\u00cen cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, integrarea se realizeaz\u0103 \u00eentre cele trei compartimente care \u00een mod tradi\u0163ional erau predate (\u015fi evaluate) separat. \u00cen viziunea comunicativ\u0103, achizi\u0163iile din domeniul limbii sunt importante pentru domeniul comunic\u0103rii.
\n<\/p>\n
Educa\u0163ia ajut\u0103 omenirea \u00een ansamblul ei dar \u00een acela\u015fi timp trebuie s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor nevoi imediate legate de via\u0163a \u00een societate, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a c\u0103dea \u00een cealalt\u0103 extrem\u0103 de a vedea educa\u0163ia drept unic legat\u0103 de aceste ultime componente. De altfel, Delors avertizeaz\u0103 \u00een continuare asupra pericolului de a considera educa\u0163ia doar ca furnizor de m\u00e2n\u0103 de lucru calificat\u0103: \u201eea trebuie pus\u0103 \u00een slujba ideii c\u0103 fiin\u0163a uman\u0103 nu este mijlocul, ci \u00eens\u0103\u015fi justificarea dezvolt\u0103rii.\u201d (idem)\u00a0 Raportul Comisiei clasific\u0103 cele patru tipuri fundamentale de \u00eenv\u0103\u0163are ca piloni ai cunoa\u015fterii, care pot sta la baza unui curriculum modern, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 \u015ftii, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 faci, a \u00eenv\u0103\u0163a regulile supravie\u0163uirii, a \u00eenv\u0103\u0163a s\u0103 fii.<\/p>\n
Premisele de la care pornesc obiectivele educa\u0163iei clarific\u0103 problema abord\u0103rii intergrate. Literatura de specialitate men\u0163ioneaz\u0103 aproape \u00een unanimitate contribu\u0163ia lui Jacques Delors. \u201eComoara l\u0103untric\u0103. Raportul c\u0103tre UNESCO al Comisiei Interna\u0163ionale pentru Educa\u0163ie \u00een secolul al XXI-lea\u201d \u00een care se atrage aten\u0163ia asupra importan\u0163ei educa\u0163iei: \u201edezvoltarea responsabil\u0103 nu poate mobiliza energia oamenilor dac\u0103 nu \u00eei \u00eenzestreaz\u0103 de la bun \u00eenceput cu un \u201apa\u015faport pentru via\u0163\u0103\u2019 care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 se \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eei \u00een\u0163eleag\u0103 pe ceila\u0163i mai bine, s\u0103 participe la ac\u0163iunile colective \u015fi la via\u0163a societ\u0103\u0163ii.\u201d (Delors, 2000: 62)<\/p>\n
Astfel, o disciplin\u0103 de studiu trebuie s\u0103 se axeze pe formarea competen\u0163elor, conform primului principiu de mai sus iar obiectivele sale s\u0103 se orienteze \u00eenspre instrumente. Contactul personal, diversificarea situa\u0163iilor de \u00eenv\u0103\u0163are vor conduce la o mai bun\u0103 \u00een\u0163elegere a propriilor valori, la interiorizarea lor. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, se ofer\u0103 puncte de referin\u0163\u0103 intelectuale al\u0103turi de o dezvoltare armonioas\u0103 a personalit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u015fte domeniul pred\u0103rii la limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103, integrarea se realizeaz\u0103 \u00eentre cele trei compartimente care \u00een mod tradi\u0163ional erau predate (\u015fi evaluate) separat. \u00cen viziunea comunicativ\u0103, achizi\u0163iile din domeniul limbii sunt importante \u0219i pentru domeniul comunic\u0103rii, pentru c\u0103 ele ofer\u0103 elevului cunoa\u015fterea legilor de combinare \u015fi selec\u0163ie a elementelor de construc\u0163ie a comunic\u0103rii. Comunicarea este nu doar un domeniu de con\u0163inuturi, \u00een care elevii \u00eenva\u0163\u0103 cum se realizeaz\u0103 un monolog, un dialog, o dezbatere, un eseu etc., ci \u015fi un mijloc de \u00eenv\u0103\u0163are, folosit de toate disciplinele \u015fcolare (ace\u015ftia aplic\u0103, deci, strategiile \u00eenv\u0103\u0163ate \u00een domeniul comunic\u0103rii nu doar pentru a discuta un text sau pentru a \u00een\u0163elege anumite probleme de limb\u0103, ci \u00een orice alt\u0103 disciplin\u0103 pe care o studiaz\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103).<\/p>\n
De altfel, a\u015fa cum observ\u0103 A. Pamfil (2006: 21) \u201ecomplexitatea \u015fi deschiderea modelului comunicativ, dar mai ales gradul de adecvare la imperativele societ\u0103\u0163ii contemporane justific\u0103 preluarea \u015fi integrarea lui \u00een spa\u0163iul reformei curriculare rom\u00e2ne\u015fti.\u201d\u00a0 Tiparul structurant prezentat de A. Pamfil prezint\u0103 formarea competen\u0163ei de comunicare prin predarea integrat\u0103 a celor patru capacit\u0103\u0163i generale \u015fi a celor trei categorii de con\u0163inuturi. Capacit\u0103\u0163ile generale vizeaz\u0103 comprehensiunea \u015fi producerea de text scris \u015fi oral \u015fi conduc spre obiectivele-cadru, \u00een timp ce con\u0163inuturile sunt strucurate pe c\u00e2teva domenii: a) lectura, b) practica ra\u0163ional\u0103 \u015fi func\u0163ional\u0103 a limbii \u015fi c) elemente de construc\u0163ia comunic\u0103rii – compuse, la r\u00e2ndul lor, din subdomenii. Totu\u015fi, ceea ce scoate \u00een eviden\u0163\u0103 acest model, este faptul c\u0103 el presupune conturarea \u015fi cizelarea celor patru capacit\u0103\u0163i generale\u00a0 prin asimilarea unor cuno\u015ftin\u0163e metalingvistice \u015fi prin aplicarea lor \u00een cadrul unor activit\u0103\u0163i de comunicare global\u0103. A. Pamfil (2006) prezint\u0103 c\u00e2teva posibile coordonate, care dup\u0103 cum se va vedea, se articuleaz\u0103 perfect pe principiile enun\u0163ate de al\u0163i autori ca J. Harmer sau J. Richards.<\/p>\n
O prim\u0103 caracteristic\u0103 se refer\u0103 la accentuarea rolului interactiv al limbajului, exersarea tuturor func\u0163iilor lui \u00een contexte variate \u015fi semnificante.\u00a0 \u00cen al doilea r\u00e2nd, configurarea unor strategii didactice active, ce urm\u0103resc utilizarea limbii \u00een context devine un element important. A treia coordonat\u0103 se refer\u0103 la abordarea literaturii ca orizont divers, \u00een care au locul texte dintre cele mai eterogene, incluz\u00e2nd pe cele nonliterare. O ultim\u0103 coordonat\u0103 a unei didactici comunicative este reprezentat\u0103 de structurarea unor parcursuri didactice explicite \u015fi coerente, \u00een care elevul este anun\u0163at de la \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii didactice care este finalizarea ei. O ultim\u0103 contribu\u0163ie este aceea adus\u0103 de Catherine Evans Davies \u00eentr-un articol intitulat Developing awareness of crosscultural pragmatics (publicat \u00een Multilingua 2004: 207-231). Autoarea propune organizarea parcursului didactic \u00een jurul activit\u0103\u0163ilor de comunicare ca discursuri \u015fi mai pu\u0163in ca acte de vorbre separate, \u00eencurajarea educa\u0163ilor de a c\u0103uta propriile modele \u015fi o anumit\u0103 distan\u0163\u0103 critic\u0103.<\/p>\n
La nivelul sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, finalit\u0103\u0163ile generale actuale relev\u0103 preocuparea pentru formarea intelectual\u0103 (teoretizare, conceptualizare, abstractizare) \u015fi, totodat\u0103, pentru formarea abilit\u0103\u0163ilor \u015fi competen\u0163elor practice \u015fi pentru promovarea multidisciplinarit\u0103\u0163ii, a interdisciplinarit\u0103\u0163ii \u015fi a transdisciplinarit\u0103\u0163ii, \u00een vederea asigur\u0103rii caracterului opera\u0163ional \u015fi func\u0163ional al achizi\u0163iilor. Elevii sunt \u00eendruma\u0163i s\u0103 identifice singuri nevoile educa\u0163ionale \u015fi s\u0103 ac\u0163ioneze con\u015ftient spre atingerea acestora. Boco\u015f (2008: 98) arat\u0103: \u201ecuprinz\u00e2nd sisteme de valori identificate \u015fi vehiculate la nivelul societ\u0103\u0163ii, acestea [obiectivele] ofer\u0103 sistemului educativ linii directoare, \u00eei asigur\u0103 acestuia coeren\u0163a \u015fi dau sens ac\u0163iunii educative.\u201d<\/p>\n
Importan\u0163a teleologiei este subliniat\u0103 de autor prin leg\u0103tura care se face \u00eentre aceast\u0103 ac\u0163iune \u015fi demersurile care \u00eei succed – proiectarea didactic\u0103 propriu-zis\u0103: \u201eA ac\u0163iona \u00een plan educa\u0163ional \u00eenseamn\u0103 a delibera asupra traiectului de parcurs, a tinde c\u0103tre un scop \u00een condi\u0163ii date, \u00eenseamn\u0103 a identifica \u015fi a adecva mijloacele cele mai bune pentru atingerea scopului \u015fi a introduce \u00een realitatea educa\u0163ional\u0103 o serie de variabile \u015fi factori care (auto)regleaz\u0103 ac\u0163iunea \u00eenspre finalit\u0103\u0163ile propuse, \u00een fond, finalit\u0103\u0163ile educa\u0163iei ating demnitatea de valori practice (praxiologie), \u00eentruc\u00e2t vizeaz\u0103 eficientizarea ac\u0163iunii \u015fi sunt consecin\u0163e ale inten\u0163ionalit\u0103\u0163ii umane\u201d (Cuco\u015f 1996: 42)<\/p>\n
Practic, toate acestea se pot concretiza \u00een oferirea de competen\u0163ele specifice, cum ar fi: cunoa\u015fterea\u00a0 \u015fi utilizarea regulilor care asigur\u0103 organizarea a unui text,\u00a0 folosirea limbii \u00een context,\u00a0 st\u0103p\u00e2nirea opera\u0163iilor care presupun anticiparea unui mesaj \u015fi reglarea adecvat\u0103 a r\u0103spunsului \u00eentr-un text scenic, reliefarea capacit\u0103\u0163ilor de exploatare a creativit\u0103\u0163ii verbale etc.<\/p>\n
Bibliografie:<\/em> \u00cen cadrul orelor de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103, integrarea se realizeaz\u0103 \u00eentre cele trei compartimente care \u00een mod tradi\u0163ional erau predate (\u015fi evaluate) separat. \u00cen viziunea comunicativ\u0103, achizi\u0163iile din domeniul limbii sunt importante pentru domeniul comunic\u0103rii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[162],"class_list":["post-1434","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-alina-budica"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1434","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1434"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1434\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1439,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1434\/revisions\/1439"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1434"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1434"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1434"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nBoco\u015f, M (2008) Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist<\/em>. Editura\u00a0Paralela 45, Pite\u015fti
\nCuco\u015f, C (1996) Pedagogie<\/em>. Polirom, Ia\u015fi.
\nDavies, C.E. Developing awareness of crosscultural pragmatics \u00een Multilingua 23<\/em>, 2004,\u00a0pag. 207-231
\nDelors, J. (coord.) (2000) Comoara l\u0103untric\u0103. Raportul c\u0103tre UNESCO al Comisiei\u00a0Interna\u0163ionale\u00a0 pentru Educa\u0163ie \u00een\u00a0 secolul al XXI-lea<\/em>. Polirom, Ia\u015fi
\nPamfil, A. (2006) Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 \u00een gimnaziu. Structuri didactice deschise<\/em>.\u00a0Pite\u015fti, Editura Paralela 45.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"