Unii elevi sunt implica\u021bi, au dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i de a se perfec\u021biona, al\u021bii depun un efort pentru a \u021bine pasul, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u0219i elevi care pur \u0219i simplu renun\u021b\u0103 mult prea repede deoarece cred c\u0103 nu vor reu\u0219i niciodat\u0103 s\u0103 aib\u0103 rezultate satisf\u0103c\u0103toare la limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103. Elevii nu trebuie s\u0103 renun\u021be atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi, ci trebuie \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii \u0219i astfel s\u0103 remedieze problemele cu care se confrunt\u0103. Elevii cu o orientare defetist\u0103 tind s\u0103 atribuie e\u0219ecurile unor inadecv\u0103ri personale. Adesea, ace\u0219tia nu prea se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 aib\u0103 reu\u0219ite \u0219i tind s\u0103 renun\u021be u\u0219or \u0219i s\u0103 evite provoc\u0103rile. Este recomandat ca ei s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 frustr\u0103rilor \u0219i e\u0219ecului \u00een mod constructiv, \u00een sensul c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be din fiecare situa\u021bie, problem\u0103 cu care se confrunt\u0103. <\/p>\n
Analiza teoretic\u0103 a temei<\/strong><\/p>\n E\u0219ecurile \u0219colare au cauze diverse: unele vizeaz\u0103 elevul, altele \u0219coala, familia sau factorii generali specifici educa\u021biei. Factori care au ponderea cea mai mare sunt cei care vizeaz\u0103 elevii.<\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te cauzele ce \u021bin de elev, pot fi men\u021bionate bolile organice, deficien\u021bele fizice sau senzoriale, anumi\u021bi factori psihologici individuali. Unele malforma\u021bii corporale sau deficien\u021be senzoriale pot da na\u0219tere unor complexe de inferioritate sau inhibi\u021bii ce pot genera o diminuare a poten\u021bialului intelectual sau diminuarea energiei psiho-nervoase. Atunci c\u00e2nd nu se simt sus\u021binu\u021bi afectiv de c\u0103tre cei din jur, unii elevi devin suspicio\u0219i sau timora\u021bi \u00een context \u0219colar, a\u0219a c\u0103 evit\u0103 activit\u0103\u021bile de grup, consider\u00e2nd c\u0103 nu sunt dori\u021bi de c\u0103tre colegi. \u00cen astfel de cazuri, crizele de pl\u00e2ns, episoadele de agita\u021bie sau agresivitate verbal\u0103 vor fi tot mai frecvente, iar tendin\u021ba de izolare se va accentua.<\/p>\n Printre factorii psihologici individuali de origine endogen\u0103 care provoac\u0103 e\u0219ecul \u0219colar pot fi men\u021biona\u021bi: deficien\u021ba mental\u0103, tulbur\u0103rile din spectrul autist, hiperexcitabilitatea. Procesul de integrare \u0219i incluziune \u00een care ace\u0219ti elevi cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare petrec c\u00e2teva ore pe zi \u00een clase este menit s\u0103-i preg\u0103teasc\u0103 pentru participarea la via\u021ba social\u0103. Copiii cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare moderate tind s\u0103 se descurce c\u00e2t mai bine c\u00e2nd li se ofer\u0103 sus\u021binerea \u0219i instruirea suplimentar\u0103 de care au nevoie. \u00cen asfel de cazuri, profesorii trebuie s\u0103 apeleze la \u00eenv\u0103\u021barea prin colaborare \u0219i activit\u0103\u021bile de \u00eenv\u0103\u021bare de la colegi pentru a promova acceptarea lor.<\/p>\n Specificul activit\u0103\u021bii didactice cu aceste categorii de elevi oblig\u0103 profesorul la o reconsiderare a strategiilor didactice, din perspectiva practic\u0103rii unor metode eficiente care s\u0103 determine realizarea sarcinilor de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een clas\u0103. Se va asigura accesibilitatea cuno\u0219tin\u021belor, prin claritate, coeziunea prezent\u0103rii acestora, simplitatea sarcinilor de \u00eenv\u0103\u021bare, cu accent pe obiectivele urm\u0103rite.<\/p>\n Deficien\u021ba mental\u0103 presupune o diminuare a func\u021biilor congnitive, ceea ce duce la reducerea semnificativ\u0103 a competen\u021bei sociale a elevului, care va face fa\u021b\u0103 cu dificultate cerin\u021belor vie\u021bii cotidiene. Copiii cu tulbur\u0103ri din spectrul autist se caracterizeaz\u0103 printr-o profund\u0103 interiorizare a ideilor \u0219i a sentimentelor proprii, g\u00e2ndire necritic\u0103, activit\u0103\u021bi stereotipe, reac\u021bii bizare. Hiperexcitabilitatea este cea care provoac\u0103 adesea crize de impulsivitate \u0219i, uneori, chiar reac\u021bii de abandon \u0219colar. Copiii hiperemotivi au tendin\u021ba de a reac\u021biona intens \u0219i dispropor\u021bionat la unele evenimente curente. Excitabilitatea crescut\u0103 \u00eei determin\u0103 pe unii elevi s\u0103 fie irascibili \u0219i s\u0103 acorde unor situa\u021bii \u0219colare valen\u021be afective exagerate. \u00cen situa\u021bii de conflict \u0219i de frustrare severe, ace\u0219ti elevi sunt predispu\u0219i la anumite st\u0103ri depresive sau de \u0219oc, care \u00eei vor dezorganiza sau inhiba sub raport intelectual \u0219i voli\u021bional. Astfel de copii pot dezvolta o stare de insecuritate, anxietate atunci c\u00e2nd p\u0103rin\u021bii exercit\u0103 o autoritate agasant\u0103 sau agresiv\u0103, care descurajeaz\u0103 nevoia lor de comunicare sincer\u0103 cu p\u0103rin\u021bii.<\/p>\n Factorii \u0219colari care pot determina apari\u021bia insuccesului \u0219colar sunt: rigiditatea ritmurilor de \u00eenv\u0103\u021bare, diferen\u021bele semnificative existente \u00eentre profesori \u00een ceea ce prive\u0219te nivelul exigen\u021bei, abord\u0103rile educative de tip exclusiv frontal ce presupun ignorarea particularit\u0103\u021bilor psihologice individuale, num\u0103rul mare de elevi dintr-o clas\u0103, eterogenitatea clasei de elevi, stilurile didactice deficitare, organizarea \u0219i func\u021bionarea deficitar\u0103 a zilei de \u0219coal\u0103.<\/p>\n Activitatea de \u00eenl\u0103turare a e\u0219ecului \u0219colar este mai dificil\u0103 dec\u00e2t cea de prevenire \u0219i const\u0103 \u00een elaborarea unor strategii de abordare diferen\u021biat\u0103 \u0219i individualizat\u0103 a elevilor care se confrunt\u0103 cu e\u0219ecul \u0219colar. Pentru a fi puse \u00een aplicare aceste strategii, este recomandat ca particularit\u0103\u021bile psihologice individuale ale elevilor s\u0103 fie foarte bine cunoscute, pentru a fi identificate acele aspecte psihologice care permit realizarea unor dezvolt\u0103ri ulterioare ale elevului cu dificult\u0103\u021bi \u0219colare. Procesul de predare-\u00eenv\u0103\u021bare diferen\u021biat se poate face \u021bin\u00e2nd cont de ritmul intelectual al elevilor \u0219i abilit\u0103\u021bile comunica\u021bionale, stilul de lucru al acestora, rezisten\u021ba la efortul de durat\u0103, nevoile lor cognitive.<\/p>\n \u00cen cazul elevilor predispu\u0219i la e\u0219ec \u0219colar, un rol important \u00eel au succesele \u0219i recompensele deoarece dezvolt\u0103 ini\u021biativele acestora \u0219i le sporesc \u00eencrederea \u00een propriile posibilit\u0103\u021bi. Este important ca profesorul s\u0103 dozeze dificult\u0103\u021bile sarcinilor propuse elevilor, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 fie dispu\u0219i s\u0103 le abordeze f\u0103r\u0103 team\u0103.<\/p>\n De regul\u0103, succesul \u0219colar are o pronun\u021bat\u0103 dimensiune intelectual\u0103 \u0219i motiva\u021bional\u0103, acesta neput\u00e2nd fi ob\u021binut de c\u0103tre elevii care nu \u0219i-au dezvoltat judecata critic\u0103, nu au curiozitatea de a cerceta, de a afla detalii noi. Elevii dezinteresa\u021bi de aspecte noi, cu o atitudine pasiv\u0103 nu dispun de acele premise psihologice ce alc\u0103tuiesc baza activit\u0103\u021bii intelectuale de \u00eenv\u0103\u021bare. \u00cen cazul copiilor cu nereu\u0219ite \u0219colare, este periculos \u0219i fenomenul suprasocilit\u0103rii \u00eentruc\u00e2t genereaz\u0103 st\u0103ri subiective penibile, specifice oboselii cronice. Ace\u0219tia trebuie s\u0103 organizeze c\u00e2t mai eficient timpul zilnic de lucru, s\u0103 adapteze ritmul de munc\u0103 intelectual\u0103, s\u0103 alterneze activit\u0103\u021bile abstracte cu cele recreative.<\/p>\n Limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103<\/strong> este o disciplin\u0103 de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt ce are un rol important \u00een contextul general al instruirii elevilor. Planificarea activit\u0103\u021bii la acest\u0103 disciplin\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 la baz\u0103 anumite obiective specifice care s\u0103 vizeze anumite m\u0103suri ce se impun a fi luate \u00een vederea \u00eensu\u0219irii cuno\u0219tin\u021belor de baz\u0103. \u00cen acest context, al e\u0219ecului \u0219colar, conceperea desf\u0103\u0219ur\u0103rii lec\u021biei este indicat s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere implicarea elevilor ce se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare, care trebuie s\u0103 fie permanent \u00eencuraja\u021bi.<\/p>\n Profesorii de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 (\u0219i nu numai) trebuie s\u0103 adapteze con\u021binutul la capacit\u0103\u021bile intelectuale, emo\u021bionale, afective, niveului de educa\u021bie, interesele elevilor din clasele la care predau. \u00cen general, este indicat ca profesorii de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103:<\/p>\n Reu\u0219ita \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii depinde, \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103, de ingeniozitatea cu care profesorul de limba \u0219i literatura rom\u00e2n\u0103 \u0219tie s\u0103 concentreze pe parcursul activit\u0103\u021bii \u00eentreaga capacitate de efort a elevilor. Acesta trebuie s\u0103 capteze aten\u021bia elevilor \u0219i s\u0103 determine dorin\u021ba acestora de a asimila cuno\u0219tin\u021bele predate. Calitatea prezent\u0103rii con\u021binuturilor \u0219i a sarcinilor de \u00eenv\u0103\u021bare influen\u021beaz\u0103 procesul instructiv-educativ. Profesorii de rom\u00e2n\u0103 pot ajuta elevi s\u0103 asimileze mai u\u0219or cuno\u0219tin\u021bele prin confec\u021bionarea unor materiale didactice precum h\u0103r\u021bi literare, scheme, tabele sinoptice etc. Se recomand\u0103, de asemenea, dialogul permanent, sugestiile \u0219i \u00eendemnurile care-i pot ajuta pe elevi s\u0103 nu renun\u021be atunci c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi.<\/p>\n E\u0219ecul \u0219colar poate fi prevenit printr-o serie de m\u0103suri cu caracter general precum: asigurarea unor resurse materiale \u0219i umane corespunz\u0103toare unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt eficient, dotarea \u0219colilor cu echipamente moderne, programe \u0219colare adecvate, asigurarea unui climat \u0219colar stimulator, stabilirea unui parteneriat \u00eentre \u0219coal\u0103 \u0219i familie, asigurarea \u00een familie a unui cadru cultural adecvat, proiectarea unor ac\u021biuni eficiente de orientare \u0219colar-profesional\u0103. \u00cen planul instruirii, diferen\u021bele dintre elevi, oric\u00e2t de variate ca natur\u0103 \u0219i de mari ca num\u0103r, se exprim\u0103 prin comportamente instruc\u021bionale coerente \u0219i controlabile.<\/p>\n Problema asigur\u0103rii reu\u0219itei \u0219colare a elevilor devine mai ales o problem\u0103 de intensificare a ritmului \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii elevilor cu ritm sc\u0103zut de \u00eenv\u0103\u021bare, de corectare a erorilor \u0219i a lacunelor intruc\u021bionale anterioare \u0219i de prevenire a erorilor noi. Pedagogia modern\u0103 presupune str\u0103dui\u021b\u0103 din partea tuturor cadrelor didactice de a determina eficacitatea general\u0103 a instruirii, de a proiecta \u0219i desf\u0103\u0219ura procesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt astfel \u00eenc\u00e2t elevii s\u0103 evolueze.<\/p>\n Concluzie<\/strong><\/p>\n \u00cen vederea prevenirii e\u0219ecului \u0219colar, se recomand\u0103 ca profesorii de limba \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103 s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere urm\u0103toarele m\u0103suri:<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n B\u0103rboi, C., Ionescu, C., L\u0103z\u0103rescu, G. Negre\u021b, I. (1983). Metodica pred\u0103rii limbii \u0219i literaturii rom\u00e2ne \u00een liceu,<\/em> Bucure\u0219ti: Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Unii elevi sunt implica\u021bi, au dorin\u021ba de a \u00eenv\u0103\u021ba \u0219i de a se perfec\u021biona, al\u021bii depun un efort pentru a \u021bine pasul, \u00eens\u0103 exist\u0103 \u0219i elevi care pur \u0219i simplu renun\u021b\u0103 mult prea repede deoarece cred c\u0103 nu vor reu\u0219i … Cite\u0219te continuarea \n
\n
\nCosmovici, A., Iacob, L. (2005). Psihologie \u0219colar\u0103<\/em>, Ia\u0219i: Polirom
\nHarwood, R., Miller, S., Vasta, R. (2010). Psihologia copilulu<\/em>i, Ia\u0219i: Polirom
\nJoi\u0163a, E. (1998). Eficien\u0163a instruiri<\/em>i, Bucure\u0219ti: Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103 R.A.
\nParfene, C. (1999). Metodica studierii limbii \u015fi literaturii \u00een \u015fcoal\u0103<\/em>, Ia\u0219i: Polirom
\nPostelnicu, C. (2002). Fundamente ale didacticii \u0219colare<\/em>, Bucure\u0219ti: Aramis Print srl<\/p>\n