015fi idei deja existente. Lumea modern\u0103 pune accentul pe folosirea mai eficient\u0103 a cunoa\u015fterii \u015fi a inova\u0163iei. Este necesar\u0103 extinderea abilit\u0103\u0163ilor creatoare ale \u00eentregii popula\u0163ii, mai ales ale acelora care le permit oamenilor s\u0103 se schimbe \u015fi s\u0103 fie deschi\u015fi fa\u0163\u0103 de idei noi \u00eentr-o societate divers\u0103 din punct de vedere cultural, bazat\u0103 pe cunoa\u015ftere.<\/p>\n
O importan\u0163\u0103 deosebit\u0103 in inova\u0163ia \u015fi crea\u0163ia \u00een activitatea didactic\u0103 o au rolurile manageriale ale cadrului didactic: de planificare (planific\u0103 activit\u0103\u0163ile cu caracter instructive- educativ); de organizare (organizeaz\u0103 activit\u0103\u0163ile clasei); de comunicare (comunic\u0103 idei, cuno\u015ftin\u0163e, ascult\u0103 efectiv, ofer\u0103 feedback, stabile\u015fte canalele de comunicare); de conducere (conduce activit\u0103\u0163ile cu elevii, desf\u0103\u015furate \u00een clasa \u015fi \u00een afara ei); de coordonare (sincronizeaz\u0103 obiectivele individuale cu cele comune clasei, contribuind la \u00eent\u0103rirea grupului \u015fi form\u0103rii echipelor de lucru); de \u00eendrumare (prin interven\u0163ii punctuale adaptate unor situa\u0163ii specifice, recomand\u0103ri); de motivare (prin \u00eent\u0103riri pozitive, prin utilizarea aprecierilor verbale \u015fi non-verbale \u00een sprijinul consolid\u0103rii comportamentelor pozitive); de consiliere (de orice tip, \u00een probleme personale sau legate de Inova\u021bii pedagogice \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar 81 \u015fcoal\u0103); de control (\u00een scopul cunoa\u015fterii stadiului \u00een care se afl\u0103 activitatea de realizare a obiectivelor \u015fi nivelul de performan\u0163\u0103); de evaluare (m\u0103sura \u00een care scopurile \u015fi obiectivele au fost atinse). Pentru a sus\u0163ine creativitatea, predarea declarativ\u0103, de tip clasic trebuie dep\u0103\u015fit\u0103 \u015fi \u00eenlocuit\u0103 cu metode care pun accent pe explorare, pe descoperire, pe \u00eencurajarea g\u00e2ndirii critice a elevului, pe participarea activ\u0103 a acestuia la formarea \u015fi dezvoltarea sa intelectual\u0103.<\/p>\n
\u00cen viziunea metodologilor moderne, demersul didactic se centreaz\u0103 pe elev \u015fi are in vedere transformarea acestuia din \u201cobiect\u201d al procesului didactic in\u201d subiect activ\u201d al propriei deveniri. Modelul de proiectare a activit\u0103\u0163ii didactice are \u00een vedere trecerea de la centrarea pe con\u0163inut la centrarea pe activitatea elevului, care presupune deplasarea accentului \u00een activitatea didactic\u0103: Ar trebui s\u0103 se \u0163in\u0103 cont de toate formele de inova\u0163ie social\u0103 \u015fi antreprenorial\u0103. De asemenea, ar trebui s\u0103 se acorde aten\u0163ie crea\u0163iei artistice \u015fi noilor abord\u0103ri \u00een domeniul culturii.<\/p>\n
Limba rom\u00e2n\u0103 este disciplina c\u0103reia \u00eei revin sarcini exprese pentru dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor de comunicare \u015fi crea\u0163ie. Formarea \u015fi dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor de comunicare verbal\u0103 se afl\u0103 \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu formarea \u015fi dezvoltarea capacit\u0103\u0163ilor de crea\u0163ie. De aceea este necesar ca \u00een studiul integrat al limbii rom\u00e2ne \u00een \u015fcoal\u0103 s\u0103-\u015fi g\u0103seasc\u0103 loc \u015fi exerci\u0163ii exprese pentru dezvoltarea creativit\u0103\u0163ii verbale la elevi, paralel cu demersurile tradi\u0163ionale pentru \u00eenv\u0103\u0163area teoretic\u0103 a \u015ftiin\u0163ei despre limb\u0103 sau pentru \u00eensu\u015firea aspectului normal al limbii. \u00cen studiul elementelor de construc\u0163ie a comunic\u0103rii trebuie pornit de la \u00eenv\u0103\u0163area acestora prin mijlocirea limbii \u015fi nu invers. Ele au rol de autocontrol, de autoreglare a exprim\u0103rii corecte. A cultiva spiritul creator prin studiul elementelor de construc\u0163ie a comunic\u0103rii \u00eenseamn\u0103 a asigura aplicarea \u00een practic\u0103 a no\u0163iunilor \u015fi categoriilor gramaticale. Activitatea de formare a capacit\u0103\u0163ii de lectur\u0103\/ citire are drept con\u0163inut crea\u0163ii literare, unele ale unor scriitori cunoscu\u0163i. Cunoa\u015fterea structurii unor texte, \u00een special cele narative, orienteaz\u0103 elevii c\u0103tre o exprimare original\u0103, at\u00e2t \u00een ceea ce prive\u015fte povestirea acestora, c\u00e2t \u015fi elaborarea unor compozi\u0163ii proprii. Povestirea textelor de citire sau a faptelor tr\u0103ite, ori auzite, are un caracter reproductiv. De aceea valoarea lor ar cre\u015fte dac\u0103 s-ar solicita mai mult capacitatea de inventivitate, dac\u0103 s-ar cere elevilor s\u0103 povesteasc\u0103 despre fapte \u015fi \u00eent\u00e2mpl\u0103ri imaginare, presupun\u00e2nd c\u0103 acestea s-ar putea transforma \u00een situa\u0163ii pe care copiii le-ar putea tr\u0103i \u00een viitor.<\/p>\n
Sunt recomandate povestirile prin analogie, dar la timpul viitor, precum \u015fi cele prin contrast. \u00cent\u00e2mpl\u0103rile pe care le creeaz\u0103 elevii solicit\u0103 combinarea reprezent\u0103rilor, ideilor, cuno\u015ftin\u0163elor de care dispun, \u00eei \u00eendeamn\u0103 s\u0103 fac\u0103 diferite presupuneri, s\u0103-\u015fi imagineze situa\u0163ii posibile la care s\u0103 participe ca personaje active sau spectatori. Un loc important \u00een dezvoltarea limbajului \u015fi a vocabularului activ \u00eel are utilizarea jocurilor didactice orale, asemenea activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are oferind elevilor nu numai bucuria \u015fi satisfac\u0163ia de a se juca, dar sunt \u015fi un real prilej de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ilor de exprimare oral\u0103 \u015fi \u00een acela\u015fi timp de dezvoltare a capacit\u0103\u0163ilor creative. Noile metode se bazeaz\u0103 pe toate formele de organizare a activit\u0103\u0163ilor, astfel clasa de elevi devine o comunitate de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00een care fiecare contribuie at\u00e2t la propria \u00eenv\u0103\u0163are, c\u00e2t \u015fi la procesul de \u00eenv\u0103\u0163are colectiv. Elevii sunt solicita\u0163i s\u0103 apeleze la acele surse care \u00eei ajut\u0103 s\u0103 rezolve problemele \u015fi sunt implica\u0163i \u00een experien\u0163e de \u00eenv\u0103\u0163are complexe, proiecte din via\u0163a real\u0103 prin care \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi deprinderile.<\/p>\n
Un elev \u00ee\u015fi manifest\u0103 spiritul creativ atunci c\u00e2nd:<\/p>\n
\n
- se implic\u0103 activ \u00een procesul de formare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are, adopt\u0103 o atitudine activ\u0103 \u015fi interactiv\u0103;<\/li>\n
- g\u00e2nde\u015fte critic \u015fi are deprinderi de g\u00e2ndire critic\u0103;<\/li>\n
- ac\u0163ioneaz\u0103 \u00een total\u0103 libertate \u00een planul alegerilor pe care le face;<\/li>\n
- exploreaz\u0103 mediul \u015fi g\u0103se\u015fte solu\u0163ii personale;<\/li>\n
- prefer\u0103 g\u00e2ndirea divergent\u0103, imaginativ\u0103 \u015fi creativ\u0103;<\/li>\n
- \u00ee\u015fi valorific\u0103 \u015fi dezvolt\u0103 imagina\u0163ia, originalitatea, inventivitatea, fantezia, creativitatea;<\/li>\n
- problematizeaz\u0103 con\u0163inuturile \u015fi face descoperiri;<\/li>\n
- \u00ee\u015fi exercit\u0103 liberul arbitru;<\/li>\n
- are \u00eencredere \u00een for\u0163ele proprii \u015fi dorin\u0163a de autodep\u0103\u015fire;<\/li>\n
- nu se descurajeaz\u0103 \u00een fa\u0163a frustr\u0103rii \u015fi ambiguului, ci persevereaz\u0103;<\/li>\n
- devine responsabil;<\/li>\n
- elaboreaz\u0103 produse intelectuale unice \u015fi originale.<\/li>\n<\/ul>\n
Una dintre cele mai cunoscute metode pentru dezvoltarea spiritului creativ, care se bazeaz\u0103 pe idei libere, este brainstormingul, folosit \u00een activit\u0103\u0163ile de grup. Prin aceasta metod\u0103 de comunicare a unor idei intr-un grup se ofer\u0103 ocazia unei persoane s\u0103 formulize p\u0103reri care i-au venit \u00een minte mai mult dec\u00e2t dac\u0103 ar fi lucrat singur. Astfel s-a demonstrate c\u0103 lucr\u00e2nd \u00een grup se produc mai multe idei, se g\u0103sesc mai multe solu\u0163ii, dec\u00e2t dac\u0103 fiecare membru ar lucra separat.<\/p>\n
O alt\u0103 metod\u0103 este conversa\u0163ia euristic\u0103. Aceast\u0103 metod\u0103 solicit\u0103 elevilor inteligen\u0163a productiv\u0103, spontaneitatea \u015fi curiozitatea, l\u0103s\u00e2nd elevilor mai mult\u0103 libertate de c\u0103utare. Ar mai fi: explozia stelar\u0103, tehnica cvintetului, metoda ciorchinelui, teoria inteligen\u0163elor multiple, toate aceste metode dezvolt\u00e2nd creativitatea elevilor, iar profesorii ar trebui s\u0103 \u00eencerce sa fie c\u00e2t mai creativi \u00eempreun\u0103 cu elevii, pun\u00e2ndu-le astfel \u00een valoare c\u00e2t mai mult poten\u0163ialul creativ.<\/p>\n
Vorbind de profesorul creativ, se poate afirma c\u0103 acesta asigur\u0103 climatul favorabil pentru exprimarea ideilor proprii, creeaz\u0103 oportunit\u0103\u0163i pentru auto\u00eenv\u0103\u0163are, \u00eencurajeaz\u0103 g\u00e2ndirea divergent\u0103. Aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 el stimuleaz\u0103 pe elevi s\u0103 caute noi conexiuni \u00eentre fenomene, s\u0103 imagineze noi solu\u0163ii pentru probleme care se rezolv\u0103 \u00een manier\u0103 rutinier\u0103, s\u0103 asocieze imagini \u015fi idei, s\u0103 formuleze ipoteze \u00eendr\u0103zne\u0163e, neuzuale, s\u0103 emit\u0103 idei \u015fi s\u0103 dezvolte ideile altora. Profesorul creativ st\u0103p\u00e2ne\u015fte arta de a pune \u00eentreb\u0103ri. Noua imagine a profesorului trebuie stabilit\u0103 prin luarea \u00een considerare a tuturor abord\u0103rilor de p\u00e2n\u0103 acum, de la conceperea ca distribuitor de recompense sau ca surs\u0103 de informa\u0163ii, p\u00e2n\u0103 la cea de \u201emanager al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii\u201d. Pentru fiecare profesor sunt fundamentale dou\u0103 roluri, ce lde manager \u015fi cel de evaluator. Focalizat\u0103 pe unitatea de \u00eenv\u0103\u0163are, evaluarea ar trebui s\u0103 asigure eviden\u0163ierea progresului \u00eenregistrat de elev \u00een raport cu sine \u00eensu\u015fi pe drumul atingerii obiectivelor prev\u0103zute \u00een program\u0103.<\/p>\n
\u00cen concluzie, \u0219coala are un rol deosebit de important \u00een descoperirea poten\u0163ialului creativ al elevilor \u015fi promovarea unor modalit\u0103\u0163i care s\u0103 stimuleze trecerea de la creativitatea poten\u0163ial\u0103 la cea manifest\u0103, iar scopul oric\u0103rui profesor nu trebuie s\u0103 fie acela de a descoperi \u00een fiecare elev \u201eun mic geniu\u201d, ci acela de a modela personalitatea copilului \u00een sensul integr\u0103rii creative \u00een via\u0163a social\u0103.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Cerghit I. \u2013 \u201cSisteme de instruire alternative\u201d, Aramis, Bucuresti, 2002
\n2. Ghergu\u0163, Alois – \u201cManagement general \u015fi strategic \u00een educa\u0163ie\u201d, Ed. Polirom, Ia\u015fi, 2007
\n3. Ionescu M., Radu I.-\u201d Didactica modern\u0103\u201d, Ed. Dacia, Cluj \u2013 Napoca, 2001<\/p>\nNot\u0103: Textul completeaz\u0103 materialul autoarei \u201eAbord\u0103ri inovative \u00een \u00eenv\u0103\u021barea centrat\u0103 pe elev la ora de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103\u201d – https:\/\/ibn.idsi.md\/sites\/default\/files\/imag_file\/37-39_59.pdf<\/em><\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenv\u0103\u0163area creativ\u0103, \u00een cadrul lec\u0163iilor de limb\u0103 si literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103, reprezint\u0103 acea form\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, care are ca scop final realizarea unor comportamente individuale \u015fi colective orientate spre c\u0103utarea, aflarea \u015fi aplicarea noului. \u00cen societatea contemporan\u0103, cu schimb\u0103ri rapide \u015fi … Cite\u0219te continuarea