Dimensiunea normativ\u0103 joac\u0103 un rol \u00eensemnat \u00een via\u021ba indivizilor \u0219i a structurilor sociale, prin urmare este unul dintre factorii care \u00ee\u0219i pune semnificativ amprenta asupra vie\u021bii psihologice \u015fi sociale \u015fi care produce modific\u0103ri importante la nivelul comportamentului copiilor. Recompensele sunt considerate inofensive – nu au cu ce d\u0103una educa\u0163iei, ci dimpotriv\u0103, stimuleaz\u0103 un comportament dezirabil, deci sunt chiar recomandate. Mul\u0163i p\u0103rin\u0163i, cu bune inten\u0163ii, con\u015ftientiz\u00e2nd r\u0103ul pe care il fac pedepsele pe timp \u020bndelungat, au renun\u0163at la acestea, dar au p\u0103strat recompensele, convin\u015fi fiind c\u0103 sunt \u020bn regul\u0103. <\/p>\n
Am \u020bncercat s\u0103 \u020bnv\u0103\u0163 copilul meu cu c\u0103r\u0163i<\/em> Desigur c\u0103, dac\u0103 ar fi s\u0103 compar\u0103m, recompensele c\u00e2\u015ftig\u0103 deta\u015fat \u020bn defavoarea pedepselor, mai ales a celor umilitoare, violente, corporale. \u00cens\u0103 mul\u0163i psihologi \u015fi sociologi afirm\u0103 c\u0103 de fapt ele nu sunt, ca efecte, cu mult deosebite de pedepse, dimpotriv\u0103, provoac\u0103 acelea\u015fi neajunsuri pe termen \u020bndelungat. De aceea, este bine s\u0103 medit\u0103m \u020bn profunzime la ce implic\u0103 un sistem de recompense \u015fi care sunt capcanele ascunse pe care nu le intuim dar care ar putea chiar \u020bmpiedica\u00a0 buna dezvoltare emo\u0163ional\u0103 a copilului.<\/p>\n Pedeapsa nu este un scop \u00een sine. Scopul este ca elevul s\u0103 identifice actul gre\u015fit f\u0103cut \u015fi s\u0103 nu-l mai repete. Violen\u021ba pare s\u0103 fie peste tot \u00een societate, \u020bns\u0103 trebuie s\u0103 \u00eencepem cu \u0219coala ca fiind locul \u00een care aceasta nu este \u00een niciun caz tolerat\u0103. Profesorii, copiii ar trebui s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103, de asemenea, c\u0103 succesul este posibil f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 folosim coerci\u021bia.<\/p>\n Opusul pedepsei este recompensa \u015fi este considerat\u0103 de c\u0103tre Dorina S\u0103l\u0103v\u0103stru (2004) o mai bun\u0103 solu\u0163ie de a \u020bndrepta un comportament cu ajutorul \u020bnt\u0103ririlor pozitive. Sistemul \u015fcolar ofer\u0103 numeroase astfel de mijloace de \u00eent\u0103rire pozitiv\u0103 sau de recompensare: notele, diplomele, premiile, laudele \u00een public; chiar \u015fi prietenia profesorului poate constitui o recompens\u0103. \u015ei recompensele genereaz\u0103 tr\u0103iri emo\u0163ionale, numai c\u0103 acestea sunt pozitive: bucuria, satisfac\u0163ia, pl\u0103cerea, \u00eencrederea, iar profesorul trebuie s\u0103 orienteze aceste tr\u0103iri \u00een vederea ob\u0163inerii unor comportamente dezirabile.<\/p>\n Recompensa antreneaz\u0103 eforturile elevului de \u00eenv\u0103\u0163are ulterioare prin sporirea \u00eencrederii \u00een sine, prin \u00eencurajarea de a persista \u015fi prin cre\u015fterea puterii de atragere a sarcinii didactice. Este deci necesar ca profesorii s\u0103 se foloseasc\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 de efectul benefic al \u00eent\u0103ririi pozitive \u020bn detrimentul pedepsei.<\/p>\n Sanc\u0163iune sau pedeaps\u0103 – dou\u0103 concepte distincte!<\/strong><\/p>\n Putem realmente distinge ace\u015fti doi termeni? \u00centr-un sens larg, sanc\u0163iunea este mijlocul destinat s\u0103 asigure respectarea execu\u0163iei efective a unui drept \u015fi a unei obliga\u0163ii. \u00centr-un sens restr\u00e2ns, sanc\u0163iunea este o penalizare cauzat\u0103 de un autor al unei infrac\u0163iuni cu scopul de a pedepsi. \u00cen jocul interac\u0163iunilor \u015fi tranzac\u0163ilor sociale, sanc\u0163iunea reprezint\u0103 pre\u0163ul unei datorii, datoria de a respecta victima sau grupul \u020bns\u0103 cel vinovat trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru a-\u015fi g\u0103si locul \u020bn spa\u0163iul simbolic al schimb\u0103rilor.<\/p>\n Pedeapsa, este acel ceva care este de ordinul compens\u0103rii, al r\u0103zbun\u0103rii. Sanc\u0163iunea este o oprire pentru a rupe spirala de a face r\u0103u sau de a se mai face r\u0103u. Sanc\u0163iunea este utilizat\u0103, de asemenea, pentru a ajuta la un moment dat un subiect singular s\u0103 se \u00eent\u00e2mple.<\/p>\n Modificarea comportamentului prin utilizarea \u00eent\u0103ririlor \u015fi a pedepselor!<\/strong><\/p>\n Baza teoretic\u01ce a modific\u01cerii comportamentului prin sistemul de \u00eent\u01ceriri \u015fi pedepse o constituie mecanismul determin\u0103rii operante studiat de unii reprezentan\u0163i de seam\u01ce ai \u015fcolii comportamentiste. \u00centr-o serie de experimente, ace\u015ftia au descoperit c\u01ce dac\u0103 un anume comportament este \u00een mod consecvent urmat de recompens\u0103, comportamentul are o mare probabilitate s\u0103 se produc\u01ce din nou. Acest fenomen \u00eencepe s\u0103 fie cunoscut ca \u201elege a efectului\u201d, care afirm\u01ce c\u0103 acele comportamente care sunt urmate de consecin\u0163e pozitive vor avea tendin\u0163a de a fi repetate, iar comportamentele urmate de consecin\u0163e negative se vor manifesta cu o frecven\u0163\u01ce mai mic\u0103. Skinner\u00a0 a extins acest principiu definind \u00eent\u01cerirea nu doar prin faptul c\u0103 ea pare a fi recompensativ\u0103 ori aversiv\u0103, ci \u00een termenii efectului pe care aceasta \u00eel are asupra comportamentului individului. Astfel, dac\u01ce un comportament este urmat de un anume eveniment-efect \u015fi comportamentul se manifest\u0103 cu o frecven\u0163\u01ce mai mare, atunci spunem c\u0103 respectivul comportament este \u00eent\u01cerit.<\/p>\n \u00cent\u0103rirea pozitiv\u0103 descrie situa\u0163ia \u00een care comportamentul\u00a0 (de exemplu, punctualitatea) se manifest\u01ce cu frecven\u0163\u01ce mai mare pentru c\u0103 este urmat de consecin\u0163e pozitive (de exemplu, lauda).<\/p>\n \u00cent\u01cerirea negativ\u01ce descrie situa\u0163ia \u00een care frecven\u0163a unui comportament cre\u015fte din cauz\u01ce c\u01ce el este urmat de omiterea unui eveniment aversiv anticipat (de exemplu anxietatea, acuzele sau repro\u015furile cuiva). Astfel, termenul de \u00eent\u01cerire se refer\u01ce totdeauna la situa\u0163iile la care comportamentul cre\u015fte \u00een frecven\u0163\u01ce sau intensitate.<\/p>\n Concluzii generale<\/strong><\/p>\n Recompensa are rolul de a-l motiva pe copil s\u0103 mai fac\u0103 lucruri pentru care este recompensat. Orice recompens\u0103 ajut\u0103 copilul s\u0103-\u015fi realizeze propriile obiective \u020bntr-un cadru pl\u0103cut \u015fi motivant. \u00cen procesul educa\u0163ional, recompensa reprezint\u0103 principalul factor pozitiv. Educa\u0163ia pre\u015fcolar\u0103 utilizeaz\u0103 diferite tehnici, recompensa fiind poate chiar cea mai important\u0103 tehnic\u0103 pentru a stimula copiii \u015fi pentru buna desf\u0103\u015furare a procesului instructiv-educativ. Orice tip de recompens\u0103 \u020bl face pe copil s\u0103 aib\u0103 \u020bncredere \u020bn el, \u020bn for\u0163ele proprii \u015fi s\u0103 \u015ftie c\u0103 ceea ce face este bine. O dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103 a copilului necesit\u0103 efort, r\u0103bdare, recompense \u015fi nu pedepse.<\/p>\n Pedeapsa se aplic\u0103 atunci c\u00e2nd copilul s\u0103v\u00e2r\u015fe\u015fte o gre\u015feal\u0103 cu scopul de a nu o mai repeta. Este indicat ca pedeapsa s\u0103 fie pe m\u0103sura gre\u015felii ci nu s\u0103 fie prea exagerat\u0103. Noi prin pedepsele aplicate putem provoca sentimente confuze copiilor, se pot sim\u0163i frustra\u0163i, umili\u0163i, inferiori nou\u0103 adul\u0163ilor sau chiar pot avea impresia c\u0103 nu sunt iubi\u0163i. A\u015fadar comunicarea este esen\u0163ial\u0103 vie\u0163ii, f\u0103r\u0103 a comunica nu putem tr\u0103i. Prin urmare, o comunicare str\u00e2ns\u0103 \u020bntre p\u0103rinte – profesor – copil, cu explica\u0163iile necesare copilului acolo unde a gre\u015fit \u015fi ce se a\u015fteapt\u0103 de la el este vital\u0103 \u015fi cea mai important\u0103 \u020bn a \u020bndrepta un comportament.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n 1. Solter, Aletha J.; Ph.D.,\u00a0 Attachment Play: How to solve children’s behavior problems with play, laughter, and connection, Published by Shining Star Press \u272f Goleta, California, U.S.A., 2013. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dimensiunea normativ\u0103 joac\u0103 un rol \u00eensemnat \u00een via\u021ba indivizilor \u0219i a structurilor sociale, prin urmare este unul dintre factorii care \u00ee\u0219i pune semnificativ amprenta asupra vie\u021bii psihologice \u015fi sociale \u015fi care produce modific\u0103ri importante la nivelul comportamentului copiilor. Recompensele sunt … Cite\u0219te continuarea
\nMi-a dat doar c\u0103 arat\u0103 nedumerit.<\/em>
\nAm folosit cuvinte clare pentru a disciplina,<\/em>
\nDar niciodat\u0103 nu mi s-a p\u0103rut c\u0103 am c\u00e2\u015ftigat<\/em>
\nDisperat, m-am dat la o parte.<\/em>
\n\u201eCum voi ajunge la acest copil?\u201d Am strigat!<\/em>
\n\u00cen m\u00e2na mea a pus cheia:<\/em>
\n\u201eVino\u201d a spus el \u201eJoac\u0103-te cu mine!\u201d – <\/em>autor necunoscut
\n(adaptat de Aletha Solter)<\/p>\n
\n2. Jude, Ioan, Psihologie \u015fcolar\u0103 \u015fi optim educa\u0163ional, Editura Didactic\u0103 \u0219i pedagogic\u0103, Bucure\u015fti, 2002.
\n3. S\u0103l\u0103v\u0103stru, Dorina, Psihologia educa\u0163iei, Editura Polirom, Ia\u015fi, 2004.
\n4. books.openedition.org\/puc\/9293<\/a>
\n5. apprendreaeduquer.fr\/recompenses-education\/<\/a><\/p>\n