{"id":14834,"date":"2026-03-13T08:51:49","date_gmt":"2026-03-13T06:51:49","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=14834"},"modified":"2026-03-27T08:46:28","modified_gmt":"2026-03-27T06:46:28","slug":"evaluarea-randamentului-scolar","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/evaluarea-randamentului-scolar","title":{"rendered":"Evaluarea randamentului \u0219colar"},"content":{"rendered":"<p>Odat\u0103 cu dezvoltarea \u0219tiin\u021bei examin\u0103rii \u0219i aprecierii randamentului \u0219colar, a intrat \u00een vocabularul pedagogic o serie de termeni \u0219i no\u021biuni specifice. Astfel, conceptul de docimologie a fost creat \u0219i pus \u00een circula\u021bie de Henri Pieron \u00een anul 1929, plec\u00e2nd de la cuvintele grece\u0219ti relative la examene \u0219i examinator: <em>dokime<\/em> \u015fi <em>dokimanzia<\/em> &#8211; prob\u0103, <em>dokimantikos<\/em> &#8211; apt pentru a examina. Deoarece probele orale, scrise sau practice, reprezint\u0103 mijlocul principal prin care se verific\u0103 randamentul \u0219colar\u00a0 sau nivelul de preg\u0103tire al unei persoane supuse examin\u0103rii, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 docimologia este \u0219tiin\u021ba examenelor \u00een general. <!--more--><\/p>\n<p>Pe l\u00e2ng\u0103 termenii men\u0163iona\u0163i, \u00een acest domeniu se folosesc \u015fi alte no\u0163iuni referitoare la:<\/p>\n<ul>\n<li>obiectul supus examinarii \u015fi evalu\u0103rii: progresul \u015fcolar \u015fi performan\u0163ele \u015fcolare ;<\/li>\n<li>modalit\u0103\u0163ile de cunoa\u015ftere \u015fi analiza a progresului \u015fcolar sau a rezultatelor: examinare, verificare, control, ascultare.<\/li>\n<li>activitatea de emitere a unei judec\u0103\u021bi de valoare asupra progresului \u015fcolar: apreciere, evaluare, m\u0103surare, notare, estimare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Astfel, aprecierea este str\u00e2ns legat\u0103 de\u00a0 m\u0103surarea \u015fi notarea progresului \u015fcolar.\u00a0 A m\u0103sura randamentul \u015fcolar\u00a0 \u00eenseamn\u0103 a transpune \u00een cifre sau calificative judec\u0103\u0163ile de valoare la care ajunge profesorul \u00een urma analizei efectuate\u00a0 potrivit unor criterii de evaluare adecvate. Aprecierea se bazeaz\u0103 pe datele m\u0103sur\u0103rii, \u00eens\u0103 nu se reduce la acestea; se reformuleaz\u0103 o serie mai larg\u0103 de judec\u0103\u0163i de valoare asupra progresului \u015fcolar \u015fi personalit\u0103\u0163ii elevului, care nu sunt exprimate numai cantitativ, ci \u015fi prin considera\u021bii calitative.<\/p>\n<p>Conceptul de notare este expresia\u00a0 pedagogic\u0103 pentru actul de evaluare, rezultatul acestuia concretiz\u00e2ndu-se \u00een nota \u015fcolar\u0103.<\/p>\n<p>Evaluarea \u015fcolar\u0103 reprezint\u0103 un mijloc de comunicare a rezultatelor ob\u0163inute de elev \u00een munca de \u00eenv\u0103\u0163are. Aprecierea \u00eenv\u0103\u0163\u0103torului sau a profesorului, exprimat\u0103 \u00een cuvinte sau \u00een indici numerici, constituie un mod specific de comunicare, un \u201cmesaj\u201d pe care elevul \u00eel recep\u0163ioneaz\u0103 \u015fi \u00een func\u0163ie de semnifica\u0163ia lui \u00ee\u0163i regleaz\u0103 activitatea. Elevul, la r\u00e2ndul s\u0103u, exprim\u0103 un nou mesaj, format de cele mai multe ori din reac\u0163ii emo\u0163ionale, atitudini, gesturi. Acest mesaj, \u00eenteles corect de educator, \u00eei poate fi de mare folos pentru explicarea multor aspecte din activitatea \u015fi conduita elevului. Evaluarea \u015fcolar\u0103 este un feedback, at\u00e2t pentru elev, c\u00e2t \u015fi pentru profesor.<\/p>\n<p>Una din dificult\u0103\u0163ile actului pedagogic al aprecierii \u015fi not\u0103rii provine din faptul c\u0103 aprecierea exprimat\u0103 prin not\u0103 trebuie s\u0103 combine mai multe criterii care au \u00een vedere r\u0103spunsul dat de elevi: con\u0163inutul r\u0103spunsului, modul de prezentare, stilul, planul, originalitatea, precizia informa\u0163iei etc. Ini\u0163ial, dificultatea este mare pentru profesor, care trebuie s\u0103 codeze \u015fi cu at\u00e2t mai dificil\u0103 este aceast\u0103 opera\u0163ie\u00a0 pentru elev, care realizeaz\u0103 decodarea. At\u00e2ta vreme c\u00e2t criteriile de apreciere \u015fi notare r\u0103m\u00e2n exterioare copilului, nota \u00een sine nu-i spune mare lucru; ea r\u0103m\u00e2ne un semn f\u0103r\u0103 acoperire. Copilul urmeaz\u0103 s\u0103 descifreze treptat semnifica\u0163ia notei. Reu\u015fita actului decod\u0103rii depinde de m\u0103sura \u00een care elevul cunoa\u015fte criteriile de evaluare \u015fi notare (exemplul criteriilor de notare introduse nu demult). Evident, sistemul de apreciere a cuno\u015ftin\u0163elor este ini\u0163ial exterior elevului, ceea ce \u00een schema ar p\u0103rea ca dou\u0103 cercuri disjuncte. Este necesar ca ele s\u0103 se suprapun\u0103.<\/p>\n<p>Se apreciaz\u0103 c\u0103 elevul care \u015ftie s\u0103 se autoaprecieze \u015fi autonoteze va avea \u00een medie rezultate mai bune dec\u00e2t \u00een caz contrar. Astfel, \u00een \u00eenv\u0103\u0163are nu conteaz\u0103 exerci\u0163iile, repeti\u0163ia ca atare, ci exerci\u0163iul al c\u0103rui rezultat este cunoscut. Cunoa\u015fterea rezultatului unei ac\u0163iuni sau a unei \u00eencerc\u0103ri succesive prezint\u0103 o dubl\u0103 func\u0163ie: una de informare \u015fi alta de motivare.<\/p>\n<p>Reac\u0163iile emo\u0163ionale ale elevului\u00a0 fa\u0163\u0103 de aprecieri \u015fi nota, au, prin con\u0163inutul lor, un important rol informativ pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor \u015fi profesor. Ele pot face cunoscute aspira\u0163iile elevului, acceptarea sau respingerea aprecierii f\u0103cute, informa\u0163ii pedagogice\u00a0 \u015fi psihologice. De asemenea, aceste reac\u0163ii,\u00a0 pot fi un indicator al gre\u015felilor educative, un factor ce influen\u0163eaz\u0103 atitudinea elevului fa\u0163\u0103 de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, colectiv, profesori, \u015fcoal\u0103, societate.<\/p>\n<p>Evaluarea se efectueaz\u0103 \u00een raport cu anumite norme. \u00cen scopul evalu\u0103rii performan\u0163elor elevilor \u00een raport cu norma, se folosesc teste clasice de cuno\u015ftin\u0163e sau teste de inteligen\u0163\u0103. Rezultatul ob\u0163inut la astfel de teste este folosit \u00eentr-o distribu\u0163ie statistic\u0103, performan\u0163a elevului fiind apreciat\u0103 \u00een raport cu cea a grupului, colectivului. Rezultatul este relativ, deoarece este suficient ca grupul s\u0103-\u015fi modifice componen\u0163a \u015fi rezultatul cap\u0103t\u0103 o alt\u0103 configura\u0163ie. Chiar \u015fi o simpl\u0103 diferen\u0163\u0103 de v\u00e2rst\u0103 poate modifica rezultatul. Astfel de teste sunt folosite pentru a evalua performan\u0163ele pe un anumit capitol sau toat\u0103 materia parcurs\u0103 \u00eentr-un an.<\/p>\n<p>Este important s\u0103 re\u0163inem diferen\u0163a dintre testele normative \u015fi cele axate pe obiective. \u00cen timp ce primele au drept scop s\u0103 pun\u0103 \u00een eviden\u0163\u0103 o performan\u0163\u0103, un proces de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een raport cu performan\u0163ele unui grup (clas\u0103, \u015fcoal\u0103, popula\u0163ie \u015fcolar\u0103 de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103) distribu\u0163ia acestor performan\u0163e constituind norma, testele centrate pe obiective au \u015fi ele o norm\u0103 care este constituit\u0103 de ansamblul sau subansamblul componentelor unui proces de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n<p>Evaluarea \u0219colar\u0103 se efectueaz\u0103 \u00een raport cu obiectivele instruc\u0163ionale propuse a fi atinse. Identificarea \u015fi determinarea obiectivelor este un pas important \u00een organizarea instruirii.\u00a0Evaluarea \u00een raport cu obiectivele permite:<\/p>\n<ul>\n<li>s\u0103 se descopere momentul \u00een care elevul \u015fi-a \u00een\u015fusit un obiectiv \u015fi este gata s\u0103 treac\u0103 la urm\u0103torul;<\/li>\n<li>s\u0103 se depisteze \u015fi s\u0103 se diagnosticheze e\u015fecul \u00een \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi ajutorarea elevului \u00een scopul recuper\u0103rii cuno\u015ftin\u0163elor capacit\u0103\u0163ilor ce nu au fost \u00eensu\u015fite;<\/li>\n<li>s\u0103 se descopere obiectivele la care cei mai mul\u0163i elevi nu ob\u0163in performan\u0163e satisf\u0103c\u0103toare \u00een scopul revizuirii \u015fi doz\u0103rii materiei \u015fi perfec\u0163ion\u0103rii metodologiei \u015fi tehnologiei didactice;<\/li>\n<li>s\u0103 se stabileasc\u0103 m\u0103sura \u00een care o capacitate uman\u0103 s-a format ca rezultat al instruirii.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Evaluarea este procesul de colectare sistematic\u0103 orientat\u0103 de obiectivele definite, a datelor specifice privind evolu\u0163ia\u00a0 \u015fi\/sau performan\u0163a eviden\u0163iate \u00een situa\u0163ia de evaluare , de interpretare contextual\u0103 a acestor date \u015fi de elaborare a unei judec\u0103\u0163i de valoare cu caracter integrator care poate fi folosit\u0103 \u00een diverse moduri, specificate \u00eens\u0103 \u00een momentul stabilirii scopului procesului de evaluare.<\/p>\n<p>Pentru aceasta se folosesc testele raportate la obiective, care sunt teste formative\u00a0 \u015fi care m\u0103soar\u0103 direct performan\u0163ele umane descrise \u00een obiectivele instruc\u0163ionale. Rolul lor este de a nu clasifica membrii\u00a0 unui grup \u015fcolar, ci de a informa pe fiecare elev \u00een parte, precum \u015fi pe profesor (\u00eenv\u0103\u0163\u0103tor), asupra progresului propriu. Principala ra\u0163iune a unui asemenea test const\u0103 \u00een faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area, chiar atunci c\u00e2nd se realizeaz\u0103 \u00eentr-o clas\u0103 tradi\u0163ional\u0103, reprezint\u0103 un proces individual.<\/p>\n<p>Evaluarea progresului \u015fcolar \u00eentrune\u015fte func\u0163ii variate. Acestea se determin\u0103 dup\u0103 criterii psihologige, pedagogice, docimologice \u015fi sociologice, care arat\u0103 c\u00e2t de variate \u015fi multiple sunt efectele ac\u0163iunii de evaluare a progresului \u015fcolar pe planul vie\u0163ii \u015fi activit\u0103\u0163ii elevului \u015fi al personalului didactic, pe planul familiei, precum \u015fi al societ\u0103\u0163ii \u00een general.<\/p>\n<p>Analiza \u015fi sinteza opiniilor cu privire la func\u0163iile evalu\u0103rii progresului \u015fcolar \u00een raport cu criteriile de mai sus ne conduc la: func\u0163ia de control, de clasificare \u015fi selec\u0163ie, educativ\u0103 \u015fi social\u0103.La acestea mai ad\u0103ug\u0103m \u015fi func\u0163ia didactic\u0103. Sau mai nou, \u00een cadrul noilor valen\u0163e:<\/p>\n<ul>\n<li>func\u0163ia diagnostic\u0103 care indentific\u0103 nivelului performan\u0163ei, a punctelor tari, slabe, pe domenii ale performan\u0163ei \u015fi are ca instrumente de evaluare teste psihologice, de inteligen\u0163a, de cuno\u015ftin\u0163e sau de randament.<\/li>\n<li>func\u0163ia prognostic\u0103 ce estimeaz\u0103 domeniile sau zonele cu performan\u0163e viitoare maximale ale educabililor prin teste de aptitudini, de capacit\u0103\u0163i sau abilit\u0103\u0163i specifice;<\/li>\n<li>func\u0163ia de selec\u0163ie ce clasific\u0103 candida\u0163ii \u00een ordinea descresc\u0103toare a nivelului de performan\u0163\u0103 atins, \u00eentr-o situa\u0163ie de examen sau concurs, ideal\u0103 fiind utilizarea de teste standardizate de tip normativ. Func\u0163ia este activat\u0103 \u015fi de c\u0103tre anumite componente ale examenelor na\u0163ionale.<\/li>\n<li>func\u0163ia de certificare care recunoa\u015fte statutul dob\u00e2ndit de c\u0103tre candidat \u00een urma sus\u0163inerii unui examen sau a unei evalu\u0103ri cu caracter normativ;<\/li>\n<li>func\u0163ia motiva\u0163ional\u0103 care activeaz\u0103 \u015fi stimuleaz\u0103 autocunoa\u015fterea, autoaprecierea, valen\u0163ele metacognitive \u00een raport cu obiectivele procesului educa\u0163ional stabilite la \u00eenceput sau \u00een func\u0163ie de obiectivele de evaluare comunicate anterior \u015fi folosind feedback-ul structurat din partea profesorului-evaluator informal (oral) sau formal (rapoarte, comentarii).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen realizarea actului de evaluare, m\u0103surarea \u015fi aprecierea constat\u0103rilor sunt corelate, prezent\u00e2ndu-se ca etape succesive ale unui proces unitar. Astfel, se fac aprecieri la progresul elevilor, la rezultatele ob\u0163inute de ace\u015ftia la diferite obiecte, la rezultatele unui elev \u00een compara\u0163ie cu ceilal\u0163i, la progresele \u00eenregistrate \u00een raport cu propriile posibilit\u0103\u0163i sau rezultate a\u015fteptate etc.<\/p>\n<p>Corelat cu sistemele de apreciere a rezultatelor \u00een func\u0163ie de termenul raportat, putem distinge dou\u0103 modele de notare: de grup \u015fi individualizat.<\/p>\n<p>Modelul not\u0103rii raportate la grup se caracterizeaz\u0103 prin aprecierea fiec\u0103rui elev \u00een raport cu ceilal\u0163i \u015fi cu nivelul asteptat. Modelul prezint\u0103 dou\u0103 variate: unul \u00een care criteriul de referin\u0163\u0103 \u00eel constituie o norm\u0103 dinainte stabilit\u0103, care exprim\u0103 fie nivelul mediu fie cel minim al rezultatelor \u015fi modelul \u00een care criteriul este constituit din nivelul rezultatelor ob\u0163inute de grupul din care face parte elevul. Modelul not\u0103rii \u00een grup presupune \u015fi opera\u0163ia de clasificare a elevilor pe baza rezultatelor ob\u0163inute, prin procentaj, indic\u00e2nd procentul acelor elevi care au ob\u0163inut note mari sau prin plasarea \u00een ordine descrescatoare a mediilor ob\u0163inute.<\/p>\n<p>Modelul de notare individualizat\u0103 este propriu strategiilor didactice care-\u015fi propun s\u0103 realizeze un program de instruire diferen\u0163iat\u0103. Criteriul de evaluare \u00eel constituie posibilit\u0103\u0163ile elevului \u015fi nu o norm\u0103 unic\u0103. Fiec\u0103ruia i se cere s\u0103 realizeze ceea ce consider\u0103 c\u0103 poate ob\u0163ine, iar rezultatele sunt apreciate \u00een func\u0163ie de o norm\u0103 individualizat\u0103.<\/p>\n<p>Notarea, ca \u015fi examenul sau concursul, este supus\u0103 unei analize riguroase c\u0103ut\u00e2ndu-se diferite modalit\u0103\u0163i de notare(indici numerici sau calificative). Observa\u0163iile critice vizeaz\u0103 \u015fi efecte psihologice nedorite, uneori \u201etraumatizante\u201d, pe care notarea le produce asupra elevilor, suprasolicitarea intelectual\u0103 \u015fi educarea elevilor \u00eentr-un spirit de concuren\u0163a conflictual\u0103. Se sus\u0163ine, cu o oarecare ne\u00eendrept\u0103\u0163ire c\u0103 notele devin un indicator al locului pe care-l ocup\u0103 elevul \u00een colectivul clasei, ceea ce influen\u0163eaz\u0103 negativ eforturile sale de \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a rezultatelor.<\/p>\n<p>Studii docimologice pun \u00een eviden\u0163\u0103 faptul c\u0103 aprecierea rezultatelor \u015fcolare se face totdeauna \u00een func\u0163ie de condi\u0163iile de \u00eenv\u0103\u0163are, dificultatea sarcinii propuse, dar \u015fi de factorii personali (profesor sau elevi) astfel apare varia\u0163ia interindividual\u0103 \u015fi intraindividual\u0103.<\/p>\n<p>Unele \u00eemprejur\u0103ri legate de activitatea profesorului\u00a0 conduc la erori de apreciere, cu toat\u0103 dorin\u0163a acestuia de a asigura obiectivitatea aprecierii. Efectul \u201ehalo\u201d e analizat \u015fi formulat de Thorndike. Pentru \u00eenl\u0103turarea acestuia se recurge\u00a0 la examene externe (profesori care nu-i cunosc pe elevi) sau la eliminarea posibilit\u0103\u0163ilor de identificare a elevilor c\u0103rora le apar\u0163in unele lucr\u0103ri. Prin aplicarea unui test \u015fi prin colectarea acestora de c\u0103tre alte persoane dec\u00e2t profesorul clasei, \u00eenl\u0103tur\u0103 efectul \u201ehalo\u201d\u015fi d\u0103 posibilitatea profesorilor s\u0103 le compare cu\u00a0 propriile\u00a0 aprecieri.\u00a0 Asem\u0103n\u0103tor efectului \u201ehalo\u201d exist\u0103 \u015fi \u201eefectul Pygmalion\u201d, situa\u0163ie \u00een care rezultatele ob\u0163inute de elev sunt puternic influen\u0163ate de opinia pe care un evalator \u015fi-a format-o fa\u0163\u0103 de capacit\u0103\u0163ile acestuia. Convingerea, c\u0103 un elev nu poate satisface cerin\u0163ele \u015fcolare \u00eel duce pe acesta la e\u015fec.<\/p>\n<p>Fiecare profesor are propriile criterii de apreciere sau mod de aplicare a acestora. Unii sunt mai exigen\u0163i, gata s\u0103 sanc\u0163ioneze orice e\u015fec, al\u0163ii sunt genero\u015fi. Sunt \u015fi profesori care prefer\u0103 nota de mijloc pentru \u00eencurajare, iar al\u0163ii o folosesc pentru constr\u00e2ngere. \u00cen cadrul grupului, \u00een mod obi\u015fnuit profesorii au tendi\u0163a s\u0103 opereze cu elevi buni, slabi, de nivel mediu etc, acest\u0103 reprezent\u00e2nd efectul de contrast sau de ordine. Eroarea logic\u0103 const\u0103 \u00een devierile de la aprecierile obiective ale rezultatelor \u015fcolare, provocate de diverse considera\u0163ii, ajung\u00e2nd chiar la substituirea adev\u0103ratelor obiective ale evaluarii. Materia de studiu, cu particularit\u0103\u0163ile pe care le prezint\u0103 la diverse obiecte de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, se preteaz\u0103 \u00een mod ideal la o evaluare exact\u0103.<\/p>\n<p>Experienta didactic\u0103 \u015fi cercetarile docimologice arat\u0103 c\u0103 lucrarile scrise la matematic\u0103, fizic\u0103 , chimie, pot fi apreciate mult mai exact dec\u00e2t cele de filosofie, literatur\u0103, istorie \u015fi mai ales cele de compunere.Capacitatea elevului examinat de a percepe \u00eentreb\u0103ri \u015fi de a formula r\u0103spunsuri poate fi sensibil influen\u0163at\u0103 de dispozi\u0163ii de moment, de starea de emotivitate, de oboseal\u0103.De asemenea subiectul examinat poate fi un tip senzorial-intuitiv sau ra\u0163ional, poate g\u00e2ndi rapid sau mai \u00eencet; reu\u015fita lui depinde de m\u0103sur\u0103 \u00een care natura \u015fi forma examenului sunt potrivite particularit\u0103\u0163ilor sale. Evident c\u0103 solu\u0163ia la aceste situa\u0163ii nu const\u0103 \u00een crearea unor condi\u0163ii de examen diferite,ci \u00eentr-un evantai de posibilit\u0103\u0163i oferite tuturor \u00een conformitate cu principalele grupe de tr\u0103s\u0103turi.<\/p>\n<p>Capacitatea educatorului de a cunoa\u015fte elevul \u015fi de se situa pe punctul lui de vedere, \u201ede a vedea\u201d materia de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u015fi cu ochii acestuia este o calitate necesara oric\u0103rui \u00eenv\u0103\u0163\u0103tor, profesor, opus\u0103 egocentrismului. Calitatea de a se transpune \u00een situa\u0163ia\u00a0 elevului, de a-l \u00een\u0163elege, aprob\u00e2ndu-i sau resping\u00e2ndu-i punctul de vedere presupune \u015fi o anumita stabilitate emo\u0163ional\u0103, un anumit echilibru psihic \u015fi moral, mai ales informa\u0163ie \u015fi forma\u0163ie profesionala de examinator \u015fi evaluator.<\/p>\n<p>\u00cendeplinind o func\u0163ie diagnostic\u0103, prognostic\u0103, educativ\u0103 \u015fi de selec\u0163ie, aprecierea \u015fcolar\u0103 are valoare stimulativ\u0103, formativ\u0103 \u015fi orientativ\u0103 pentru elev, \u00een m\u0103sura \u00een care ea nu r\u0103m\u00e2ne exterioar\u0103 acestuia, \u00een m\u0103sura \u00een care este \u00een\u0163eleas\u0103 \u015fi acceptat\u0103,\u00a0 care-l \u00eendeamn\u0103 pe elev la medita\u0163ie.<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n<p>Pavelcu Vasile, Principii de docimologie, Bucure\u015fti, E.D.P., 1968<br \/>\nVrabie Dumitru, Atitudinea elevului fa\u0163\u0103 de aprecierea \u015fcolar\u0103, E.D.P., Bucure\u015fti, 1975\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 R<br \/>\nRadu I. T., Evaluarea randamentului \u015fcolar, Curs de pedagogie, Universitatea Bucure\u015fti, 1988<br \/>\nCuco\u015f Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitvat \u015fi grade didactice, Polirom, Ia\u015fi,1998<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Odat\u0103 cu dezvoltarea \u0219tiin\u021bei examin\u0103rii \u0219i aprecierii randamentului \u0219colar, a intrat \u00een vocabularul pedagogic o serie de termeni \u0219i no\u021biuni specifice. Astfel, conceptul de docimologie a fost creat \u0219i pus \u00een circula\u021bie de Henri Pieron \u00een anul 1929, plec\u00e2nd de &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/evaluarea-randamentului-scolar\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[890,835,1705,1421,1618],"tags":[2293],"class_list":["post-14834","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-curriculum","category-evaluare-scolara","category-pedagogie","category-performanta-scolara","category-proces-didactic","tag-raluca-marinescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14834","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14834"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14834\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":14877,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14834\/revisions\/14877"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14834"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14834"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14834"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}