\nIt is very well known that the didactic process is mainly based on the quality of communication between teacher and student. Building an effective didactic process can\u2019t be a tangible desiderate without the classroom group, along with the teacher, possessing sufficiently developed communication skills.<\/em>
\nGiven that each generation has a specific personality, but each individual that belongs to it is unique, we can understand that it is very difficult for a teacher, the face constant process of adapting to each group of students, and to increasingly demanding complexities of the system. Understanding the way the pupil looks at things and adopting attitudes towards one discipline or another, is necessary to create an efficient way of communicating with it, in order to improve the educational act and develop a positive attitude towards education in general and for the physic exercise, in order to reach an harmonious development and achievement of superior performance in professional and personal life. The present article refers to an investigation developed on a group of students, 15-16 years old, enrolled in a high school from Romania, for a better understanding of the need of communicational skills improvement.<\/em><\/p>\n
Keywords: didactic process, communication, skills, performance, self-esteem;<\/em><\/p>\n Rela\u021bia profesor-elev este un element central \u00een ansamblul procesului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, ce contribuie la succesul sau insuccesul acestuia. Se face mereu apel la faptul c\u0103 un profesor extrem de bine preg\u0103tit din punct de vedere \u0219tiin\u021bific poate \u00eenregistra insuccese pe planul transmiterii acestora c\u0103tre elevi din cauza handicapului comunica\u021bional, acesta ap\u0103r\u00e2nd atunci c\u00e2nd profesorul este incapabil s\u0103 construiasc\u0103 o rela\u021bie de bun\u0103 calitate cu elevul s\u0103u. De aici deducem c\u0103 pentru a fi un profesor \u201ede succes\u201d, adic\u0103 pentru a \u00eenregistra rezultate bune \u00een activitatea didactic\u0103, avem nevoie at\u00e2t de preg\u0103tire \u0219tiin\u021bific\u0103 \u00eentr-un anumit domeniu de expertiz\u0103 \u0219i de experien\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i de abilitatea de a g\u0103si o cale eficient\u0103 de transfer a cuno\u0219tin\u021belor c\u0103tre elev. S\u0103 nu deducem de aici c\u0103 este vorba de o rela\u021bie unidirec\u021bional\u0103, pentru c\u0103 profesorul preocupat de acest lucru este un ve\u0219nic \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel, el \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd mereu s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 abilit\u0103\u021bile de interac\u021biune cu elevul, dat fiind c\u0103 fiecare genera\u021bie \u0219i fiecare grup social care este clasa de elevi, are o anumit\u0103 personalitate, o anumit\u0103 structur\u0103 \u0219i cerin\u021be specifice c\u0103rora mentorul trebuie s\u0103 le fac\u0103 fa\u021b\u0103. De aici nevoia constant\u0103 a profesorului de a se adapta la nevoile mereu \u00een schimbare ale elevilor, de a le \u00eenv\u0103\u021ba \u201elimbajul\u201d, de a se apropia de ei \u0219i de a-i face, la r\u00e2ndul lor, s\u0103 \u00ee\u0219i asume efortul de a se apropia de profesor, pentru a se \u00eent\u00e2lni cu acesta \u00een punctul de jonc\u021biune perfect.<\/p>\n Profesorul de succes trebuie s\u0103 maximizeze poten\u021bialul de \u00eenv\u0103\u021bare ale elevului, dezvolt\u00e2nd \u00eempreun\u0103 cu acesta o rela\u021bie de bun\u0103 calitate, pentru ca \u00eempreun\u0103 s\u0103-\u0219i asume traseul, \u201eurcu\u0219ul\u201d educa\u021bional.<\/p>\n Nu exist\u0103 un algoritm universal aplicabil pentru a g\u0103si un limbaj comun cu elevul, nu exist\u0103 o cheie a succesului, exist\u0103 \u00eens\u0103 o multitudine de \u00eencerc\u0103ri sortite reu\u0219itei, dar \u0219i e\u0219ecului uneori, \u00eencerc\u0103ri din care se \u00eenva\u021b\u0103 mereu.<\/p>\n Vorbim de copii \u0219i tineri pe care psihologii i-au cuprins \u00een sintagme precum \u201egenera\u021bia z\u201d ori \u201egenera\u021bia fulg de nea\u201d. Genera\u021bia z<\/strong> se refer\u0103 la afinitatea \u0219i apetitul digital al acestor tineri, descri\u0219i ca fiind gr\u0103bi\u021bi, pragmatici, lipsi\u021bi de r\u0103bdare, independen\u021bi, f\u0103r\u0103 interes pentru c\u0103r\u021bi, departe de codurile comportamentale \u0219i comunica\u021bionale ale adul\u021bilor.<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, genera\u021bia fulg de nea<\/strong>, a\u0219a cum u\u0219or putem deduce, ne poart\u0103 cu g\u00e2ndul la fragilitatea \u0219i hipersensibilitatea copiilor \u0219i adolescen\u021bilor actuali, cu o maturizare emo\u021bional\u0103 t\u00e2rzie, care sunt \u00eencredin\u021ba\u021bi c\u0103 totul li se cuvinte \u0219i c\u0103 regulile sunt f\u0103cute s\u0103 fie flexibilizate atunci c\u00e2nd este vorba de ei, care sunt slabi din punct de vedere emo\u021bional \u0219i au o rezilien\u021b\u0103 sc\u0103zut\u0103.<\/p>\n Nu ne vom opri prea mult asupra acestor aspecte; au fost aduse \u00een aten\u021bie pentru a descrie c\u00e2t mai corect complexitatea activit\u0103\u021bii didactice, dat fiind c\u0103, \u00eenscris \u00een specificul genera\u021biei sale, fiecare individ este unic, deci are \u0219i un set de cerin\u021be unice.<\/p>\n Fiecare disciplin\u0103 din curriculum are specificul s\u0103u, iar educa\u021bia fizic\u0103 nu face excep\u021bie, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t la ora de educa\u021bie fizic\u0103 se folosesc \u0219i simboluri complexe din gestic\u0103, semnale auditive cu diferite semnifica\u021bii, mi\u0219c\u0103ri, posturi statice, etc., ce au un rol important \u00een ansamblul comunic\u0103rii didactice.<\/p>\n Aceast\u0103 disciplin\u0103 \u00eendepline\u0219te c\u00e2teva func\u021bii specifice \u00een procesul instructiv-educativ (Ra\u021b\u0103, 2008):<\/p>\n Analiz\u00e2nd aceste func\u021bii observ\u0103m c\u0103 \u00een esen\u021ba tuturora se afl\u0103 necesitatea de a de\u021bine competen\u021be superioare de comunicare eficient\u0103. At\u00e2t profesorul, ca leader \u00een sala de clas\u0103 \u0219i formator de opinie, c\u00e2t \u0219i elevii, trebuie s\u0103 dezvolte \u00een comun competen\u021be superioare \u00een comunicarea individual\u0103 \u0219i de grup, pentru atingerea obiectivelor educative \u0219i pentru atragerea copiilor\/adolescen\u021bilor c\u0103tre exerci\u021biul fizic.<\/p>\n \u00cen desf\u0103\u0219urarea orelor de educa\u021bie fizic\u0103 se folosesc metode didactice variate, dominante fiind metodele verbale expozitive, metodele verbale conversative, dar \u0219i metode care implic\u0103 \u00een special demonstra\u021biile.<\/p>\n Mesajele verbale sunt prezente preponderent sub form\u0103 de comenzi, explica\u021bii, dar \u0219i sub form\u0103 de mesaje de motivare, convingere, sugestie (Dragnea, 2006).<\/p>\n Performan\u021ba elevului la ora de educa\u021bie fizic\u0103 \u00eens\u0103, nu depinde doar de \u00eensu\u0219irile fizice pe care le posed\u0103, depinde \u0219i de starea pe care o are atunci c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een grupul clasei \u0219i c\u00e2nd profesorul transmite cerin\u021bele, indica\u021biile, etc., cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t este nevoie de o activare a tuturor resurselor sale interne, pentru a urm\u0103ri \u0219i \u00een\u021belege, c\u00e2t \u0219i pentru a executa \u00een mod adecvat.<\/p>\n Aici trebuie s\u0103 punem accentul pe partea motiva\u021bional\u0103 \u0219i de \u00eencredere \u00een sine, parte \u00een care profesorul are un rol hot\u0103r\u00e2tor, dat fiind c\u0103 grupul clasa de elevi nu este format spontan, ci este un grup formal de lucru, stabilit de c\u0103tre o organiza\u021bie de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt sau de c\u0103tre antrenorul echipei\/profesorul de educa\u021bie fizic\u0103, \u00een vederea atingerii performan\u021belor propuse (Pop, 2010).<\/p>\n \u00cen acest sens, \u00een cadrul orelor de educa\u021bie fizic\u0103 pe care le desf\u0103\u0219or la nivel liceal, am desf\u0103\u0219urat o cercetare privitoare la nivelul competen\u021belor de comunicare pe care le de\u021bin elevii claselor a IX, dat fiind c\u0103 \u00een aceste clase omogenitatea se refer\u0103 la v\u00e2rst\u0103, iar eterogenitatea are \u00een vedere genul elevilor \u0219i mediul lor de provenien\u021b\u0103.<\/p>\n Grupul supus cercet\u0103rii este format din patru clase IX de liceu, totaliz\u00e2nd 135 de adolescen\u021bi.<\/p>\n Cercetarea constatativ\u0103 a fost efectuat\u0103 cu ajutorul unui chestionar constituit din 27 de itemi, din care primii doi sunt destina\u021bi discrimin\u0103rii grupului pe criterii de gen \u0219i de mediu de provenien\u021b\u0103. Instrumentul de m\u0103surare ales este scala Likert cu cinci niveluri, preferat\u0103 fiind pentru u\u0219urin\u021b\u0103 \u00een aplicare, at\u00e2t pentru respondent, c\u00e2t \u0219i pentru cercet\u0103tor.<\/p>\n Itemii din chestionar au vizat at\u00e2t preferin\u021bele elevilor pentru comunicarea \u00een spa\u021biul real sau \u00een cel virtual, c\u00e2t \u0219i pentru a determina modul \u00een care comunicarea le influen\u021beaz\u0103 rezultatele \u00een sala de clas\u0103.<\/p>\n Grupul omogen din punct de vedere al v\u00e2rstei, 15-16 ani, este format din elevi \u00een ce provin at\u00e2t din mediul urban, c\u00e2t \u0219i din mediul rural, fete \u0219i b\u0103ie\u021bi. Nu s-a efectuat \u0219i o discriminare din punctul de vedere al domeniului de studii deoarece liceul este unul cu profil economic, deci to\u021bi elevii de aici, indiferent de specializare, fac parte din acela\u0219i domeniu de preg\u0103tire.<\/p>\n Fig. 1 Structura grupului \u00een func\u021bie de gen \u0219i mediu de provenien\u021b\u0103<\/p><\/div>\n Grupul este echilibrat din perspectiva genului \u0219i a mediului de provenien\u021b\u0103, din mediul rural fiind 36 de fete \u0219i 37 de b\u0103ie\u021bi, iar din mediul urban fiind 31 de elevi de gen feminin \u0219i 31 de elevi de gen masculin.<\/p>\n Chestionarul aplicat a con\u021binut itemi care au vizat disponibilitatea elevilor de a se concentra sau nu pe indica\u021biile profesorului \u0219i pe \u00een\u021belegerea acestora, interesul acordat orelor de educa\u021bie fizic\u0103 \u0219i importan\u021ba acestora \u00een dezvoltarea personal\u0103, preferin\u021ba pentru activit\u0103\u021bile ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00een echip\u0103 \u0219i comunicarea cu colegii de echip\u0103, dar \u0219i impactul unei bune comunic\u0103ri profesor-elev asupra \u00eencrederii \u00een posibilit\u0103\u021bile individuale \u0219i asupra stimei de sine.<\/p>\n \u00cen acest sens, itemul nr. 22 a fost formulat astfel: De cele mai multe ori indica\u021biile profesorului \u00eemi \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc performan\u021ba.<\/p>\n La acest item, r\u0103spunsurile au generat urm\u0103toarele scoruri:<\/p>\n De cele mai multe ori indica\u021biile profesorului \u00eemi \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc performan\u021ba<\/strong><\/td>\n <\/td>\n Analiz\u00e2nd datele colectate se observ\u0103 c\u0103 to\u021bi responden\u021bii s-au pozi\u021bionat \u00een partea cu scoruri pozitive a scalei utilizate, scorurile pe fiecare categorie de elevi fiind apropiate. Doar 17,3% au dat un r\u0103spuns indiferent, majoritatea (51,11%) fiind de acord c\u0103 indica\u021biile profesorului pot face aduce o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a performan\u021bei personale la ora de educa\u021bie fizic\u0103, 31,85% fiind \u00een totalitate de acord cu afirma\u021bia supus\u0103 evalu\u0103rii. Fetele provenind din mediul rural au o mai mare nevoie de aceste indica\u021bii (scor mediu 1,167), un scor apropiat \u00eenregistr\u00e2nd \u0219i b\u0103ie\u021bii ce provin din acela\u0219i mediu (1,162). Fetele \u0219i b\u0103ie\u021bii care provin din mediul urban au \u00eenregistrat acela\u0219i scor (1,129).<\/p>\n Trebuie s\u0103 remarc\u0103m totu\u0219i c\u0103 scorurile ob\u021binute sunt foarte apropiate, ele difer\u0103 la c\u00e2teva sutimi de punct, \u00een evaluarea componen\u021bilor grupului investigat. O explica\u021bie a acestei diferen\u021be poate proveni \u0219i din faptul c\u0103 \u00een mediul urban un num\u0103r mai mare de elevi din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt primar \u0219i gimnazial se bucur\u0103 de facilit\u0103\u021bile unei s\u0103li de sport, av\u00e2nd ocazia s\u0103 practice diferite sporturi individuale sau de echip\u0103 \u0219i pe timpul iernii. Aceste s\u0103li sunt foarte rare \u00een mediul rural, iar elevii ce provin din acest mediu petrec orele de educa\u021bie fizic\u0103 \u00een sala de clas\u0103, mediu inadecvat pentru exerci\u021biul fizic sau pentru activit\u0103\u021bi de echip\u0103, ei av\u00e2nd o rutin\u0103 mai slab\u0103 \u00een recep\u021bionarea, interpretarea mesajului didactic \u0219i acordarea feedbackului adecvat, materializat \u00een mi\u0219c\u0103ri, posturi, atitudini, etc.<\/p>\n Un alt item, este cel care vizeaz\u0103 \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii \u0219i imaginea de sine. La acest item, r\u0103spunsurile au generat urm\u0103toarele scoruri:<\/p>\n Faptul c\u0103 \u00een\u021beleg \u0219i pot executa ceea ce \u00eemi cere profesorul, \u00eemi spore\u0219te \u00eencrederea \u00een for\u021bele mele<\/strong><\/td>\n <\/td>\n \u0218i la acest item responden\u021bii s-au pozi\u021bionat \u00een zona de acord total\/acord a scalei, adic\u0103 83,7%. Dintre ace\u0219tia, 48,67% sunt fete \u0219i 51,33% sunt b\u0103ie\u021bi. Doar doi elevi s-au pozi\u021bionat \u00een zona de dezacord\/dezacord total la acest item, acest fapt neinfluen\u021b\u00e2nd semnificativ rezultatele finale. Totu\u0219i 14,81% dintre responden\u021bi nu au fost nici \u00een acord, nici \u00een dezacord fa\u021b\u0103 de afirma\u021bia supus\u0103 evalu\u0103rii, ceea ce ne face s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m de ce pentru ei ob\u021binerea unei performan\u021be superioare nu este un motiv de satisfac\u021bie \u0219i de sporire a \u00eencrederii \u00een for\u021bele proprii. La acest item, diferen\u021bele \u00eentre subgrupurile formate pe criterii de gen \u0219i de mediu de provenien\u021b\u0103 sunt mai vizibile. Astfel, pentru fetele din mediul rural este mai important\u0103 \u00eencrederea \u00een sine, dec\u00e2t pentru fetele care provin din mediul urban, chiar dac\u0103 \u0219i unele \u0219i altele \u00een general, cred c\u0103 este adev\u0103rat\u0103 afirma\u021bia. Diferen\u021ba se observ\u0103 la punctul \u201eindiferent\u201d al scalei, unde fetele din mediul urban de\u0219i sunt numeric mai pu\u021bine dec\u00e2t fetele din mediul rural, s-au pozi\u021bionat \u00een num\u0103r mai mare \u00een aceast\u0103 zon\u0103. Este posibil ca acestea s\u0103 nu recunoasc\u0103 \u00een mod evident aceast\u0103 nevoie, dar mai este posibil \u0219i ca ele s\u0103 fie mai pu\u021bin interesate \u00een a-\u0219i dovedi abilit\u0103\u021bile \u00een domeniul exerci\u021biului fizic.<\/p>\n B\u0103ie\u021bii au \u00eenregistrat scoruri apropiate, 1,324 pentru b\u0103ie\u021bii din mediul rural \u0219i 1,290 pentru b\u0103ie\u021bii care provin din mediul urban.<\/p>\n Scorul mediu general calculat este de 1,237, pozi\u021bionat pe scal\u0103 \u00eentre acord \u0219i acord total, mai aproape \u00eens\u0103 de acord dec\u00e2t de acord total. Influen\u021ba o au cei care nu sunt sensibili la modul \u00een care o performan\u021b\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 le poate aduce o mai mare \u00eencredere \u0219i curaj.<\/p>\n Cu toate acestea, putem deci concluziona c\u0103 o comunicare eficient\u0103 \u0219i adecvat\u0103 \u00een sala de clas\u0103 duce la sporirea performan\u021bei \u0219i a \u00eencrederii \u00een for\u021bele proprii pentru elevi, acest fapt duc\u00e2nd \u0219i la construirea unei imagini de sine superioare.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Este bine cunoscut faptul c\u0103 procesul didactic se bazeaz\u0103 \u00een principal pe calitatea comunic\u0103rii dintre profesor \u0219i elev. Construirea unui proces didactic eficient nu poate fi un scop tangibil f\u0103r\u0103 ca grupul de clas\u0103, \u00eempreun\u0103 cu profesorul, s\u0103 posede abilit\u0103\u021bi … Cite\u0219te continuarea \n
![\"Fig.](\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Florea_01-e1757242584155.png\")
\n\n
\n Item 22<\/strong><\/p>\n Acord total<\/td>\n Acord<\/td>\n Indiferent<\/td>\n Dezacord<\/td>\n Dezacord total<\/p>\n Scor mediu<\/td>\n<\/tr>\n \n +2<\/td>\n +1<\/td>\n 0<\/td>\n -1<\/td>\n -2<\/td>\n<\/tr>\n \n Fete \u2013 rural<\/td>\n 13<\/td>\n 16<\/td>\n 7<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,167<\/td>\n<\/tr>\n \n Fete – urban<\/td>\n 8<\/td>\n 19<\/td>\n 4<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,129<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u021bi \u2013 rural<\/td>\n 13<\/td>\n 17<\/td>\n 7<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,162<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u021bi urban<\/td>\n 9<\/td>\n 17<\/td>\n 5<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,129<\/td>\n<\/tr>\n \n Total<\/strong><\/td>\n 43<\/strong><\/td>\n 69<\/strong><\/td>\n 23<\/strong><\/td>\n 0<\/strong><\/td>\n 0<\/strong><\/td>\n 1,148<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\nAcest item a fost formulat astfel: Faptul c\u0103 \u00een\u021beleg \u0219i pot executa ceea ce \u00eemi cere profesorul, \u00eemi spore\u0219te \u00eencrederea \u00een for\u021bele mele.<\/p>\n\n\n
\n Item 27<\/strong><\/p>\n Acord total<\/td>\n Acord<\/td>\n Indiferent<\/td>\n Dezacord<\/td>\n Dezacord total<\/p>\n Scor mediu<\/td>\n<\/tr>\n \n +2<\/td>\n +1<\/td>\n 0<\/td>\n -1<\/td>\n -2<\/td>\n<\/tr>\n \n Fete \u2013 rural<\/td>\n 15<\/td>\n 17<\/td>\n 4<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,305<\/td>\n<\/tr>\n \n Fete – urban<\/td>\n 10<\/td>\n 13<\/td>\n 7<\/td>\n 0<\/td>\n 1<\/td>\n 1,000<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u021bi \u2013 rural<\/td>\n 17<\/td>\n 16<\/td>\n 3<\/td>\n 1<\/td>\n 0<\/td>\n 1,324<\/td>\n<\/tr>\n \n B\u0103ie\u021bi urban<\/td>\n 15<\/td>\n 10<\/td>\n 6<\/td>\n 0<\/td>\n 0<\/td>\n 1,290<\/td>\n<\/tr>\n \n Total<\/strong><\/td>\n 57<\/strong><\/td>\n 56<\/strong><\/td>\n 20<\/strong><\/td>\n 1<\/strong><\/td>\n 1<\/strong><\/td>\n 1,237<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n
\n1. Cristea, Sorin. Instruirea\/procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Bucure\u0219ti: Didactica Publishing House, 2017;
\n2. Dragnea, A., coord. Educa\u021bie fizic\u0103 \u0219i sport: teorie \u0219i didactic\u0103. Bucure\u0219ti: FEST, 2006;
\n3. Fiske, John. Introducere \u00een \u0219tiin\u021bele comunic\u0103rii. Ia\u0219i: Ed. Polirom, 2003;
\n4. Mucchielli, Alex. Arta de a comunica. Ia\u0219i: Polirom, 2005;
\n5. Ra\u021b\u0103, Gloria. Didactica educa\u021biei fizice \u0219i sportului, ed.II-a, rev\u0103zut\u0103 \u0219i ad\u0103ugit\u0103. Ia\u0219i: PIM, 2008;
\n6. Pop, Cristiana. Comunicarea \u00een grupul sportiv. Revista Marathon, vol.II, nr. 2, 2010, ISSN 2066-107X; disp. la www.ase.ro\/marathon\/revista\/vol2-2.asp<\/a>
\n7. The Scots College Sydney Australia site: www.tsc.nsw.edu.au\/tscnews\/how-to-develop-positive-teacher-student-relationships<\/a><\/p>\n