Cu toate c\u0103 p\u0103rin\u0163ii sunt aten\u0163i la nevoile copiilor, ace\u015ftia nu au \u00eentotdeauna a\u015ftept\u0103ri clare din partea lor, consider\u00e2nd c\u0103 educa\u0163ia copilului se realizeaz\u0103 natural, de la sine, datorit\u0103 naturii s\u0103n\u0103toase a structurii umane. Atunci c\u00e2nd las\u0103 procesul de autoreglare la latitudinea copilului, gener\u00e2nd confuzii \u00een ceea ce prive\u0219te statutul \u0219i rolul fiec\u0103rui membru al familiei, rezultatele \u0219colare sunt cu prec\u0103dere nesatisf\u0103c\u0103toare, deoarece \u00een toate etapele dezvolt\u0103rii cognitive p\u0103rin\u021bii tind s\u0103 manifeste indulgen\u021b\u0103 peste m\u0103sur\u0103, chiar sl\u0103biciune. Stilul permisiv al p\u0103rintelui neglijeaz\u0103 componenta controlului, \u00een cele din urm\u0103 copiii ajung\u00e2nd s\u0103 exploateze aceast\u0103 sl\u0103biciune.
\nEduca\u021bia familial\u0103 reprezint\u0103 un factor determinant \u00een succesul academic al copiilor, iar stilul parental joac\u0103 un rol crucial \u00een ob\u021binerea performan\u021belor \u0219colare. Cercet\u0103rile demonstreaz\u0103 c\u0103 p\u0103rin\u021bii care adopt\u0103 o abordare echilibrat\u0103 – combin\u00e2nd afec\u021biunea \u0219i sus\u021binerea cu controlul \u0219i exigen\u021ba – creeaz\u0103 premisele pentru rezultate \u0219colare superioare. \u00cen contrast, stilul permisiv, caracterizat prin absen\u021ba controlului \u0219i indulgen\u021ba excesiv\u0103, conduce frecvent la performan\u021be nesatisf\u0103c\u0103toare. Eficacitatea educa\u021biei familiale depinde nu doar de stilul parental individual, ci \u0219i de gradul de consonan\u021b\u0103 \u00eentre mediul familial \u0219i cel \u0219colar, precum \u0219i de calitatea parteneriatului dintre aceste dou\u0103 institu\u021bii educa\u021bionale fundamentale. <\/p>\n
La fel ca \u00een cazul dezvolt\u0103rii cognitive, numeroase cercet\u0103ri indic\u0103 o dependen\u0163\u0103 a reu\u015fitei \u015fcolare de un stil parental caracterizat printr-o combina\u0163ie nuan\u0163at\u0103 \u015fi flexibil\u0103 \u00eentre afec\u0163iune \u015fi sus\u0163inere parental\u0103 – recompense, \u00eencuraj\u0103ri, sfaturi – a activit\u0103\u0163ii \u015fcolare a copilului, pe de o parte, control al acestei activit\u0103\u0163i \u015fi exigen\u0163\u0103, pe de alt\u0103 parte. No\u0163iunea de control nu se afl\u0103 \u00een raport de contradic\u0163ie cu cea de autonomie. Performan\u0163a \u015fcolar\u0103 pare a fi legat\u0103 de un control parental uneori omniprezent \u015fi autoritar, corelat cu autonomia instrumental\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103 a copilului. Jocul fin \u00eentre control \u015fi autonomie este surprins de Rollins \u015fi Thomas (1979): p\u0103rin\u0163ii utilizeaz\u0103 diverse metode de persuadare – explica\u0163ii, informa\u0163ii, \u00een leg\u0103tur\u0103 cu efectele unei ac\u0163iuni – exist\u00e2nd constr\u00e2ngerea explicit\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t copiii au sentimentul de a fi optat ei \u00een\u015fi\u015fi pentru comportamentul dorit de adult. Acest tip de control, dublat de o competen\u0163\u0103 instrumental\u0103 \u015fi de conformitatea cu standardele parentale, conduce la un comportament socialmente competent al copilului, incluz\u00e2nd aici un comportament \u015fcolar caracteristic situa\u0163iei de succes. Clask asociaz\u0103 reu\u015fita \u015fcolar\u0103 cu stilul autorizat descris de Baumrind, cu alte cuvinte, cu atitudinea \u00eencurajatoare a p\u0103rin\u0163ilor, dublat\u0103 de formularea unor norme clare \u015fi ferme de conduit\u0103 \u00een interiorul \u015fi \u00een afara familiei, de supravegherea strict\u0103 a orarului zilnic \u015fi a contactelor cu exteriorul, de dialogul continuu \u00eentre p\u0103rin\u0163i \u015fi copil. O condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 a reu\u015fitei \u015fcolare este afec\u0163iunea matern\u0103. Absen\u0163a ei, \u015fi cu at\u00e2t mai mult respingerea matern\u0103, influen\u0163eaz\u0103 negativ at\u00e2t reu\u015fita imediat\u0103, c\u00e2t \u015fi rezultatele pe termen lung. Rela\u0163ia afec\u0163iune- reu\u015fit\u0103 nu este, \u00eens\u0103, mecanic\u0103. Afec\u0163iunea matern\u0103 pare s\u0103 conduc\u0103, mai degrab\u0103, la insucces, atunci c\u00e2nd este dublat\u0103 de permisivitate \u00een domeniul activit\u0103\u0163ii \u015fcolare: mamele copiilor performeri sunt mai autoritare \u015fi impun mai multe restric\u0163ii dec\u00e2t cele ale copiilor care e\u015fueaz\u0103 \u015fi care le descriu ca permisive, credule, apropiate \u015fi aprobatoare. Dependen\u0163a performan\u0163ei de afec\u0163iunea matern\u0103 pare a fi diferen\u0163iat\u0103 \u00een func\u0163ie de sexul copilului: dac\u0103 \u00een cazul b\u0103ie\u0163ilor ea este clar\u0103, fetele care primesc din partea mamelor cea mai mare afec\u0163iune \u015fi cel mai mult ajutor ob\u0163in rezultate \u015fcolare mai slabe.<\/p>\n
Dac\u0103 autoritatea parental\u0103 pare indispensabil\u0103 unei \u015fcolarit\u0103\u0163i reu\u015fite, se pune problema modului \u00een care ea este exercitat\u0103: apel\u00e2nd la tehnici de impunere a puterii, la sanc\u0163iuni care pot merge de la pedepse u\u015foare la maltratare sau dimpotriv\u0103, la tehnici cu baz\u0103 afectiv\u0103 \u015fi la legitimarea ei prin explica\u0163ii \u015fi dialog. Concluzion\u00e2nd, cercet\u0103torii Pourtois \u015fi Desmet indic\u0103 o serie de factori materni, care favorizeaz\u0103, pe termen scurt, dezvoltarea copilului \u015fi adaptarea lui \u015fcolar\u0103, influen\u0163a lor fiind uneori asociat\u0103 unui mediu social favorabil \u00een care copilul este integrat. Comportamentul mamei este favorabil atunci c\u00e2nd ea manifest\u0103 conduite practice, care \u0163in seama de capacit\u0103\u0163ile copilului, recurge la conduite reactive, care faciliteaz\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area atunci c\u00e2nd copilul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i, exprim\u0103 pu\u0163ine sentimente de anxietate, furnizeaz\u0103 pu\u0163ine informa\u0163ii copilului, stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea copilului, \u00eent\u0103re\u015fte pozitiv, arat\u0103 pu\u0163ine st\u0103ri negative fa\u0163\u0103 de copil, atribuie o semnifica\u0163ie mai precis\u0103 r\u0103spunsurilor copilului \u015fi o mai mare stim\u0103 fa\u0163\u0103 de el, exprim\u0103 cu mai mult\u0103 u\u015furin\u0163\u0103 o stare dezagreabil\u0103 care rezult\u0103 din activitate, pretinde \u015fi ofer\u0103 o justificare \u015fi o explica\u0163ie pentru r\u0103spunsul copilului, \u00eei las\u0103 ini\u0163iativa \u00een timpul activit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163are, \u00eei furnizeaz\u0103 standardele de performan\u0163\u0103, utilizeaz\u0103 feedback-uri corective. Atitudinile mamei stimuleaz\u0103 dezvoltarea \u015fi adaptarea \u015fcolar\u0103 atunci c\u00e2nd ea manifest\u0103 toleran\u0163\u0103, men\u0163ine o distan\u0163\u0103 suficient\u0103 \u00een rela\u0163iile cu copilul, manifest\u0103 o \u00eencredere prudent\u0103 \u00een posibilit\u0103\u0163ile acestuia, recunoa\u015fte \u015fi respect\u0103 prezen\u0163a lui. Din punctul de vedere al factorilor de personalitate, o mare stabilitate emo\u0163ional\u0103 \u015fi un bun control al st\u0103rilor emotive, posibilit\u0103\u0163i intelectuale superioare, o bun\u0103 adaptare la mediul familial, perseveren\u0163a \u015fi energia materne au importan\u0163\u0103.<\/p>\n
Pe termen lung, investiga\u0163ia cantitativ\u0103 arat\u0103 c\u0103 influen\u0163a acestor factori se resimte \u00een lungimea traseului \u015fcolar al copilului. Investiga\u0163ia calitativ\u0103 indic\u0103 o pondere semnificativ\u0103 a altor factori: comportamentele \u015fi atitudinile paterne, caracteristicile interac\u0163ionale \u015fi dinamice ale sistemului familial \u00een \u00eentregul s\u0103u, traiectoria familial\u0103. Aceste concluzii eviden\u0163iaz\u0103 importan\u0163a tipului de interac\u0163iune familial\u0103, respectiv a acordului sau a dezacordului \u00eentre p\u0103rin\u0163i cu privire la \u015fcolaritatea copilului: e\u015fecul \u015fcolar vine de la sine \u00een cazurile \u00een care exist\u0103 un nivel \u00eenalt al dezacordului \u00eentre stilurile educative parentale.<\/p>\n
Stilul educativ al familiei nu influen\u0163eaz\u0103 reu\u015fita. Aceasta este un produs complex de factori \u00eentre care raportul dintre stilul familiei \u015fi stilul \u015fcolii.<\/p><\/blockquote>\n
Bernstein insist\u0103 asupra acestui subiect atunci c\u00e2nd analizeaz\u0103 raportul dintre codurile familiale \u015fi codurile \u015fcolare, nefiind singurul. Dac\u0103 este adev\u0103rat c\u0103, indiferent de stilul cadrului didactic, copiii proveni\u0163i din familii cu stil coeziv, similar celui autorizat al lui Baumrind, ob\u0163in rezultatele cele mai bune, la fel de adev\u0103rat este c\u0103, pentru orice copil, cu c\u00e2t este mai mare distan\u0163a \u00eentre stilurile \u015fcolii \u015fi stilul familiei, cu at\u00e2t notele sunt mai mici. Atitudinile \u015fi performan\u0163ele \u015fcolare ale adolescen\u0163ilor sunt dependente, \u00een acela\u015fi timp, de structurile familiale \u015fi de cele \u015fcolare: dac\u0103 definim ca democratice structurile care permit copilului un grad \u00eenalt de participare la luarea deciziilor, este incontestabil c\u0103 metodele familiale \u015fi \u015fcolare democratice m\u0103resc gradul de autonomie de care dau dovad\u0103 adolescen\u0163ii, corel\u00e2ndu-se cu atitudini pozitive fa\u0163\u0103 de \u015fcoal\u0103 \u015fi cu un traseu \u015fcolar mai lung. Totu\u015fi, structurile \u015fcolare democratice par s\u0103 aib\u0103 efecte mai mari asupra copiilor proveni\u0163i din familii cu un stil mai pu\u0163in participativ.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 lume \u00een permanent\u0103 schimbare, aflat\u0103 sub presiunea competi\u0163iilor de orice fel, p\u0103rin\u0163ii, dasc\u0103lii, comunit\u0103\u0163ile locale, statele \u015fi guvernele na\u0163ionale se str\u0103duiesc \u00eempreun\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze sistemele de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a educa\u0163iei pentru a-i ajuta pe copii s\u0103 se dezvolte. Unul dintre mijloacele de \u00eendeplinire a acestui scop, implicarea familiei \u00een educa\u0163ie, a existat de genera\u0163ii. Familiile trebuie implicate \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii acas\u0103, precum \u015fi \u00een \u015fcoal\u0103 dac\u0103 avem copii care vor s\u0103 devin\u0103 persoane instruite. Familiile pot \u00eent\u0103ri \u00eenv\u0103\u0163area acas\u0103 prin implicarea \u00een \u015fcolile \u00een care studiaz\u0103 copiii lor, \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia s\u0103 participe la lec\u0163ii \u015fi sus\u0163in\u00e2ndu-le interesul pentru discipline incitante dar \u015fi l\u0103rgindu-\u015fi propriile abilit\u0103\u0163i parentale. \u015ecoala actual\u0103 se remarc\u0103 prin deschidere pentru toate categoriile de copii, fiind o \u015fcoal\u0103 a diversit\u0103\u0163ii, o \u015fcoal\u0103 a fiec\u0103ruia \u015fi \u00een acela\u015fi timp o \u015fcoal\u0103 a tuturor.<\/p>\n
Toate acestea sunt utile, pentru c\u0103 familiile din societatea modern\u0103 se confrunt\u0103 cu solicit\u0103ri ridicate, cu competi\u0163ia crescut\u0103 din partea copiilor lor, precum \u015fi cu poveri economice care for\u0163eaz\u0103 tot mai mul\u0163i p\u0103rin\u0163i s\u0103 lucreze \u00een afara c\u0103minului \u015fi limiteaz\u0103 serios timpul pe care ace\u015ftia \u00eel petrec cu copiii lor. \u00cen acela\u015fi timp, exist\u0103 semne conform c\u0103rora leg\u0103turile dintre cele dou\u0103 institu\u0163ii pot deveni mai puternice. \u015ecolile pot \u015fi chiar joac\u0103 un rol important \u00een \u00eent\u0103rirea acestor interdependen\u0163e. Mediul familial, mediul \u015fcolar, \u00een genere mediul uman sunt prezente \u00een parteneriatul \u015fcoal\u0103, familie, comunitate, iar ordinea \u00eencepe din familie, se dezvolt\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103 \u015fi se des\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte sau dispare \u00een societate, \u00een func\u0163ie de context \u015fi natura manifest\u0103 a celorlalte. Familia este grupul cel mai important dintre toate grupurile sociale, deoarece ea influen\u0163eaz\u0103 \u015fi modeleaz\u0103 persoana uman\u0103. Unii merg chiar mai departe \u015fi sus\u0163in c\u0103 ac\u0163iunea ei asupra persoanei e at\u00e2t de mare \u00eenc\u00e2t ea egaleaz\u0103 ac\u0163iunea celorlalte grupuri sociale.<\/p>\n
Familia este adev\u0103ratul laborator de formare a persoanei. Atmosfera cald\u0103, de \u00een\u0163elegere \u00een cadrul familiei reconforteaz\u0103 \u015fi creeaz\u0103 climatul necesar unei bune dezvolt\u0103ri intelectuale a copilului, \u00eens\u0103 exigen\u0163a prea mare, d\u0103d\u0103ceala, ca \u015fi severitatea au efecte d\u0103un\u0103toare asupra acestuia. P\u0103rin\u0163ii sunt primii educatori din via\u0163a copilului, fapt recunoscut \u00een pedagogie \u00eenc\u0103 de la Komenski, care \u2013 \u00een prima carte de educa\u0163ie a copilului considera c\u0103 educa\u0163ia primit\u0103 de acesta p\u00e2n\u0103 la v\u00e2rsta de \u015fase ani este determinat\u0103 de dezvoltarea sa actual\u0103. Rolul conduc\u0103tor \u00een procesul de educa\u0163ie \u00eel are f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 \u015fcoala, dar \u00een calitatea sa de cel mai apropiat colaborator al \u015fcolii, familia trebuie s\u0103 o secondeze de aproape \u015fi sincer. Nu putem avea o \u015fcoal\u0103 performant\u0103 cu rezultate notabile dac\u0103 cele dou\u0103 p\u0103r\u0163i nu particip\u0103 la procesul educativ. Dialogul cu familia este unul din elementele indispensabile ale reu\u015fitei \u015fcolare. \u015ecoala \u015fi familia sunt cei doi piloni de rezisten\u0163\u0103 ai educa\u0163ie pentru a-\u015fi exercita cu succes rolul \u00een via\u0163a copiilor, familiile trebuie \u00eencurajate prin ac\u0163iuni sociale specifice care favorizeaz\u0103 derularea optim\u0103 a rela\u0163iilor educa\u0163ionale. Dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii copilului \u015fi a form\u0103rii lui \u00een conformitate cu idealul social \u015fi cel personal este influen\u0163at\u0103 de diferen\u0163ele de ordin economic, social, cultural care exist\u0103 \u00eentre familii. Pentru ca elevul s\u0103 se bucure de performan\u0163e superioare pe toate planurile este nevoie de o punte de comunicare, o conexiune real\u0103 \u00eentre \u015fcoal\u0103 \u015fi familie.<\/p>\n
P\u0103rin\u0163ii sunt \u00een mod obi\u015fnuit cei mai buni educatori ai copiilor lor. Dac\u0103 vrem ca ei s\u0103 \u00eenve\u0163e fapte \u015fi figuri noi \u00eei vom \u00eenv\u0103\u0163a – \u00een plus exist\u0103 multe locuri unde putem s\u0103 cerem ajutor. Bibliotecile nu sunt doar locuri unde putem descoperi c\u0103r\u0163i noi \u00eempreun\u0103 cu copiii no\u015ftri – ele ofer\u0103 de asemenea sesiuni de activit\u0103\u0163i \u015fi povestit \u00een cadrul c\u0103rora copilul poate s\u0103 cunoasc\u0103 \u015fi al\u0163i copii. Muzeele pot fi \u015fi ele fascinante prin expozi\u0163ii \u015fi concursuri cu \u00eentreb\u0103ri concepute special pentru copii. Copiii ne \u00eemprumut\u0103 atitudinea. Dac\u0103 punem pre\u0163 mare pe \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u015fi ei vor face \u00eentocmai. Trebuie s\u0103 fim explici\u0163i \u00een leg\u0103tur\u0103 cu importan\u0163a cunoa\u015fterii \u015fi c\u00e2t de u\u015for este s\u0103 o sporeasc\u0103 urm\u00e2ndu-\u015fi domeniile de interes. Ne amintim mai u\u015for cuvintele dac\u0103 sunt puse pe muzic\u0103, dup\u0103 cum majoritatea ne d\u0103m seama dac\u0103 ne g\u00e2ndim la toate c\u00e2ntecelele pe care le \u015ftim din reclame. Prin urmare, interpretarea c\u00e2ntecelor reprezint\u0103 o metod\u0103 excelent\u0103 pentru a \u00eenv\u0103\u0163a pe dinafar\u0103 \u00een\u015firuiri \u015fi informa\u0163ii. Televizorul \u015fi, \u00een mod special, jocurile pe computer trebuie monitorizate atent \u015fi impuse limite clare de timp. Copiii au nevoie de jocuri active pentru a-\u015fi men\u0163ine corpul \u00een form\u0103 \u015fi mintea ascu\u0163it\u0103 \u015fi curioas\u0103. Copiilor le plac concursurile cu \u00eentreb\u0103ri dac\u0103 nu sunt prea competitive \u015fi dac\u0103 pot c\u00e2\u015ftiga. Putem inventa jocuri cu subiecte complexe precum numele p\u0103s\u0103rilor, ale mijloacelor de transport sau le putem face \u015fi mai amuzante ad\u0103ug\u00e2nd un element de genul \u201edescoper\u0103 gre\u0219eala\u201d.<\/p>\n
\u00cen concluzie, afirm\u00e2nd c\u0103 fiecare familie reprezint\u0103 o configura\u0163ie singular\u0103 a unor tr\u0103s\u0103turi generale, reu\u015fita sau e\u015fecul copiilor \u00een activitatea \u015fcolar\u0103 sunt determinate nu de apartenen\u0163a familiei la o categorie statistic\u0103, ci de particularit\u0103\u0163ile acestei configura\u0163ii. Dac\u0103 familia \u015fi \u015fcoala pot fi considerate ca re\u0163ele de interdependen\u0163\u0103, structurate \u00een forme de rela\u0163ii sociale specifice, atunci e\u015fecul \u015fi reu\u015fita \u015fcolar\u0103 pot fi \u00een\u0163elese ca rezultate a unei contradic\u0163ii mai mici sau mai mari, ale unui grad de disonan\u0163\u0103 sau consonan\u0163\u0103 a formelor de rela\u0163ii sociale, ce caracterizeaz\u0103 cele dou\u0103 re\u0163ele de interdependen\u0163\u0103. Maniera \u00een care p\u0103rintele alege s\u0103-\u015fi educe copilul este unic\u0103, reflect\u00e2nd nivelul propriu de cuno\u015ftin\u0163e, atitudinile sale dar \u015fi concep\u0163ia despre educa\u0163ie pe care o posed\u0103. De\u015fi este greu de conturat profilul familiei ideale sau a stilului parental c\u00e2\u015ftig\u0103tor prin excelen\u0163\u0103, a devenit o certitudine faptul c\u0103 ast\u0103zi, a fi p\u0103rinte \u00eentr-o societate complex\u0103 \u015fi nesigur\u0103, presupune s\u0103 devii con\u015ftient c\u0103 delegarea educa\u0163iei copiilor nu \u00eenseamn\u0103 renun\u0163area la educa\u0163ia lor ci, dimpotriv\u0103, completarea unui proiect educativ.\u201d (Telleri, 2003, p. 10).<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em>
\n1. Brown J.S. (2000), Growing Up Digital: How the web changes work, education and the ways people learn in change, March, april, pp. 10-20;
\n2. Cristea S. (2010), Fundamentele pedagogiei, Ia\u015fi, Editura Polirom;
\n3. Constantin N. (1995), \u00cenv\u0103\u0163area eficient\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103;
\n4. Telleri F. (2003), Pedagogia familiei, Bucure\u0219ti, Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103, R.A.<\/p>\n<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu toate c\u0103 p\u0103rin\u0163ii sunt aten\u0163i la nevoile copiilor, ace\u015ftia nu au \u00eentotdeauna a\u015ftept\u0103ri clare din partea lor, consider\u00e2nd c\u0103 educa\u0163ia copilului se realizeaz\u0103 natural, de la sine, datorit\u0103 naturii s\u0103n\u0103toase a structurii umane. Atunci c\u00e2nd las\u0103 procesul de autoreglare … Cite\u0219te continuarea