{"id":14466,"date":"2025-11-22T12:57:16","date_gmt":"2025-11-22T10:57:16","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=14466"},"modified":"2025-11-29T13:20:13","modified_gmt":"2025-11-29T11:20:13","slug":"poetica-imaginii-si-a-cuvantului-o-abordare-integrata-a-limbajelor-artistice-in-demersul-didactic","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/poetica-imaginii-si-a-cuvantului-o-abordare-integrata-a-limbajelor-artistice-in-demersul-didactic","title":{"rendered":"Poetica imaginii \u0219i a cuv\u00e2ntului. O abordare integrat\u0103 a limbajelor artistice \u00een demersul didactic"},"content":{"rendered":"

Actul lecturii se configureaz\u0103 ca act sinestezic \u00een vremurile acestea at\u00e2t de tehnologizate \u0219i de interactive, c\u0103ci receptorul nu mai decodeaz\u0103 exclusiv semne lingvistice, ci interpreteaz\u0103 simultan imagini, sunete \u0219i simboluri. La orele de literatur\u0103, lectura imaginii este o strategie didactic\u0103 complex\u0103, menit\u0103 s\u0103 dezvolte competen\u021bele de receptare multimodal\u0103 ale elevilor prin conectarea textului literar cu limbajul vizual, oferind oportunitatea de a extinde interpretarea textului dincolo de cuv\u00e2nt \u0219i de a cultiva noua<\/em> sensibilitate, capabil\u0103 s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 recepteze integrat limbajele artistice. <\/p>\n

Lectura imaginii presupune un proces complex de percep\u021bie, interpretare \u0219i proiec\u021bie personal\u0103: elevul nu vede<\/em>, ci decodific\u0103, cite\u0219te<\/em> imaginea, identific\u00e2nd nivelurile de semnifica\u021bie (denotative \u0219i conotative \u2013 vezi Umberto Eco). \u00cenva\u021b\u0103 s\u0103 asocieze semne vizuale cu semne lingvistice, s\u0103 construiasc\u0103 sensuri \u0219i s\u0103 exprime interpret\u0103ri personale. Dialogul \u00eentre elementele de construc\u021bie plastic\u0103 \u0219i valorile lor expresive sau simbolice oglinde\u0219te astfel un exerci\u021biu hermeneutic, esen\u021bial pentru dezvoltarea g\u00e2ndirii critice \u0219i creative a elevului. \u00cen literatura de specialitate, lectura imaginii reprezint\u0103 procesul de decodare \u0219i interpretare a mesajului vizual prin raportare la structurile sale formale (compozi\u021bie, culoare, linie, form\u0103, perspectiv\u0103) \u0219i la valorile sale simbolice \u0219i culturale, implic\u00e2nd un act de \u00een\u021belegere similar lecturii textului scris. Ea presupune nu doar percep\u021bia estetic\u0103, ci \u0219i analiza, evaluarea critic\u0103 \u0219i reconstruc\u021bia sensului \u00eentr-o interac\u021biune activ\u0103 privitor-imagine. Competen\u021ba de lectur\u0103 a imaginii se dezvolt\u0103 \u00een timp, lectorul<\/em> (cititor \u0219i privitor, totodat\u0103) \u00een\u021beleg\u00e2nd c\u0103 imaginea devine text, iar privirea – un instrument hermeneutic. Este, a\u0219adar, o form\u0103 de litera\u021bie (alfabetizare vizual\u0103), prin care elevul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 identifice, s\u0103 interpreteze semne \u0219i s\u0103 produc\u0103 sensuri, raport\u00e2ndu-le la contextul cultural \u0219i la propriile experien\u021be cognitive \u0219i afective. Actul de interpretare a imaginii are r\u0103d\u0103cini \u00een Antichitate \u0219i se dezvolt\u0103 constant p\u00e2n\u0103 la teoretiz\u0103rile moderne (recunoa\u0219terea sensului \u00een reprezentare, eikon-eidos<\/em>, lectura teologic\u0103 a imaginii, imaginea ca retoric\u0103, imaginea ca metafor\u0103 a spiritului). Lectura imaginii<\/em> se instituie conceptual \u00een studiile de semiotic\u0103 din a doua jum\u0103tate a secolului al XX-lea, c\u00e2nd cercet\u0103tori precum Roland Barthes, Umberto Eco teoretizau imaginea ca act interpretativ<\/em>, mesaj polisemic<\/em> \u0219i fundamentau ideea c\u0103 imaginea trebuie citit\u0103<\/em> asemenea unui text, \u00eentruc\u00e2t func\u021bioneaz\u0103 ca un sistem de semne<\/em>. Direc\u021bia\u00a0 semiologic\u0103, reprezentat\u0103 de Barthes (Rh\u00e9torique de l\u2019image<\/em>, 1964) \u0219i Eco (Tratat de semiotic\u0103 general\u0103<\/em>, 1975) analizeaz\u0103 imaginea ca limbaj, pun\u00e2nd accent pe rela\u021bia dintre semnificant \u0219i semnificat <\/em>(vezi Saussure). De aici se contureaz\u0103 domeniul litera\u021biei vizuale – o disciplin\u0103 ce urm\u0103re\u0219te formarea competen\u021bei de a citi \u0219i a scrie prin imagini<\/em>. Rudolf Arnheim (Arta \u0219i percep\u021bia vizual\u0103. O psihologie a v\u0103zului creator,<\/em> 1954) accentueaz\u0103 procesul psihologic al percep\u021biei (lectura imaginii – form\u0103 de g\u00e2ndire vizual\u0103).<\/p>\n

Ast\u0103zi, lectura imaginii se extinde spre analiza discursului vizual digital (fotografie, publicitate, cinema, re\u021bele sociale). Odat\u0103 cu dezvoltarea mediilor digitale, conceptul duce c\u0103tre litera\u021bia multimodal\u0103, integr\u00e2nd limbajul vizual, textual, sonor \u0219i gestual \u0219i este tot mai des obiectul didacticii limbii \u0219i a literaturii. Se insist\u0103 pe lectura imaginii ca strategie integrat\u0103 de interpretare, ce pune \u00een dialog textul literar, imaginea \u0219i experien\u021ba elevului. Lectura imaginii parcurge, a\u0219adar, drumul de la teorie semiotic\u0103 la competen\u021b\u0103 cognitiv-estetic\u0103 esen\u021bial\u0103 \u00een formarea litera\u021biei contemporane – o form\u0103 de alfabetizare cultural\u0103 \u00een care privirea ajunge act de interpretare, iar imaginea, un text al lumii vizibile.<\/p>\n

O propunere pentru ora de literatur\u0103 (clasa a IX-a, Joc \u0219i joac\u0103)<\/strong><\/p>\n

Imaginea poate fi valorificat\u0103 didactic din multiple perspective. Ea func\u021bioneaz\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, ca instrument de motivare, capabil s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 interesul elevilor \u0219i s\u0103 le trezeasc\u0103 disponibilitatea pentru descoperirea unui text literar. \u00cen egal\u0103 m\u0103sur\u0103, imaginea are un rol informativ, oferind repere culturale, contextuale sau tematice care completeaz\u0103 lectura. Utilizat\u0103 ca suport ilustrativ, imaginea contribuie la vizualizarea unor concepte, idei sau structuri narative, facilit\u00e2nd \u00een\u021belegerea \u0219i re\u021binerea informa\u021biilor. Totodat\u0103, ea poate avea o func\u021bie sintetic\u0103, ajut\u00e2nd elevii s\u0103 integreze \u0219i s\u0103 reconfigureze cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite \u00een raport cu un text sau cu o tem\u0103 de studiu. Prin aceste func\u021bii, lectura imaginii este nu doar o form\u0103 de receptare estetic\u0103, ci \u0219i o strategie de alfabetizare vizual\u0103, prin care elevii dob\u00e2ndesc competen\u021be de interpretare a unui limbaj specific \u0219i con\u0219tientizeaz\u0103 particularit\u0103\u021bile procesului de lectur\u0103 proprii morfologiei imaginii. \u00cen acest cadru de percep\u021bie \u0219i interpretare integrat\u0103 a limbajelor artistice, literatura pentru copii pare a fi un teren privilegiat pentru aplicarea lecturii imaginii, iar textele ludice ale lui Tudor Arghezi, asociate cu operele vizuale ale lui Joan Mir\u00f3, de exemplu, ofer\u0103 un exemplu elocvent al modului \u00een care semnele poetice \u0219i cele plastice pot fi puse \u00een dialog, stimul\u00e2nd at\u00e2t \u00een\u021belegerea profund\u0103 a textului, c\u00e2t \u0219i dezvoltarea creativit\u0103\u021bii \u0219i a capacit\u0103\u021bii de transfer de sens \u00eentre limbaje artistice diferite.<\/p>\n

Asocierea poeziei lui Tudor Arghezi – \u00een special a textelor dedicate copil\u0103riei, jocului \u0219i descoperirii – cu arta lui Joan Mir\u00f3 deschide un c\u00e2mp fertil al interpret\u0103rii integrative. Mir\u00f3, artist spaniol situat la confluen\u021ba cubismului \u0219i fauvismului, cultiv\u0103 o estetic\u0103 a libert\u0103\u021bii formale \u0219i a semnului reinventat. Al\u0103turi de contemporanii s\u0103i, Picasso sau Klee, Braque sau Matisse, el transform\u0103 suprafa\u021ba pictural\u0103 \u00eentr-un alfabet al visului: o lume a semnelor care trimit simultan la concret \u0219i la imaginar. \u00cen acest context artistic marcat de avangardele \u00eenceputului de secol XX, opera lui Joan Mir\u00f3 se define\u0219te printr-un limbaj plastic sincretic, eliberat treptat de rigorile formale ale curentelor artistice amintite. \u00cen C\u00e2mp arat <\/em>(1923\u20131924), Circ<\/em> (1934) sau Constela\u021bii <\/em>(1940\u20131941), Mir\u00f3 exploreaz\u0103 jocul ca act de crea\u021bie originar\u0103, \u00een care universul se recompune din linii, forme \u0219i culori – asemenea unui limbaj primar al lumii. Mir\u00f3 exploreaz\u0103 lumea copil\u0103riei \u0219i a visului printr-un alfabet vizual al spontaneit\u0103\u021bii: forme simplificate, culori pure, asocieri nea\u0219teptate de simboluri \u0219i linii care par desenate cu inocen\u021ba unui copil. Pictura sa se distan\u021beaz\u0103 de analiza intelectualizat\u0103 a cubismului \u0219i de exuberan\u021ba cromatic\u0103 a fauvismului, propun\u00e2nd o poetic\u0103 a jocului \u0219i a libert\u0103\u021bii, un act de redescoperire a lumii prin ochii mir\u0103rii. O viziune artistic\u0103 asem\u0103n\u0103toare r\u0103zbate din lirica arghezian\u0103 pentru copii, \u00een care cuv\u00e2ntul constituie material de construc\u021bie a lumii. \u00cen Prefa\u021b\u0103<\/em> (deschidere la \u021aara piticilor<\/em>), poetul \u00ee\u0219i define\u0219te propria art\u0103 sub semnul jocului (actul scrierii este analog cu jocul copilului – spontan, inventiv, dar totodat\u0103 plin de rigoare interioar\u0103). Poetul exploreaz\u0103 leg\u0103tura dintre copil \u0219i p\u0103rinte ca form\u0103 de continuitate a crea\u021biei, a\u0219a cum Mir\u00f3 sugereaz\u0103, prin culori \u0219i forme, o comunicare ne\u00eentrerupt\u0103 \u00eentre inocen\u021b\u0103 \u0219i art\u0103. Pretextul unui pact \u00eentre copil \u0219i p\u0103rinte (Cine poate scri mai iute \/ Stihuri vreo c\u00e2teva sute<\/em>), \u00eentre fantezie \u0219i rigoare, \u00eentre joc \u0219i act creator duce la o real\u0103 ars poetica<\/em>. Poetul nu doar se joac\u0103, ci re-creeaz\u0103 lumea, fiind un demiurg miniatural, care ordoneaz\u0103 haosul prin cuv\u00e2nt, exact cum Mir\u00f3 reorganizeaz\u0103 spa\u021biul prin form\u0103. \u00cen Abece<\/em>, jocul cu literele (C-un cr\u00e2mpei de alfabet \/ Mergea scrisul foarte-ncet<\/em>) se transform\u0103 \u00eentr-un act demiurgic: alfabetul nu mai este doar instrument de \u00eenv\u0103\u021bare, ci matrice a crea\u021biei. Litera – asemenea semnului vizual la Mir\u00f3 – este unitatea primar\u0103 a lumii poetice. Tablouri biblice<\/em> amplific\u0103 aceast\u0103 dimensiune a actului creator, propun\u00e2nd o relectur\u0103 a genezei din perspectiva copilului care descoper\u0103 lumea (C\u0103, de ur\u00e2t, scuip\u00e2nd \u00een patru z\u0103ri, stingher, \/ F\u0103cuse \u0219i luminile din cer.<\/em>). Mir\u00f3, \u00een lucr\u0103ri precum Pas\u0103rea c\u00e2nt\u0103 la apus<\/em> sau Constela\u021bii<\/em>, exploreaz\u0103 acela\u0219i impuls al crea\u021biei originare: gestul de a da form\u0103 luminii, mi\u0219c\u0103rii \u0219i spa\u021biului, un gest de ordin cosmic. At\u00e2t \u00een versul arghezian, c\u00e2t \u0219i \u00een linia lui Mir\u00f3, jocul este form\u0103 de cunoa\u0219tere, iar copilul – simbol al artistului care re-creeaz\u0103 lumea prin inocen\u021b\u0103.<\/p>\n

Textele lui Tudor Arghezi destinate copiilor nu sunt simple exerci\u021bii de ging\u0103\u0219ie, ci veritabile laboratoare poetice ale limbajului, care cultiv\u0103 bucuria descoperirii, experimentul \u0219i inventivitatea, pun\u00e2nd elevul \u00een situa\u021bia de a percepe poezia\/proza poetic\u0103 ca form\u0103 de joc \u0219i explorare cognitiv\u0103. Cartea cu juc\u0103rii<\/em> amintit\u0103 \u00een Prefa\u021b\u0103<\/em> (Doi p\u0103rin\u021bi \u0219i doi copii \/ Din \u201eCartea cu juc\u0103rii\u201d<\/em>), propune un univers miniatural \u00een care lumea se reorganizeaz\u0103 dup\u0103 legile copil\u0103riei (Via\u0163a e o juc\u0103rie \u015fi toate sunt f\u0103cute numai pentru joac\u0103. Mi\u0163u \u015fi Baru\u0163u \u015ftiu asta bine, de la t\u0103tu\u0163u, care se joac\u0103 toat\u0103 noaptea cu un condei \u015fi o bucat\u0103 de h\u00e2rtie \u015fi toat\u0103 ziua se joac\u0103 de-a fuga, umbl\u00e2nd dup\u0103 cai verzi. A! o s\u0103 le arate el odat\u0103 un cal verde \u015fi lor.<\/em>), iar asocierea cu imaginile lui Mir\u00f3 (precum deja amintitul C\u00e2mp arat)<\/em>, permite discutarea ordinii poetice \u00een termenii fanteziei picturale. Lucrarea marcheaz\u0103 trecerea de la cubism la limbajul oniric specific lui Mir\u00f3, c\u0103ci realul rural<\/em> ascunde o scen\u0103 a copil\u0103riei universale: elemente familiare (arbore, cas\u0103, animale) sunt deformate ludic, aplatizate, reconfigurate ca semne ale unei ordini noi. Versurile de abecedar readuc dimensiunea ini\u021biatic\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii prin ironie \u0219i ludic (ce leg\u0103tur\u0103 frumoas\u0103 \u00eentre m\u0103rul cre\u021besc<\/em> din Prefa\u021b\u0103<\/em> – premiul suprem, cunoa\u0219terea \u00eens\u0103\u0219i \u2013 d\u0103ruit\u0103 de tat\u0103 copiilor \u0219i poama plin\u0103 de must<\/em> din Tablouri biblice<\/em> spre care tind copiii dint\u00e2i \u0219i pe care Tat\u0103l le-o interzice, \u0219tiind c\u0103 o vor gusta! \u2013 cunoa\u0219terea mereu ispititoare, darul suprem al Tat\u0103lui!) \u0219i compararea cu simbolurile alfabetului vizual din Constela\u021bii<\/em> genereaz\u0103 un dialog inedit \u0219i substan\u021bial \u00eentre semnul lingvistic \u0219i cel plastic. C\u00e2ntec de adormit Mitzura<\/em> eviden\u021biaz\u0103 dimensiunea afectiv\u0103 a poeziei, tradus\u0103 prin ritmuri line \u0219i imagini moi, suave (Doamne, f\u0103-i bordei \u00een soare, \/ \u00centr-un col\u021b de \u021bar\u0103 veche, \/ Nu mai nalt dec\u00e2t o floare \/ \u0218i \u00eengust c\u00e2t o ureche<\/em>), iar asocierea cu Femeie \u0219i<\/em> pas\u0103re \u00een fa\u021ba lunii<\/em> faciliteaz\u0103 analiza simbolurilor materno-paternale, pilonii armoniei microuniversului copil\u0103resc.\u00a0Abece<\/em> propune un alfabet ludic al poeziei, Circ<\/em> arat\u0103 cum semnul – fie liter\u0103, fie form\u0103 vizual\u0103 \u2013 ajunge instrument al expresiei libere. \u021aara piticilor<\/em> stimuleaz\u0103 explorarea universului miniatural analog imaginilor fantastice ale lui Mir\u00f3 (Compozi\u021bie cu personaje fantastice<\/em>), eviden\u021biind creativitatea ludic\u0103 \u0219i ordinea poetic\u0103. Textul care deschide placheta ascunde, a\u0219a cum am spus, sub pretextul competi\u021biei creative, o adev\u0103rat\u0103 ars poetica<\/em>. Dar \u00een structura de suprafa\u021b\u0103, poezia se dezv\u0103luie ca act creator \u0219i ludic, \u00een care jocul este instrument de explorare at\u00e2t pentru copil, c\u00e2t \u0219i pentru p\u0103rintele implicat. Deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103torul imperativ f\u0103-te la citit copil <\/em>sus\u021bine, dincolo de text, actul lecturii din clas\u0103, c\u0103ci literatura pentru copii poate transforma experien\u021ba citirii \u0219i a crea\u021biei \u00eentr-o activitate interactiv\u0103 \u0219i comun\u0103, integr\u00e2nd dimensiunea afectiv-estetic\u0103 \u0219i stimul\u00e2nd imagina\u021bia. S-a vorbit adesea despre pictura narativ\u0103 a lui Mir\u00f3, dar tema permanentei re-cre\u0103ri a lumii tr\u0103deaz\u0103 mai degrab\u0103 poezia pur\u0103 (deloc \u00eent\u00e2mpl\u0103toare alegerea picturilor lui Mir\u00f3 pentru ilustrarea copertelor volumelor poe\u021bilor avangardi\u0219ti – Tzara, Hugnet, \u00c9luard). Arghezi \u0219i Mir\u00f3 – poetul-pictor \u0219i pictorul-poet – se \u00eent\u00e2lnesc \u00een ipostaza alchimistului ludic, pentru care arta nu mai este un mijloc de reprezentare, ci un proces de transmutare – cuv\u00e2ntul genereaz\u0103 imagine, iar imaginea, poezie (\u0218i mai d\u0103-i, Doamne, vopsele \/ \u0218i h\u00e2rtie chinezeasc\u0103, \/ Pentru ca, m\u00e2njind cu ele, \/ Slava ta s-o sm\u00e2ng\u0103leasc\u0103<\/em>).<\/p>\n

Repere metodologice<\/strong><\/p>\n

Din punct de vedere didactic, lectura integrat\u0103 a imaginii lui Mir\u00f3 \u0219i a textului arghezian permite elevilor de clasa a IX-a s\u0103 exerseze competen\u021be de interpretare multimodal\u0103 \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 poezia ca experien\u021b\u0103 vizual\u0103, ritmic\u0103 \u0219i simbolic\u0103. Elevii pot observa cum, \u00een Circ<\/em> sau Compozi\u021bie cu personaje fantastice<\/em>, pictorul creeaz\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, un univers autonom, populat de figuri-simbol, \u00een care fiecare form\u0103 pare s\u0103 poarte ecoul unui cuv\u00e2nt nerostit. Astfel, at\u00e2t pictorul, c\u00e2t \u0219i poetul devin demiurgi ai jocului – creatori care recompun universul din elemente aparent ludice, dar \u00eenvestite cu semnifica\u021bii neb\u0103nuite. Activit\u0103\u021bile propuse pentru aceast\u0103 or\u0103 de lectur\u0103 poetic\u0103 \u0219i lectur\u0103 a imaginii pot fi sus\u021binute prin instrumente digitale interactive (Padlet\/Voyant Tools), care faciliteaz\u0103 cartografierea cuvintelor \u0219i a imaginilor-simbol, eviden\u021biind rela\u021biile dintre limbajul verbal \u0219i cel plastic. Elevii creeaz\u0103 propriile constela\u021bii poetice<\/em>, transfer\u00e2nd semnele dintr-un cod artistic \u00een altul, \u00eentr-un proces reflexiv \u0219i creativ. Activitatea didactic\u0103 poate fi g\u00e2ndit\u0103, a\u0219adar, ca un parcurs integrat, \u00een care tehnologiile asistate faciliteaz\u0103 at\u00e2t receptarea, c\u00e2t \u0219i exprimarea. Personal, construiesc demersul didactic \u00een cinci pa\u0219i: o etap\u0103 de explorare intuitiv\u0103, ce cultiv\u0103 observarea detaliilor vizuale \u0219i prefigurarea semnifica\u021biilor (prezentarea unui colaj de imagini Mir\u00f3 pe tabla interactiv\u0103 \/ printr-o platform\u0103 digital\u0103 colaborativ\u0103, invit\u00e2nd elevii s\u0103 posteze impresii spontane despre forme, culori \u0219i emo\u021bii); lectura textelor argheziene (sus\u021binut\u0103 de instrumente digitale de highlighting<\/em> colaborativ – Google Docs\/Kami, pentru eviden\u021bierea elementelor ludice, a figurilor de stil de impact \u0219i a simbolurilor poetice) \u0219i compararea cu imaginile lui Mir\u00f3 (\u00een faza de asociere comparativ\u0103, elevii folosesc aplica\u021bii de mapping<\/em> vizual – Canva\/MindMeister – pentru a lega culorile, liniile \u0219i formele imaginilor de emo\u021biile, ritmul \u0219i metaforele poeziei). Aceste prime etape dezvolt\u0103 capacitatea de a construi sensuri integrate \u00eentre limbajul vizual \u0219i cel verbal, form\u00e2nd g\u00e2ndirea critic\u0103 \u0219i sensibilitatea estetic\u0103. Cea de-a patra etap\u0103 mizeaz\u0103 pe creativitate, presupun\u00e2nd realizarea, \u00een microgrupuri, a unui abecedar al imagina\u021biei<\/em> (elevii primesc o liter\u0103 \u0219i compun un vers inspirat de o imagine Mir\u00f3, ilustr\u00e2ndu-l digital sau creeaz\u0103 un desen inspirat dintr-un vers arghezian, integr\u00e2ndu-l \u00eentr-un poster digital interactiv). \u00cen ultima etap\u0103, discu\u021bia despre rolul jocului \u00een art\u0103 \u0219i via\u021b\u0103 este facilitat\u0103 prin aplica\u021bii digitale de sondaj \u0219i reflec\u021bie colaborativ\u0103, permi\u021b\u00e2nd elevilor s\u0103-\u0219i exprime concluziile \u0219i s\u0103 observe cum interpret\u0103rile vizuale \u0219i poetice converg sau se completeaz\u0103. Astfel, elevii dezvolt\u0103 o litera\u021bie multimodal\u0103 real\u0103: capacitatea de a interpreta \u0219i construi sensuri prin semne verbale, vizuale, gestuale \u0219i sonore (cititori \u0219i creatori \u00een acela\u0219i timp).<\/p>\n

Lectura imaginii, pus\u0103 \u00een dialog cu lirica arghezian\u0103, stimuleaz\u0103 g\u00e2ndirea critic\u0103, empatia estetic\u0103 \u0219i abilitatea de a interpreta sensuri complexe. \u00centr-o epoc\u0103 \u00een care imaginea preced\u0103 adesea cuv\u00e2ntul, aceast\u0103 abordare integrat\u0103 modernizeaz\u0103 actul lecturii, dar, paradoxal, \u00eel umanizeaz\u0103, red\u00e2nd elevului bucuria descoperirii \u0219i a mir\u0103rii. Combinarea metodelor activ-participative cu strategii interdisciplinare \u0219i tehnologice valorific\u0103 intersec\u021bia dintre cuv\u00e2nt, imagine \u0219i instrumente digitale interactive, transform\u00e2nd litera\u021bia multimodal\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de cultur\u0103 a privirii \u0219i a \u00een\u021belegerii lumii \u0219i demonstr\u00e2nd c\u0103 jocul, at\u00e2t \u00een poezie c\u00e2t \u0219i \u00een pictur\u0103, este o form\u0103 autentic\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i expresie artistic\u0103. Astfel, lectura imaginii este un act de formare cultural\u0103, ce presupune trepte cu grad diferit de dificultate: elevul \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 vad\u0103, s\u0103 compare, s\u0103 interpreteze \u0219i s\u0103 creeze. \u00cen dialogul dintre Arghezi \u0219i Mir\u00f3, \u00eentre cuv\u00e2nt \u0219i imagine, \u00eentre litera poeziei \u0219i forma picturii, se contureaz\u0103 o pedagogie a jocului ca form\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i de expresie artistic\u0103, un demers care reactiveaz\u0103 bucuria privirii \u0219i pl\u0103cerea de a descoperi sensul prin mijloace diverse ale artei. Lectura integrat\u0103 a textului liric arghezian \u0219i a imaginii lui Mir\u00f3 ofer\u0103 un model pedagogic de formare estetic\u0103 \u0219i cognitiv\u0103, adecvat nevoilor genera\u021biei vizuale. Elevul – participant activ \u00een procesul hermeneutic, nu este doar interpret al textului, ci coautor al sensului, capabil s\u0103 transfere structuri simbolice \u00eentre limbaje diferite. (\u00centorc\u00e2ndu-m\u0103 \u00een timp, la prima genera\u021bie de clasa a IX-a cu manual alternativ pe care am format-o, mi-amintesc c\u0103 foloseam cartea po\u0219tal\u0103 – album Chagall – pentru lectura imaginii \u0219i g\u0103seam alternative ludice pentru activit\u0103\u021bile dedicate lecturii imaginii – f\u0103r\u0103 concursul tehnologiei asistate. Apoi am descoperit DIXIT\u00a0 \u0219i ce pove\u0219ti frumoase s-au n\u0103scut la ora de lectur\u0103 a imaginii! Important este s\u0103 dai na\u0219tere interog\u0103rilor imaginii, a\u0219 zice, forma – digital\u0103 sau fizic\u0103 – conteaz\u0103 mai pu\u021bin. Uneori o imagine pe care o po\u021bi \u021bine \u00een m\u00e2n\u0103 (fotografie\/carte po\u0219tal\u0103) transmite mai mult dec\u00e2t ar face-o aceea\u0219i fotografie proiectat\u0103 prin ecrane.)<\/p>\n

Din perspectiv\u0103 metodologic\u0103, activitatea valorific\u0103 principiile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii prin descoperire, integrarea artelor \u0219i tehnologia asistat\u0103 \u00een interpretare, prin utilizarea instrumentelor digitale care sus\u021bin analiza lexical\u0103, vizual\u0103 \u0219i simbolic\u0103. Astfel, lectura imaginii nu mai este un exerci\u021biu estetic, ci un instrument central de dezvoltare a competen\u021belor vizual-verbale, de formare a g\u00e2ndirii critice \u0219i de cultivare a sensibilit\u0103\u021bii culturale. Iar \u00een \u00eent\u00e2lnirea dintre cuv\u00e2ntul lui Arghezi \u0219i semnul plastic al lui Mir\u00f3, elevii descoper\u0103 nu doar frumuse\u021bea jocului ca form\u0103 de expresie artistic\u0103, ci \u0219i dimensiunea lui demiurgic\u0103 – jocul ca act de crea\u021bie \u0219i de cunoa\u0219tere a lumii. Prin aceast\u0103 pedagogie a privirii \u0219i a mir\u0103rii, lectura se re-umanizeaz\u0103, redevenind o experien\u021b\u0103 integral\u0103, \u00een care \u00eenv\u0103\u021barea se confund\u0103 cu bucuria descoperirii.<\/p>\n

Bibliografie selectiv\u0103<\/strong><\/em>
\n1. Florentina S\u00e2mih\u0103ian, Lectura imaginii \u2013 o noutate?<\/em>, revista Perspective<\/em>, ANPRO, 2011
\n2. Rudolf Arnheim, Arta \u0219i percep\u021bia vizual\u0103. O psihologie a v\u0103zului creator<\/em>, Editura Polirom, 2023
\n3. Bogdan Ra\u021biu (coord.), Dialog cu textul liric<\/em>, Editura Eikon, 2016<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Actul lecturii se configureaz\u0103 ca act sinestezic \u00een vremurile acestea at\u00e2t de tehnologizate \u0219i de interactive, c\u0103ci receptorul nu mai decodeaz\u0103 exclusiv semne lingvistice, ci interpreteaz\u0103 simultan imagini, sunete \u0219i simboluri. La orele de literatur\u0103, lectura imaginii este o strategie … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1811,1225,1786,1726,792,1729,2092,1476],"tags":[2211],"class_list":["post-14466","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-competenta-de-literatie","category-competente-cheie","category-curriculum-integrat","category-didactica-artelor","category-didactica-limbii-si-literaturii-romane","category-educatie-media","category-inteligenta-lingvistica","category-mass-media","tag-oana-dina"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14466","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14466"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14466\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14506,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14466\/revisions\/14506"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14466"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14466"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14466"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}