Cunoa\u0219terea particularit\u0103\u021bilor de dezvoltare ale copilului nu este un scop \u00een sine; educatorul cunoa\u0219te copilul atunci c\u00e2nd \u00eel educ\u0103 \u0219i educ\u0103 mai bine cunosc\u00e2ndu-l. Educa\u021bia \u0219i activitatea de studiere a copilului reprezint\u0103 un proces continuu, necesit\u0103\u021bile curente ale activit\u0103\u021bilor derulate \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 impun cerin\u021ba de a cunoa\u0219te personalitatea copilului c\u00e2t mai bine, pentru a g\u0103si mijloacele \u0219i strategiile cele mai eficiente. Cunoa\u0219terea echipamentului bio-psihic al copilului, permite modelarea acestuia \u00een conformitate cu scopurile propuse, stimul\u00e2nd-i poten\u021bialul \u0219i dezvoltarea \u00een ritm propriu. \u00cen orice ac\u021biune formativ\u0103, punctul de plecare \u00eel constituie cunoa\u0219terea copilului; principiul educa\u021biei centrate pe copil care st\u0103 la baza curriculumului nu-\u0219i poate dovedi eficien\u021ba dec\u00e2t pe baza acestei cunoa\u0219teri. Cunoa\u0219terea psihopedagogic\u0103 este procesul organizat \u0219i continuu \u00een care, printr-o \u201eac\u021biune de generalizare \u0219i sintez\u0103 a unui ansamblu de informa\u021bii acumulate prin metode \u0219i contexte variate, educatorul eviden\u021biaz\u0103 parametrii organiz\u0103rii psihice individuale a celor pe care \u00eei educ\u0103\u201d (Glava, A., Glava, C., (2002). Introducere \u00een pedagogia pre\u0219colar\u0103. Dacia, Cluj-Napoca, pag. 28). <\/p>\n
Dezvoltarea emo\u021bional\u0103<\/strong> se refer\u0103 la capacitatea copiilor de a recunoa\u0219te \u0219i exprima, de a \u00een\u021belege \u0219i gestiona propriile emo\u021bii, precum \u0219i pe a celorlal\u021bi. \u00cen str\u00e2ns\u0103 corela\u021bie cu conceptul de sine se dezvolt\u0103 imagina de sine, influen\u021b\u00e2nd copilul pe \u00eentregul proces instructiv- educativ. Conceptul de sine reprezint\u0103 autocunoa\u0219terea, se reg\u0103se\u0219te \u00een r\u0103spunsurile date la \u00eentreb\u0103rile referitoare la ceea ce \u0219tiu copiii despre ei \u00een\u0219i\u0219i. \u201eStima de sine reprezint\u0103 judecata pe care o are copilul fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103, fa\u021b\u0103 de valoarea sa \u0219i se bazeaz\u0103 pe capacitatea sa de descriere. \u00cen acest sens, stima de sine a copilului pre\u0219colar nu are temeiuri reale; de regul\u0103, accept\u0103 judec\u0103\u021bile adul\u021bilor, care ofer\u0103 feedback pozitiv, \u0219i \u00een consecin\u021b\u0103 le poate supraevalua. Concep\u021biile de sine \u0219i stima de sine tind s\u0103 devin\u0103 mai realiste \u00een timpul copil\u0103riei mijlocii, pe m\u0103sur\u0103 ce judec\u0103\u021biile adul\u021bilor , dar \u0219i ale societ\u0103\u021bii (profesori, colegi) se internalizeaz\u0103\u201d (P\u00e2ni\u0219oar\u0103, I., O., Manolescu M., (2019). Pedagogia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i pre\u0219colar, Polirom, Ia\u0219i, pag. 130) . Re\u021binem c\u0103 at\u00e2t conceptul de sine c\u00e2t \u0219i dimensiunea evaluativ\u0103 a imaginii de sine, respectiv stima de sine sunt direct legate de calitatea interac\u021biunilor cu adultul. Psihologul Daniel Goleman afirm\u0103, c\u0103 \u201eavem dou\u0103 creiere, dou\u0103 min\u021bi \u0219i dou\u0103 feluri diferite de inteligen\u021b\u0103: cea ra\u021bional\u0103 \u0219i cea emo\u021bional\u0103. Felul cum reu\u0219im \u00een via\u021b\u0103 este determinat de ambele – nu conteaz\u0103 doar IQ-ul, ci \u0219i inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103. \u00centr-adev\u0103r, intelectul nu poate func\u021biona la capacitate maxim\u0103 f\u0103r\u0103 inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103. De obicei, complementaritatea dintre sistemul limbic \u0219i neocortex, dintre nucleul amigdalian \u0219i lobii prefrontali d\u0103 seama de faptul c\u0103 fiecare este partener egal \u00een via\u021ba mintal\u0103. Atunci c\u00e2nd ace\u0219ti parametri interac\u021bioneaz\u0103 bine, inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 iese la suprafa\u021b\u0103-\u0219i totodat\u0103 \u0219i capacitatea intelectual\u0103\u201d (Goleman, D., (2018), Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, Curtea Veche Publishing, Bucure\u0219ti, pag. 71).<\/p>\n Dezvoltarea social\u0103<\/strong> a copilului in perioada pre\u015fcolarita\u0163i (\u020bntre 3-6 ani) prinde contur \u0219i are un caracter tot mai pronun\u0163at. \u00cenainte de a frecventa gr\u0103dini\u021ba, copilul rela\u021bioneaz\u0103 \u00een special cu mama \u0219i cu ceilal\u021bi membri ai familiei. \u201eFrecventarea gr\u0103dini\u021bei aduce o mare schimbare: cre\u0219te num\u0103rul de rela\u021bii, calitatea lor se diversific\u0103, apare necesitatea de a-\u0219i adapta comportamentul (a se purta diferit) \u00een cele dou\u0103 medii educa\u021bionale distincte, familia \u0219i gr\u0103dini\u021ba. Copilului \u00eencepe s\u0103 \u00eei fac\u0103 pl\u0103cere s\u0103 se joace cu al\u021bi copii \u2013 copilul mic se joac\u0103 al\u0103turi de ceilal\u021bi, dar nu \u00eempreun\u0103 cu ei. La 5-6 ani, jocul este elaborat, de lung\u0103 durat\u0103, cuprinde roluri (de-a familia, de-a magazinul, de-a \u0219coala etc.) care exerseaz\u0103 comportamente sociale\u201d (Dumitrana, M., (2000), Copilul, familia \u0219i gr\u0103dini\u021ba, Compania, Bucure\u0219ti, pag. 8). \u00cen acest\u0103 perioad\u0103 a pre\u0219colarit\u0103\u021bii, copilul asimileaz\u0103 cele mai importante comportamente si abilit\u0103\u0163i sociale, \u00ee\u015fi face primii prieteni, \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 coopereze \u015fi s\u0103 \u00eempart\u0103 cu ceilal\u0163i, apare empatia, unele semin\u021be de altruism, precum \u0219i o deschidere c\u0103tre \u00een\u021belegerea unor situa\u021bii conflictuale, dar si o disponibilitate c\u0103tre \u00een\u021belegerea celorlal\u021bi din jurul lui. Toate aceste achizi\u0163ii stau la baza transform\u0103rii copilului \u020bntr-o persoana sociabil\u0103. Aceast\u0103 transformare a copilului nu se realizeaz\u0103 dec\u00e2t prin contactul s\u0103u cu mediul \u0219i cu cei din jur. Sub acest aspect mediul pre\u015fcolar \u00eei ofer\u0103 copilului un prim mediu socializator de tip organiza\u0163ional. Dac\u0103 \u00een familie, copilul dob\u00e2nde\u0219te no\u021biuni despre sine, se poate repera ca identitate, ca apar\u021bin\u00e2nd unui grup social \u0219i cultural, \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 copilul \u00ee\u0219i continu\u0103 propria identitate. Aici el se raporteaz\u0103 la al\u021bi copii de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103, apoi \u00eencepe s\u0103 rela\u021bioneze, s\u0103 se compare, s\u0103 \u00ee\u0219i negocieze regulile \u00een grupul de copii pentru a-\u0219i ajusta comportamentele \u00een raport cu ei. Interac\u021biunile pe care le ini\u021biaz\u0103, sunt foarte importante pentru copil, din perspectiva construc\u021bie sale ca persoan\u0103.<\/p>\n Dezvoltarea moral\u0103<\/strong>. Studiile realizate arat\u0103 faptul c\u0103 v\u00e2rsta pre\u0219colarit\u0103\u021bii este cea mai propice pentru a \u00eencepe s\u0103 se contureze profilul moral al copilului pe fondul c\u0103ruia ulterior se vor forma convingeri \u0219i atitudini. Educa\u021bia moral\u0103 a fost \u0219i este prezent\u0103 \u00een toate sistemele de g\u00e2ndire pedagogic\u0103 \u0219i se afl\u0103 \u00eentr-o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 reciproc\u0103 cu celelalte educa\u021bii.<\/p>\n \u201eO condi\u021bie deosebit de important\u0103 \u00een formarea moral\u0103 a pre\u0219colarului este necesitatea realiz\u0103rii unei str\u00e2nse leg\u0103turi \u00eentre reprezent\u0103rile \u0219i sentimentele morale, pe de o parte, \u0219i deprinderile \u0219i ac\u021biunile pe de alt\u0103 parte. Este necesar, prin urmare ca tot ce \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te copilul s\u0103 fie trecut prin activitatea lui, s\u0103 fie obiectul prelucr\u0103rii lui active\u201d (Hanche\u0219, L., Mari\u0219, A., (2002), Evaluarea \u00eentre demersul de proiectare \u0219i realizare, Eurostampa, Timi\u0219oara, pag. 63). A\u0219a cum reiese din acest citat, pentru ca educa\u021bia moral\u0103 s\u0103 fie eficient\u0103 educatoarea nu trebuie s\u0103 se opreasc\u0103 doar la l\u0103murirea verbal\u0103, ci \u00ee\u0219i va construi \u00eentreaga activitate antren\u00e2nd copiii \u00een diferite jocuri cu con\u021binuturi moralizatoare. \u00centip\u0103rirea no\u021biunilor morale are loc \u00een condi\u021biile \u00een care copilul este pus \u00een situa\u021bia de a face exerci\u021bii morale. L\u0103murirea copilului cu privire la ce este bine \u0219i ce nu este bine s\u0103 fac\u0103, f\u0103r\u0103 a fi sus\u021binut\u0103 de implicarea direct\u0103 a acestuia nu las\u0103 urme ad\u00e2nci \u0219i durabile. Studiile scot \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 f\u0103r\u0103 o informa\u021bie moral\u0103 nu se pot forma convingerile, factorul cognitiv desemnat prin reprezent\u0103ri \u0219i no\u021biuni av\u00e2nd un rol foarte important. Instruirea moral\u0103 const\u0103 \u00een formarea reprezent\u0103rilor \u0219i no\u021biunilor morale. Gr\u0103dini\u021ba are un rol hot\u0103r\u00e2tor, \u00een acest caz.<\/p>\n Mediul \u00een care copilul tr\u0103ie\u0219te impune un anumit tip de comportament prin creearea unor cerin\u021be \u0219i situa\u021bii cu care acesta se confrunt\u0103, form\u00e2ndu-\u0219i astfel tr\u0103s\u0103turile de caracter. Prin prisma acestui aspect, educatoarea, \u021bin\u00e2nd seama de anumite condi\u021bii, particularit\u0103\u021bi de v\u00e2rst\u0103, interese \u0219i nevoi personale, trebuie s\u0103 creeze situa\u021bii propice form\u0103rii tr\u0103s\u0103turilor de caracter, elabor\u00e2nd con\u021binuturi adecvate. O condi\u021bie esen\u021bial\u0103 pentru dezvoltarea moral\u0103 a copilului o constitue \u0219i limitele impuse de adul\u021bi.<\/p>\n Pre\u0219colaritatea, conform stadialit\u0103\u021bii dezvolt\u0103rii morale introdus\u0103 de Kholberg, apar\u021bine nivelului preconven\u021bional. \u201eLa aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103, respectarea regulii este determinat\u0103 de tendin\u021ba de a evita o pedeaps\u0103 sau de a ob\u021bine un beneficiu \u2013 heteronimia moral\u0103. Copilul mic \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 disting\u0103 \u00eentre permis-nepermis, acceptat-neacceptat \u00een func\u021bie de modul \u00een care sunt asociate comportamentele lui cu r\u0103spunsuri de tip sanc\u021biune sau recompens\u0103 din partea adultului.\u201d (Bujor, L., (2019). Structura \u0219i dinamica personalit\u0103\u021bii la v\u00e2rstele timpurii. \u00cen Ion Albulescu, Hora\u021biu Catalano, Liliana Bujor, Sinteze de pedagogia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului pre\u0219colar. Ghid pentru preg\u0103tirea examenelor de titularizare, definitivat \u0219i gradul didactic II, Didactica Publishing House, Bucure\u0219ti, pag. 111).\u00a0 G\u00e2ndirea moral\u0103 a pre\u0219colarului se dob\u00e2nde\u0219te treptat, ajung\u00e2nd s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u021bi de valoare, pe baza experien\u021belor morale ei reu\u0219esc s\u0103 evalueze faptele altora, spre exemplu faptele unor personaje din pove\u0219ti.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Cunoa\u0219terea particularit\u0103\u021bilor de dezvoltare ale copilului nu este un scop \u00een sine; educatorul cunoa\u0219te copilul atunci c\u00e2nd \u00eel educ\u0103 \u0219i educ\u0103 mai bine cunosc\u00e2ndu-l. Educa\u021bia \u0219i activitatea de studiere a copilului reprezint\u0103 un proces continuu, necesit\u0103\u021bile curente ale activit\u0103\u021bilor derulate … Cite\u0219te continuarea
\nDumitrana, M., (2000), Copilul, familia \u0219i gr\u0103dini\u021ba, Compania, Bucure\u0219ti
\nGabriela Kelemen, www.ujmag.ro\/economie\/altele\/didactica-domeniului-om-si-societate\/rasfoire\/<\/a>
\nGlava, A., Glava, C., (2002). Introducere \u00een pedagogia pre\u0219colar\u0103. Dacia, Cluj-Napoca
\nGoleman, D., (2018), Inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103, Curtea Veche Publishing, Bucure\u0219ti
\nHanche\u0219, L., Mari\u0219, A., (2002), Evaluarea \u00eentre demersul de proiectare \u0219i realizare, Eurostampa, Timi\u0219oara
\nP\u00e2ni\u0219oar\u0103, I., O., Manolescu M., (2019). Pedagogia \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului primar \u0219i pre\u0219colar, Polirom, Ia\u0219i<\/p>\n