Lecturile, pove\u0219tile, povestirile, povestirile create implic\u0103 un mare grad de participare pe plan intelectual \u0219i afectiv din partea pre\u0219colarului. \u00cen procesul recept\u0103rii con\u021binutului textului literar, copilul depune un intens efort de a-\u0219i reprezenta fapte, situa\u021bii. El devine astfel creatorul propriilor imagini sugerate verbal de educatoare.
\nTextul literar se constituie ca un mijloc deosebit de eficient \u00een procesul cunoa\u0219terii prin intermediul imaginii artistice, \u00een l\u0103rgirea sferei de reprezent\u0103ri despre cele percepute anterior, \u00een formarea unei atitudini corespunz\u0103toare fa\u021b\u0103 de lumea \u00eenconjur\u0103toare. Multe dintre povestirile audiate au confirmat \u0219i consolidat cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite \u00een activit\u0103\u021bile de observare referitoare la aspectul animalelor, obiceiurile \u0219i modul de via\u021b\u0103 al acestora, anumite particularit\u0103\u021bi care le deosebesc \u0219i le caracterizeaz\u0103: lupul este lacom \u0219i crud, vulpea este \u0219ireat\u0103, iepura\u0219ul e fricos, vr\u0103biu\u021bele sunt lacome, m\u0103g\u0103ru\u0219ul este \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat etc. <\/p>\n
\u00cen momentul apari\u021biei limbajului, c\u00e2nd \u00eencepe s\u0103 se dezvolte al doilea sistem de semnalizare bazat pe cuv\u00e2nt, acesta devine principalul instrument de comunicare cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Copilul manifest\u0103 acum o nepotolit\u0103 sete de pove\u0219ti, povestiri. \u201eTrebuie s\u0103 avem \u00een vedere faptul c\u0103 uneori expresivitatea limbajului se ob\u021bine prin selectarea sonor\u0103 a materialului verbal.<\/em>” (Boris Toma\u0219evski)<\/p>\n Literatura pentru copii reprezint\u0103 un nesecat izvor de exemple pe care le putem oferi copiilor \u00een inten\u021bia de a-i face mai buni, mai drep\u021bi, mai comunicativi. Mesajul etic influen\u021beaz\u0103 benefic con\u0219tiin\u021ba moral\u0103 a pre\u0219colarului. Lumea pove\u0219tilor ofer\u0103 copiilor o varietate de personaje \u0219i situa\u021bii fa\u021b\u0103 de care copilul ia atitudine, de unde el \u00ee\u0219i alege sau este ajutat s\u0103-\u0219i aleag\u0103 modele etice.<\/p>\n Receptarea con\u021binutului pove\u0219tii, povestirii, analiza \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor, interpretarea unor ac\u021biuni, a unor gesturi ale eroilor implic\u0103 o \u00eembog\u0103\u021bire continu\u0103 a vocabularului. Reluarea, redarea selectiv\u0103 a unor fragmente reprezentative, redarea dialogului \u00eentre personaje duc, implicit, la cultivarea expresivit\u0103\u021bii, fluen\u021bei \u00een exprimare. Calitatea exprim\u0103rii este \u00een mod deosebit cultivat\u0103 \u00een cadrul povestirilor create, activit\u0103\u021bi ale c\u0103ror specific oblig\u0103 copilul s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 asupra mijloacelor de exprimare a propriei idei, s\u0103 foloseasc\u0103 cuvintele cu semnifica\u021bia corect\u0103 \u00een context.<\/p>\n Mul\u021bime de cuvinte \u0219i expresii literare se reg\u0103sesc \u00een vocabularul copiilor \u00een momentul \u00een care sunt solicita\u021bi s\u0103 creeze o poveste dup\u0103 un \u0219ir de ilustra\u021bii sau cu un \u00eenceput dat. Expresii precum \u201elupului \u00eei sticleau ochii de foame” (\u201eCapra cu trei iezi”), \u201eda cum s\u0103-mi murd\u0103resc eu m\u00e2nucu\u021bele” (\u201eIedul cu trei capre”) etc. au pres\u0103rat con\u021binutul pove\u0219tilor create de copii.<\/p>\n \u00cen esen\u021b\u0103, pove\u0219tile, povestirile, povestirile create rezolv\u0103 o mare varietate de sarcini ale educ\u0103rii \u0219i instruirii pre\u0219colarului: actualizeaz\u0103 \u0219i \u00eembog\u0103\u021besc experien\u021ba cognitiv\u0103 a copilului, educ\u0103 spiritul de observa\u021bie, exerseaz\u0103 func\u021bii ale limbajului, capacitatea de a verbaliza, dezvolt\u0103 opera\u021biile g\u00e2ndirii, determin\u0103 socializarea afectiv\u0103 a copilului, au implica\u021bii puternice \u00een sfera sentimentelor \u0219i a personalit\u0103\u021bii copilului.<\/p>\n Contribu\u021bia povestirilor, repovestirilor, povestirilor create la dezvoltarea procesului de cunoa\u0219tere \u0219i la stimularea comportamentului lingvistic activ<\/strong><\/p>\n Acumularea de cuno\u0219tin\u021be este una din c\u0103ile de adaptare a copilului la via\u021ba social\u0103. Copilul ajunge ca, prin activitatea lui generat\u0103 de un interes sau altul, s\u0103-\u0219i formeze, ac\u021bion\u00e2nd, g\u00e2ndirea. \u201eCu ajutorul cuv\u00e2ntului \u0219i al conceptului se efectueaz\u0103 \u00eentrep\u0103trunderea experien\u021bei individuale \u0219i a celei colective.” (H. Wallou)<\/p>\n \u00centruc\u00e2t elementul de baz\u0103 al activit\u0103\u021bii de instruire \u0219i educare a pre\u0219colarului \u00eel constituie limbajul, volumul \u0219i calitatea vocabularului influen\u021beaz\u0103 nemijlocit adaptarea socio-afectiv\u0103 a copilului. S\u0103r\u0103cia vocabularului \u0219i st\u00e2ng\u0103cia \u00een exprimare pot fr\u00e2na nu numai dezvoltarea intelectual\u0103 a copilului, dar pot produce modific\u0103ri \u00een st\u0103rile afective ale copiilor. Corectitudinea pronun\u021b\u0103rii cuvintelor, bog\u0103\u021bia vocabularului, logica \u0219i expresivitatea vorbirii sunt indici \u00een aprecierea inteligen\u021bei unui copil. Exist\u0103, deci, o interdependen\u021b\u0103 \u00eentre g\u00e2ndire \u0219i limbaj. Ambele procese psihice depind de \u201ezestrea nativ\u0103”, dar sunt puternic influen\u021bate de ambian\u021ba educativ\u0103 \u00een care tr\u0103ie\u0219te copilul. Rolul gr\u0103dini\u021bei este, deci, decisiv.<\/p>\n Grupa mic\u0103 \u0219i mijlocie dezv\u0103luie \u0219i aprofundeaz\u0103 no\u021biuni, concepte, prin toate tipurile de activit\u0103\u021bi. Presupun\u00e2nd rezolvat un minim necesar de cuno\u0219tin\u021be dob\u00e2ndite prin antrenarea proceselor de cunoa\u0219tere, la grupa mare pre\u0219colarul poate fi un bun interlocutor. Pe l\u00e2ng\u0103 func\u021bia informativ\u0103 a convorbirilor educatoarei cu copiii, trebuie realizat \u00een permanen\u021b\u0103 un schimb de mesaje \u00eentre educatoare \u0219i copii, folosind valoarea formativ\u0103 a cuv\u00e2ntului. Copilul \u00ee\u0219i \u00eensu\u0219e\u0219te unele atitudini \u0219i comportamente imit\u00e2nd un exemplu concret, dac\u0103 acesta \u00eei vine din partea unei persoane pe care o respect\u0103, \u00een spe\u021b\u0103, din partea educatoarei. Acest exemplu este cel mai adesea un personaj de poveste. Pentru p\u0103trunderea semnifica\u021biei unui cuv\u00e2nt, a frumuse\u021bii unei atitudini sau pentru a determina respingerea unei atitudini ce trebuie preluate este esen\u021bial\u0103 interven\u021bia for\u021bei cuv\u00e2ntului de a clarifica, de a explica, de a nuan\u021ba, de a ajuta copilul s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, s\u0103 judece \u0219i s\u0103 aprecieze.<\/p>\n Am organizat activit\u0103\u021bi care s\u0103 antreneze \u00een acela\u0219i timp opera\u021biile g\u00e2ndirii copilului \u0219i capacitatea de verbalizare. De pild\u0103, dup\u0103 ce, spre sf\u00e2r\u0219itul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii, le-am prezentat copiilor povestea \u201eIedul cu trei capre”, la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii urm\u0103toare le-am prezentat \u201ePovestea m\u0103g\u0103ru\u0219ului \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat” de V. Colin. Ambele pove\u0219ti au pl\u0103cut foarte mult copiilor \u0219i am \u00eencercat s\u0103 le sugerez o analogie \u00eentre personajele principale ale celor dou\u0103 pove\u0219ti: m\u0103g\u0103ru\u0219ul \u0219i iedul.<\/p>\n Analogia f\u0103cut\u0103 presupunea eviden\u021bierea asem\u0103n\u0103rilor, dar \u0219i a deosebirilor \u00eentre cele dou\u0103 personaje. Procedeul \u00een sine nu le era str\u0103in copiilor, ei fiind familiariza\u021bi cu el de la activit\u0103\u021bile de observare. Dar era pentru prima dat\u0103 c\u00e2nd trebuiau analizate dou\u0103 personaje, \u00een fapt dou\u0103 simboluri. Prin \u00eentreb\u0103ri ajut\u0103toare i-am purtat pe copii spre eviden\u021bierea asem\u0103n\u0103rilor: ambele personaje sunt neascult\u0103toare \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nate. Deosebirea a fost, de asemenea, sesizat\u0103: m\u0103g\u0103ru\u0219ul este \u0219i foarte alintat, iar iedul este \u0219i lene\u0219. Obi\u0219nui\u021bi ca, de fiecare dat\u0103, s\u0103 analizeze consecin\u021bele, urm\u0103rile atitudinii personajelor, \u0219i de data aceasta copiii au punctat corect acest aspect: m\u0103g\u0103ru\u0219ul este disperat c\u00e2nd toate obiectele din camer\u0103 \u00eel resping, l\u0103s\u00e2ndu-l prad\u0103 lui Mo\u0219-Nu-Vreau, iar iedul r\u0103m\u00e2ne dezbr\u0103cat, fl\u0103m\u00e2nd \u0219i scap\u0103, ca prin minune, de lup.<\/p>\n La \u00eentreb\u0103rile \u201eM\u0103g\u0103ru\u0219ul de la \u00eenceputul povestirii mai seam\u0103n\u0103 cu cel de la sf\u00e2r\u0219it?”, \u201eDar iedul?”, \u201eDe ce?”, \u201eCe s-a schimbat \u00een purtarea lor?”, \u201eDe ce?”, copiii au analizat corectitudinea schimbat\u0103 a celor dou\u0103 personaje, schimbare generat\u0103 de o serie de nepl\u0103ceri la care au fost supuse cele dou\u0103 personaje. \u00cen ce m\u0103 prive\u0219te, a fost momentul potrivit de a accentua ideea c\u0103 orice gre\u0219eal\u0103 de comportament, de purtare, chiar dac\u0103 porne\u0219te de la \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare, lene, minciun\u0103, l\u0103ud\u0103ro\u0219enie etc., este urmat\u0103 numai de nepl\u0103ceri \u0219i necazuri, \u0219i c\u0103 numai acela care va \u0219ti s\u0103 se fereasc\u0103 de astfel de gre\u0219eli va fi ferit de nepl\u0103ceri. \u00cen esen\u021b\u0103, referitor la aceast\u0103 activitate, copiii au dovedit c\u0103 \u0219i-au \u00eensu\u0219it perfect con\u021binutul, \u00een\u021belesul celor dou\u0103 no\u021biuni morale (\u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare \u2014 lene), dar, mai presus de acest aspect al actului educa\u021bional, s-au dovedit capabili de a analiza comportamente, de a stabili asem\u0103n\u0103ri \u0219i deosebiri de atitudini, de a eviden\u021bia consecin\u021be ale comportamentului gre\u0219it.<\/p>\n Mul\u021bumit\u0103 de reu\u0219ita acestei activit\u0103\u021bi, am mai organizat, pe aceea\u0219i structur\u0103, o serie de activit\u0103\u021bi \u00een care am al\u0103turat c\u00e2te dou\u0103 pove\u0219ti care prezentau similitudini \u00een ce prive\u0219te comportamentul personajelor: \u201eG\u0103inu\u0219a cea mo\u021bat\u0103” de C\u0103lin Gruia cu \u201eCoco\u0219elul cu pene de aur” de Al. Mitru \u2014 \u00een acest caz l\u0103ud\u0103ro\u0219enia \u0219i \u00eeng\u00e2mfarea erau tr\u0103s\u0103turi care \u00eei caracterizau pe coco\u0219elul cu pene de aur \u0219i pe g\u0103inu\u0219\u0103; \u201eUrsul p\u0103c\u0103lit de vulpe” de Ion Creang\u0103 cu \u201eScufi\u021ba Ro\u0219ie” \u2014 \u00een acest caz am eviden\u021biat consecin\u021bele \u00eencrederii \u0219i naivit\u0103\u021bii, tr\u0103s\u0103tur\u0103 comun\u0103 ursului \u0219i Scufi\u021bei Ro\u0219ii; \u201eFata babei \u0219i fata mo\u0219neagului” de Ion Creang\u0103 cu \u201eSarea \u00een bucate” de Petre Ispirescu, pentru a stabili asem\u0103n\u0103rile dintre fata babei \u0219i cele dou\u0103 surori ale fetei de \u00eemp\u0103rat (lingu\u0219eal\u0103, pref\u0103c\u0103torie), dar \u0219i dintre fata mo\u0219neagului \u0219i fata mic\u0103 a \u00eemp\u0103ratului (bun\u0103tate, \u00een\u021belepciune, h\u0103rnicie).<\/p>\n Organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea, \u00een forma prezentat\u0103, a unor activit\u0103\u021bi au dovedit c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce copilul dispune de un num\u0103r mai mare de cuvinte pentru a-\u0219i exprima ideile, sensul acestora se precizeaz\u0103 \u0219i se nuan\u021beaz\u0103. Dezvoltarea limbajului este legat\u0103 de apari\u021bia \u0219i de perfec\u021bionarea treptat\u0103 a posibilit\u0103\u021bilor de sintez\u0103, analiz\u0103 \u0219i de \u00een\u021belegere a rela\u021biilor. Etapele dezvolt\u0103rii limbajului pun \u00een ac\u021biune toate resursele intelectuale ale copilului \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, \u00eei ofer\u0103 acestuia noi instrumente de progres.<\/p>\n O alt\u0103 modalitate, deosebit de eficient\u0103 pe planul antren\u0103rii opera\u021biilor g\u00e2ndirii \u0219i al activiz\u0103rii vocabularului, o constituiau activit\u0103\u021bile de creare de pove\u0219ti: dup\u0103 un \u0219ir de ilustra\u021bii, cu \u00eenceput dat, pornind de la un titlu sugerat de educatoare. Din punct de vedere metodic \u0219i \u00een concordan\u021b\u0103 cu particularit\u0103\u021bile dezvolt\u0103rii psihice specifice v\u00e2rstei, am \u00eenceput cu povestirile create dup\u0103 un \u0219ir de ilustra\u021bii. Av\u00e2nd un suport ilustrativ, copiii trebuie doar s\u0103 \u201elege” momentele cheie ale povestirii, s\u0103 le dea continuitate, succesiune logic\u0103, cu accent pe \u00eentrebuin\u021barea corect\u0103 a conjunc\u021biilor, a acordului dintre predicat \u0219i subiect, a genitivului \u0219i dativului. Deosebirea, \u00een ceea ce prive\u0219te fluen\u021ba \u0219i bog\u0103\u021bia vocabularului folosit, se face remarcat\u0103 \u00eentre acei copii care au frecventat cu regularitate gr\u0103dini\u021ba \u0219i al c\u0103ror mediu familial se caracterizeaz\u0103 printr-un nivel educa\u021bional mai ridicat dec\u00e2t media, \u0219i acei copii care frecventeaz\u0103 sporadic gr\u0103dini\u021ba \u0219i al c\u0103ror mediu familial las\u0103 de dorit sub aspectul comunic\u0103rii. Copiii din prima categorie au un vocabular mult mai variat, se exprim\u0103 corect din punct de vedere gramatical, \u00eembog\u0103\u021besc con\u021binutul povestirii create cu expresii noi, folosesc adjective, adverbe. Treptat, dup\u0103 ce copiii deprind specificul acestor activit\u0103\u021bi, se trece la crearea unor pove\u0219ti pornind de la un \u00eenceput dat de educatoare sau, pur \u0219i simplu, de la un titlu. Aceste din urm\u0103 tipuri de activit\u0103\u021bi presupun un grad oarecare de generalizare, de abstractizare chiar, opera\u021bii ce nu se pot face dec\u00e2t pe fondul unor reprezent\u0103ri clare \u0219i bogate despre un anume aspect, despre o anumit\u0103 tr\u0103s\u0103tur\u0103 moral\u0103, \u0219i presupun desprinderea exprim\u0103rii nuan\u021bate, a red\u0103rii dialogului.<\/p>\n Iat\u0103 cum am conceput desf\u0103\u0219urarea unei asemenea activit\u0103\u021bi, denumite generic \u201eHai s\u0103 facem o poveste!”. Ca punct de plecare, le-am sugerat copiilor s\u0103 analizeze p\u0103\u021bania Scufi\u021bei Ro\u0219ii, a ursului din povestea \u201eUrsul p\u0103c\u0103lit de vulpe” \u0219i a iepura\u0219ului din \u201eCiubo\u021belele ogarului”. Le-am adresat copiilor \u00eentreb\u0103ri de genul \u201eDe ce li s-au \u00eent\u00e2mplat acestora tot felul de lucruri nepl\u0103cute?” sau \u201eCe ar fi trebuit s\u0103 fac\u0103 pentru a nu li se \u00eent\u00e2mpla ceea ce li s-a \u00eent\u00e2mplat?”. Copiii au fost \u00een stare s\u0103 explice c\u0103 \u00eencrederea \u00een necunoscu\u021bi \u0219i naivitatea personajelor au generat nepl\u0103cerile care au urmat. Concluzia a fost, deci, c\u0103 oricine se \u00eencrede \u00een necunoscu\u021bi \u0219i este naiv se afl\u0103 \u00een primejdie. Abia \u00een acest moment le-am anun\u021bat copiilor tema activit\u0103\u021bii: \u201eVreau s\u0103-mi povesti\u021bi voi o \u00eent\u00e2mplare al c\u0103rei erou s\u0103 fie un pui\u0219or prea \u00eencrezut, naiv.”<\/p>\n Copiii au creat dou\u0103 variante, asem\u0103n\u0103toare de altfel \u00een con\u021binut: pui\u0219orul p\u0103r\u0103sise curtea casei, contrar sfaturilor mamei sale, \u0219i se \u00eent\u00e2lnea cu o pisic\u0103 rea care \u00eel ademenea \u00een p\u0103dure, respectiv cu o vulpe care f\u0103cea acela\u0219i lucru cu inten\u021bia de a-l m\u00e2nca. \u00cen ambele variante, salvatorul pui\u0219orului era Grivei, care \u00eel c\u0103uta \u0219i \u201es-a dus dup\u0103 miros p\u00e2n\u0103 \u00een p\u0103dure”, l-a auzit pe pui\u0219or strig\u00e2nd dup\u0103 ajutor \u0219i \u201ea \u00eenceput s\u0103 latre \u0219i pisica s-a speriat \u0219i a fugit”, iar Grivei l-a luat pe pui\u0219or \u0219i l-a adus acas\u0103. Le-am cerut copiilor s\u0103 \u00eembog\u0103\u021beasc\u0103 pu\u021bin povestea, reamintindu-le c\u00e2t de mult le plac pove\u0219tile cu multe personaje \u0219i dialoguri. Firul pe care \u201eau brodat” \u0219i aceast\u0103 nou\u0103 variant\u0103 a fost acela\u0219i, dar \u00eembog\u0103\u021bit cu un personaj \u0219i cu mai multe dialoguri: personajul cel nou este lupul. La \u00eentrebarea \u201eCe fel de lup? Cum ar\u0103ta el?”, b\u0103iatul care poveste\u0219te face completarea: un lup cu ochi r\u0103i c\u0103ruia \u00eei sf\u00e2r\u00e2ie g\u00e2tlejul de foame (expresie re\u021binut\u0103 din povestea \u201eCapra cu trei iezi”), care se g\u00e2nde\u0219te: \u201eE mic puiul acesta, dar \u00eemi este tare foame.” Le-am sugerat un posibil dialog \u00eentre Grivei \u0219i pui\u0219or, dup\u0103 ce a trecut primejdia, \u00een drum spre cas\u0103. Dialogul a redat c\u0103in\u021ba puiului \u0219i sfatul lui Grivei de a nu repeta gre\u0219eala. \u00cen esen\u021b\u0103, puiul, a\u0219a cum a fost prezentat de c\u0103tre copii, este simbolul naivit\u0103\u021bii \u0219i al neascult\u0103rii. De remarcat este faptul c\u0103, dincolo de capacitatea de a crea o poveste, de a descrie personaje \u0219i fapte, de a construi dialoguri \u00eentre personaje, copiii au dovedit c\u0103 au capacitatea de a face generaliz\u0103ri, de a stabili leg\u0103turi cauz\u0103\u2013efect, de a stabili analogii \u00eentre personaje \u0219i \u00eent\u00e2mpl\u0103ri.<\/p>\n Se constat\u0103, deci, c\u0103 pre\u0219colarul dob\u00e2nde\u0219te, treptat, o g\u00e2ndire moral\u0103 efectiv\u0103, o experien\u021b\u0103 moral\u0103 care se construie\u0219te treptat \u00een ac\u021biune, \u00een contact cu faptele receptate din pove\u0219ti sau din via\u021ba real\u0103. Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 moral\u0103 conduce la situa\u021bia \u00een care copilul este capabil s\u0103 se orienteze el \u00eensu\u0219i \u00een fiecare caz particular \u0219i s\u0103 evalueze faptele altora. Se poate observa, de asemenea, c\u0103 pre\u0219colarul are o g\u00e2ndire moral\u0103 verbal\u0103 care se manifest\u0103 atunci c\u00e2nd el este pus \u00een situa\u021bia de a judeca faptele altora, \u00een spe\u021b\u0103 ale eroilor pove\u0219tilor, pentru ca treptat, el s\u0103 fie capabil de a-\u0219i analiza corect conduita proprie.<\/p>\n Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n 1. Bratu, Bianca, -\u201ePre\u015fcolarul \u015fi literatura\u201d, E.D.P., Bucure\u015fti, 1977, pag.15, 29, 30, 35. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Lecturile, pove\u0219tile, povestirile, povestirile create implic\u0103 un mare grad de participare pe plan intelectual \u0219i afectiv din partea pre\u0219colarului. \u00cen procesul recept\u0103rii con\u021binutului textului literar, copilul depune un intens efort de a-\u0219i reprezenta fapte, situa\u021bii. El devine astfel creatorul propriilor … Cite\u0219te continuarea
\n2. Cuco\u015f, Constantin, – \u201ePedagogie\u201c, Edi\u0163ia a II-a rev\u0103zut\u0103 \u015fi ad\u0103ugit\u0103, Editura POLIROM, Bucure\u015fti, 2006, pag.66.
\n3. Gafi\u0163a,V., Aldea Cela, – \u201eRaz\u0103 de soare- culegere de texte\u201d, E.D.P., Bucure\u015fti, 1974, pag.39
\n4. Hagicu, Aurelia, – \u201eFapte bune,fapte rele-culegere de poezii \u201d, Editura Tehno-Art, Petro\u015fani, 2003, pag.4
\n5. Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii, – \u201ePsihopedagogia copilului\u201c, Editura REPROGRAPH, Craiova, 2003, pag 116.
\n6. Radu, Ion T., Ezechil, Liliana, – \u201ePedagogie-fundamente teoretice\u201d, Editura V&I INTEGRAL , Bucure\u015fti, 2002, pag.123.
\n7. Ministerul Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii, – \u201ePrograma activit\u0103\u0163ilor instructiv-educative \u00een gr\u0103dini\u0163a de copii\u201d, Editura V&I INTEGRAL, Bucure\u015fti, 2005,pag. 35-38, 71-74.
\n8. Nicola, Ioan, – \u201ePedagogie\u201c ,E.D.P., Bucure\u015fti, 1994, pag. 141-176.
\n9. Opri\u015foreanu,Valeria, Bo\u015fneag, Mariana, – \u201cPove\u015fti, povestiri \u015fi basme-culegere de texte\u201d, Editura Tehno-Art, Petro\u015fani, 2004,pag.17 \u015fi 31.
\n10. Wallou, H., -\u201eDe la activitate la g\u00e2ndire\u201d, Editura \u015etiin\u0163ific\u0103, Bucure\u015fti, 1964, pag.235.
\n11. \u201cLecturi literare – Literatura clasic\u0103 rom\u00e2n\u0103 – vol.2 \u201c,, Editura Funda\u0163iei ROM\u00c2NIA DE M\u00ceINE, 1992. pag. 29.
\n12. \u201ePove\u015fti populare – culegere de texte\u201d, Editura Tehno-Art, Petro\u015fani, 2004, pag 5.
\n13. \u201ePove\u015fti.povestiri \u015fi basme-culegere de texte\u201d, Editura Tehno-Art, Petro\u015fani, 2004, pag.17.<\/p>\n