{"id":14445,"date":"2025-11-23T14:37:25","date_gmt":"2025-11-23T12:37:25","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=14445"},"modified":"2025-11-28T19:03:52","modified_gmt":"2025-11-28T17:03:52","slug":"nu-exista-esec-exista-feedback","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/nu-exista-esec-exista-feedback","title":{"rendered":"Nu exist\u0103 e\u0219ec, exist\u0103 feedback"},"content":{"rendered":"<p>Feedback-ul este un instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, at\u00e2t \u00een via\u021ba personal\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een via\u021ba profesional\u0103. \u00cen Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne, no\u021biunea de feedback este explicat\u0103 astfel: \u201eRetroac\u021biune care se manifest\u0103 la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice etc.) \u00een scopul men\u021binerii stabilit\u0103\u021bii \u0219i echilibrului lor fa\u021b\u0103 de influen\u021be exterioare; retroac\u021biune invers\u0103, conexiune invers\u0103, cauzalitate inelar\u0103, lan\u021b cauzal \u00eenchis\u201d. A\u0219adar, feedback-ul este o reac\u021bie cu scopul men\u021binerii echilibrului. <!--more--><\/p>\n<p>Fiecare unitate are \u00een alc\u0103tuire, pe l\u00e2ng\u0103 fluxuri de intr\u0103ri \u0219i ie\u0219iri, sistemul ei de retroac\u021biune. De exemplu, o institu\u021bie \u0219colar\u0103 se prezint\u0103 ca \u00een schema urm\u0103toare[2]:<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-14477\" src=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_01.jpg\" alt=\"\" width=\"746\" height=\"437\" srcset=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_01.jpg 746w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_01-300x176.jpg 300w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_01-500x293.jpg 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 746px) 100vw, 746px\" \/><\/p>\n<p>Se observ\u0103 c\u0103, prin modul de func\u021bionare \u0219i realizare a obiectivelor, institu\u021bia este o func\u021bie de comportamentul p\u0103r\u021bilor ei componente \u0219i de interac\u021biunea dintre ele. \u0218i pentru c\u0103 \u00eentregul act educativ se desf\u0103\u0219oar\u0103 prin intermediul comunic\u0103rii, putem spune c\u0103 feedback-ul ofer\u0103 emi\u021b\u0103torului informa\u021bii despre cum s-a perceput mesajul de c\u0103tre receptori, dar \u0219i posibilit\u0103\u021bi de reorganizare, adaptare, \u00een caz de distorsiune. Calitatea comunic\u0103rii este condi\u021bionat\u0103 \u0219i de sistemul de codare \u0219i decodare, pentru c\u0103 transmiterea unui mesaj presupune utilizarea unor semne speciale, a unor simboluri, a unor cuvinte, o terminologie aparte. E nevoie astfel, ca la receptare s\u0103 apar\u0103 o ac\u021biune invers\u0103, receptorii fiind nevoi\u021bi s\u0103 decodifice ceea ce li s-a comunicat, pentru a g\u0103si sensul atribuit mesajului transmis. Acesta trebuie s\u0103 fie un act de continu\u0103 echivalare. Momentul optim al instruirii se produce c\u00e2nd este sesizat sensul comunic\u0103rii.<\/p>\n<p>A\u0219adar, eficacitatea comunic\u0103rii este condi\u021bionata de existen\u021ba unei permanente conexiuni inverse. Menirea feedback-ului este de a facilita armonizarea repertoriului activit\u0103\u021bii emi\u021b\u0103torului (cadrul didactic) cu cel al receptorului (elev, student). Emi\u021b\u0103torul poate face acest feedback, adres\u00e2nd, la momentul oportun simple \u00eentreb\u0103ri receptorilor. \u00cen felul acesta se poate afla dac\u0103 s-au \u00een\u021beles sau nu cele transmise, dac\u0103 e nevoie de refacerea explica\u021biilor, de amplificarea concretiz\u0103rilor, de aducerea unor corec\u021bii. Un limbaj mai simplu, metode noi, material abstract sau dimpotriv\u0103 concret, toate acestea se pot adapta atunci c\u00e2nd se observ\u0103 o distorsiune \u00een actul transmiterii informa\u021biei. Deci, prin intermediul feedback-ului, nu se constat\u0103 dac\u0103 ac\u021biunea a fost sau nu un e\u0219ec, ci felul \u00een care s-au atins obiectivele \u0219i dac\u0103 e necesar\u0103 o revenire, o readaptare a con\u021binutului.<\/p>\n<p>Nu se poate spune c\u0103, dac\u0103 o informa\u021bie nu s-a \u00een\u021beles\/ receptat, transmiterea a fost un e\u0219ec, pentru c\u0103 exact acesta este scopul retroac\u021biunii: constatarea calit\u0103\u021bii recept\u0103rii pentru identificarea abaterilor \u0219i a cauzelor care au stat la baza lor \u0219i pentru reglarea, din mers, a procesului educativ, \u00een vederea optimiz\u0103rii acestuia. E\u0219ecul nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu s-a reu\u0219it nimic, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 s-a \u00eenv\u0103\u021bat ceva nou, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 suntem inferiori, ci c\u0103 nu suntem perfec\u021bi. E\u0219ecul nu presupune irosirea timpului, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 un motiv ca s\u0103 se \u00eenceap\u0103 totul din nou, a\u0219a cum nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ar trebui s\u0103 se renun\u021be, ci \u00eenseamn\u0103 c\u0103 trebuie s\u0103 ne str\u0103duim mai mult.<\/p>\n<p>Oric\u0103rui sistem \u00eei este necesar un feedback. Specificul leg\u0103turii dintre conexiunea invers\u0103 \u0219i sistem este c\u0103 informa\u021bia urmeaz\u0103 o cale invers\u0103, de la efect la cauz\u0103, de la ie\u0219iri, la intr\u0103ri. Informa\u021biile cu sens invers, ob\u021binute prin procedee de tipul \u00eentreb\u0103rilor, probelor, exerci\u021biilor, semnaleaz\u0103 nepotrivirile care se ivesc \u00eentre modul de desf\u0103\u0219urare a procesului de transmitere de informa\u021bii \u0219i finalit\u0103\u021bile lui, discrepan\u021bele dintre rezultatele ob\u021binute \u0219i cele a\u0219teptate. \u00cen func\u021bie de necesit\u0103\u021bi, informa\u021bia invers\u0103 este utilizat\u0103 pentru refacerea procesului, pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rezultatelor \u0219i corectarea gre\u0219elilor. Ca ac\u021biuni recurente, propagate \u00een sens invers, retroac\u021biunile sunt principalele modalit\u0103\u021bi de adaptare a interlocutorilor, unul la cel\u0103lalt, la situa\u021bie \u0219i la finalitatea urm\u0103rit\u0103.<\/p>\n<p>Ceea ce este specific comunic\u0103rii didactice, se refer\u0103 la faptul c\u0103 actul didactic presupune dou\u0103 feedback-uri, diferite prin sens \u0219i func\u021bii. Primul, aduce informa\u021bii de la receptor la emi\u021b\u0103tor \u0219i regleaz\u0103 activitatea de transmitere de informa\u021bii. Cel de-al doilea e oferit de emi\u021b\u0103tor receptorului \u0219i are drept scop reglarea activit\u0103\u021bii receptorului. Aceast\u0103 caracteristic\u0103 a comunic\u0103rii de tip didactic reiese din faptul c\u0103 emi\u021b\u0103torul nu este doar surs\u0103 de informa\u021bii, ci \u0219i persoan\u0103 care vizeaz\u0103 transform\u0103ri ale receptorului prin ceea ce comunic\u0103, \u00een timp ce receptorul nu e doar primitor de informa\u021bii, ca beneficiar al mesajului, ci \u0219i o persoan\u0103 disponibil\u0103 la transformare, educabil\u0103. Cele dou\u0103 categorii de feedback-uri, \u00eent\u00e2lnite \u00een cazul comunic\u0103rii didactice, se intercondi\u021bioneaz\u0103 astfel[1]:<\/p>\n<p><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" class=\"aligncenter size-full wp-image-14478\" src=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_02.jpg\" alt=\"\" width=\"706\" height=\"357\" srcset=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_02.jpg 706w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_02-300x152.jpg 300w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2025\/11\/Dulgheru_02-500x253.jpg 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 706px) 100vw, 706px\" \/><\/p>\n<p>\u00centr-o astfel de comunicare, datele primite \u0219i transmise se refer\u0103 la obstacolele comunic\u0103rii, la adecvarea mesajului \u0219i la calitatea receptorului la cerin\u021bele emi\u021b\u0103torului. Faptul c\u0103 nu putem vorbi de e\u0219ec \u00een momentul unui schimb de mesaje \u0219i informa\u021bii, ci de o conexiune invers\u0103, reiese din ceea ce se poate constata dac\u0103 respectiva comunicare didactic\u0103 prezint\u0103 cele dou\u0103 tipuri de feedback, \u0219i anume[2]:<\/p>\n<ul>\n<li>Cre\u0219terea eficien\u021bei mesajului;<\/li>\n<li>Instalarea unui climat securizant pentru receptor \u0219i emi\u021b\u0103tor;<\/li>\n<li>Ameliorarea rela\u021biei interpersonale \u00eentre cei implica\u021bi \u00een actul didactic.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Ideea c\u0103 nu vorbim de e\u0219ec, nu trebuie s\u0103 ne conduc\u0103 la pericolul de a deturna semnifica\u021biile reale ale feedback-ului, datorit\u0103 subiectivismului. \u00cen fa\u021ba unor adev\u0103ruri dure, poate ap\u0103rea, at\u00e2t la receptor, c\u00e2t \u0219i la emi\u021b\u0103tor, un mecanism autojustificator: nu trebuie s\u0103 punem neimplicarea receptorilor pe seama oboselii lor, ci s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 e un indice al ne\u00een\u021belegerii, un prim gen de feedback; nu trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 am avut ghinion, lu\u00e2nd o not\u0103 mic\u0103, ci c\u0103 nu am \u00eenv\u0103\u021bat suficient (feedback II).<\/p>\n<p>Un sistem de succes necesit\u0103 capacitatea de receptare a feedback-urilor, de decodificare corect\u0103 \u0219i refacere permanent\u0103 a ofertei, are nevoie \u0219i trebuie s\u0103 respecte principiul asigur\u0103rii conexiunii inverse pentru c\u0103 nu tot ce se transmite se \u00een\u021belege, se aude \u0219i nu depinde de un singur factor ca ceea ce se aude \u0219i se \u00een\u021belege s\u0103 devin\u0103 ceva constructiv.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><br \/>\n1. Constantin Cucos (coordonator), Psihopedagogie, Editura Polirom, Iasi, 1998<br \/>\n2. Cerghit, I.T.Radu, E. Popescu, L. Vlasceanu, Didactica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Feedback-ul este un instrument folosit permanent, indiferent de domeniu, at\u00e2t \u00een via\u021ba personal\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00een via\u021ba profesional\u0103. \u00cen Dic\u021bionarul Explicativ al Limbii Rom\u00e2ne, no\u021biunea de feedback este explicat\u0103 astfel: \u201eRetroac\u021biune care se manifest\u0103 la nivelul a diferite sisteme (biologice, &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/nu-exista-esec-exista-feedback\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[796,1386,835,1951,1705,1618,1881,1587],"tags":[845],"class_list":["post-14445","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comunicare-didactica","category-esec-scolar","category-evaluare-scolara","category-lectia","category-pedagogie","category-proces-didactic","category-relatia-profesor-elev","category-succes-scolar","tag-alina-dulgheru"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14445","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14445"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14445\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14479,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14445\/revisions\/14479"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14445"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14445"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14445"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}