Privind din perspectiv\u0103 psihopedagogic\u0103, succesul sau insuccesul \u0219colar poate fi prezent \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta \u00een via\u021ba fiec\u0103rui elev. At\u00e2t elevii cu dizabilit\u0103\u021bi, dar \u0219i cei supradota\u021bi, precum \u0219i cei care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een medie au nevoie de \u00een\u021belegere, de suport, dar \u0219i de consiliere psihopedagogic\u0103 pentru a \u0219ti cum s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 stresului \u0219i emo\u021biilor dificile cu care se confrunt\u0103.
\nInsuccesul \u0219colar reprezint\u0103 inadaptabilitatea elevului, la un moment dat la standardele cerute de \u0219coal\u0103, implic\u00e2nd a\u0219adar at\u00e2t factori individuali, care \u021bin de motiva\u021bia, interesul dar \u0219i starea de s\u0103n\u0103tate a elevului c\u00e2t \u0219i de contextul familial. Astfel c\u0103 elevul poate \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u021bi \u00een plan general nereu\u0219ind s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 standardele minime educa\u021bionale sau izolat, la unele obiecte de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, aceste dificult\u0103\u021bi \u00eentinz\u00e2ndu-se pe perioade mai scurte sau mai lungi de timp (un semestru sau un an); a\u0219adar, dificult\u0103\u021bile cu care se confrunt\u0103 elevul ini\u021bial pot cre\u0219te progresiv daca nu sunt sesizate \u0219i prevenite din timp, printre primele semne pot fi lipsa de interes in raport cu \u0219coala \u0219i lipsa dorin\u021bei de a mai \u00eenv\u0103\u021ba. Succesul poate fi privit at\u00e2t prin raportarea la clas\u0103 c\u00e2t \u0219i la cerin\u021bele educa\u021bionale. De asemenea, elevul fie nu se poate adapta obiectivelor pedagogice, sau la cerin\u021bele normative ale vie\u021bii de elev. O alt\u0103 particularitate care poate am\u00e2na reu\u0219ita \u0219colar\u0103 a elevului o poate reprezenta organizarea informa\u021biei didactice, metodele \u0219i mijloacele de livrare a informa\u021biei, dar \u0219i personalitatea profesorului. <\/p>\n
De altfel o alt\u0103 defini\u021bie care se mai poate da nereu\u0219itei \u0219colare e c\u0103 reprezint\u0103 un mix \u00eentre personalitatea elevului, cu abilit\u0103\u021bile, aptitudinile, motiva\u021bia sa, dar \u0219i mediul social \u0219i contextul familial \u0219i congruen\u021ba cu profesorul sau cu \u0219coala din care face parte. Fie contextul familial a fost unul nefavorabil, unde condi\u021biile de trai au fost grele, p\u0103rin\u021bii nesuportivi, neglij\u00e2nd elevul sau av\u00e2nd chiar o atitudine ostil\u0103, fie din cauza anumitor evenimente majore de via\u021b\u0103(divor\u021b, boal\u0103) sau chiar a influen\u021bei negative, neprielnice a grupului de prieteni sau a \u0219colii.<\/p>\n
Analiz\u00e2nd printre altele influen\u021ba p\u0103rin\u021bilor asupra copiilor Madeline Levine afirm\u0103 \u00een cartea sa: \u201dp\u0103rin\u021bii \u00ee\u0219i for\u021beaz\u0103 copiii s\u0103 fie excep\u021bionali \u00een vreme ce neglijeaz\u0103 procesul autentic prin care se formeaz\u0103 copii excep\u021bionali\u201d. Fie c\u0103 este vorba spre exemplu de elevi care au nevoie s\u0103 fie remarca\u021bi, fie de elevi care sunt preocupa\u021bi de buna lor reputa\u021bie, dezvoltarea unui sine s\u0103n\u0103tos este esen\u021bial\u0103 pentru bunul demers \u0219colar. Elevul poate sim\u021bi c\u0103 are succes \u0219colar printr-un proces suficient de sus\u021bin\u0103tor care \u00eei d\u0103 \u0219i astfel un sentiment al auto-eficacit\u0103\u021bii, \u00eenv\u0103\u021barea venind dintr-o motiva\u021bie interioar\u0103. Autonomia si autoeficacitatea perceput\u0103 reprezint\u0103 factori de influen\u021b\u0103 care sporesc \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i determinarea interioar\u0103 \u00een vederea reu\u0219itei \u0219colare. Succesul \u0219colar astfel nu trebuie v\u0103zut numai prin prisma notelor, premiilor \u0219i ai altor indicatori ai aparen\u021belor exterioare ci prin repere bine interiorizate, care permit autocontrolul, un bun autoreglaj, aten\u021bia, capacitatea de a am\u00e2na recompensa.<\/p>\n
De asemenea, p\u0103rin\u021bii care ofer\u0103 copiilor prea multe lucruri, f\u0103r\u0103 a le da voie s\u0103 tolereze \u0219i disconfortul, evident \u00eentr-o maniera asiguratoare, faciliteaz\u0103 la ace\u0219tia \u0219i dezvoltarea rezilien\u021bei, prin toleran\u021ba la frustrare \u0219i stabilirea limitelor.<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege implica\u021biile reu\u0219itei \u0219colare ale elevului trebuie luate \u00een considerare \u00een general \u0219i educa\u021bia pe care copilul a primit-o de acas\u0103, pornind chiar de la evolu\u021bia ata\u0219amentului \u0219i p\u00e2n\u0103 la capacitatea adultului t\u00e2n\u0103r de a lega rela\u021bii. \u00cencep\u00e2nd de la rela\u021bia cu mama (capacitatea de a iubi) \u0219i merg\u00e2nd apoi la modul de armonizare a comunic\u0103rii dintre mam\u0103 \u0219i bebelu\u0219, care d\u0103 direc\u021bia ata\u0219amentului evitant sau securizant acestea pot fi un predictor al cultiv\u0103rii unor rela\u021bii durabile ale elevului(cu semenii). Fie c\u0103 este vorba \u00een mod preponderent de un stil autoritar rigid, fie de unul prea permisiv, acestea pot reprezenta stiluri parentale d\u0103un\u0103toare care pot duce la implicare emo\u021bional\u0103 excesiv\u0103 \u0219i la intruziune. Acest lucru are loc \u00een preajma unor circumstan\u021be care \u021bin fie de p\u0103rin\u021bii care au dou\u0103 joburi pentru a dep\u0103\u0219i problemele financiare, fie de cei care sunt \u00eenst\u0103ri\u021bi, dar care sunt preocupa\u021bi de standardele \u00eenalte ale copiilor.<\/p>\n
P\u0103rin\u021bii ar trebui de asemenea s\u0103 aib\u0103 \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de modul \u00een care copilul \u00eenva\u021b\u0103. \u00cen schimb se poate observa de foarte multe ori c\u0103 p\u0103rin\u021bii generalizeaz\u0103, accentu\u00e2nd punctele slabe ale copiilor \u0219i tocmai de aceea ace\u0219tia ar trebui s\u0103-\u0219i petreac\u0103 mai mult timp cu copii lor pentru a putea vedea ce le place \u0219i a-\u0219i face o imagine de ansamblu asupra aptitudinilor acestora. O alt\u0103 problem\u0103 se pune la copiii precoci, care sunt ini\u021bial frunta\u0219ii clasei \u0219i la cei care se dezvolt\u0103 mai greoi.(Stanley I. Greespan, Jacqueline Salmon, 2016). Copiii len\u021bi, dar care pot p\u0103rea distra\u021bi au de fapt aptitudini care nu sunt descoperite \u0219i copiii care sunt numi\u021bi ini\u021bial \u201dtalenta\u021bi\u201d dar care ulterior brusc pot avea dificult\u0103\u021bi \u0219colare mai t\u00e2rziu, la liceu.<\/p>\n
\u00cenc\u0103 de la \u00eenceput trebuie acordat\u0103 aten\u021bie ambelor categorii de elevi astfel \u00eenc\u00e2t ambele categorii s\u0103 simt\u0103 c\u0103 pornesc de la \u0219anse egale, cultiv\u00e2nd \u00eentr-un mod echilibrat at\u00e2t aptitudinile analitice, c\u00e2t \u0219i memoria pe termen scurt ambele utile elevilor. Autoarea (Lorrie Stephard) critic\u0103 \u201euzul \u0219i abuzul de teste\u201d subliniind faptul c\u0103 abilit\u0103\u021bile care se g\u0103sesc \u00een lumea real\u0103, \u201eabilitatea de a solu\u021biona activ problemele, creativitatea, perseveren\u021ba, darul de a vedea \u201eimaginea de ansamblu\u201d. Trebuie acordat\u0103 aten\u021bie etichet\u0103rii \u0219i clasific\u0103rii acestor genuri de copii \u00eentruc\u00e2t acestea pot reprezenta factori \u201dpredictivi\u201d care va \u00eengreuna evolu\u021bia copilului, care \u00een mod firesc ar putea avea abilitatea de a se descurca.<\/p>\n
\u00cen cartea \u201ePolitica locului de joac\u0103\u201d autorii dezbat tema amestec\u0103rii aptitudinilor, astfel: \u201ecopii cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare deosebite la matematic\u0103 \u0219i citire, de exemplu trebuie s\u0103 lucreze singuri cu un adult sau \u00een grupuri de doi ori trei. Ei pot \u00eenv\u0103\u021ba cu un profesor, \u00eentr-un col\u021b al clasei, sau \u00eentr-o \u00eenc\u0103pere separat\u0103. La materii precum istoria sau \u0219tiin\u021bele sociale, unde abilitatea copilului de a g\u00e2ndi \u0219i a \u00een\u021belege principiile fundamentale este probabil, la acela\u0219i nivel cu restul clasei, el trebui ajutat s\u0103 participe la or\u0103, chiar dac\u0103 unele teme trebuie ajustate pe m\u0103sura capacit\u0103\u021bilor sale\u201d.<\/p>\n
Insuccesul \u0219colar poate fi perceput \u0219i ca o respingere, lucru ce afecteaz\u0103 intens stima de sine a elevului \u0219i tocmai de aceea necesit\u0103 recuperare. Pentru ca e\u0219ecul \u0219colar s\u0103 poat\u0103 fi prevenit elevul are nevoie at\u00e2t de mijloacele materiale necesare studiului (manuale, rechizite) dar \u0219i s\u0103 fac\u0103 parte dintr-o clas\u0103 adecvat\u0103, potrivit cu nivelul s\u0103u de dezvoltare, s\u0103 aib\u0103 loc o comunicare continu\u0103 \u0219i cu tact cu p\u0103rin\u021bii, acolo unde este cazul s\u0103 aib\u0103 loc individualizarea didactic\u0103, prin activit\u0103\u021bi diferen\u021biate dar \u0219i pentru a asigura independen\u021ba elevului.<\/p>\n
Tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103 \u00een care rela\u021biile nu sunt pre\u021buite pe c\u00e2t ar fi \u00een\u00a0 mod real nevoie, pun\u00e2ndu-se \u00een mod special accentul pe bun\u0103starea material\u0103, astfel c\u0103 preocup\u0103rile p\u0103rin\u021bilor \u00eenst\u0103ri\u021bi sunt urm\u0103toarele, acestea av\u00e2nd influen\u021b\u0103 \u0219i asupra copiilor: munca peste program, p\u0103rintele care aduce cei mai mul\u021bi bani \u00een cas\u0103 este \u0219i cel care are ultimul cuv\u00e2nt de spus, preocuparea pentru chestiunile materiale implic\u00e2nd \u0219i mult\u0103 energie investit\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie, devaloriz\u00e2ndu-se: spiritualitatea, prietenii, rela\u021biile cu semenii; de asemenea, p\u0103rin\u021bii nu-\u0219i recunosc propriile nevoi sl\u0103biciuni \u0219i vulnerabilit\u0103\u021bi, sunt perfec\u021bioni\u0219ti, pun\u00e2nd presiune pentru a aduce note mari \u0219i a fi admi\u0219i la \u0219coli de prestigiu, pe competi\u021bie acerb\u0103 \u0219i realiz\u0103ri. \u00cen acest sens cooperarea \u0219i altruismul nu sunt considerate importante pentru succes, lucru care \u00een fapt nu este \u0219i s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n
De altfel, responsabilitatea fa\u021b\u0103 de \u0219coal\u0103 este dat\u0103 \u0219i de responsabilitatea p\u0103rin\u021bilor \u00een via\u021b\u0103, \u0219i implicit de exemplul personal pe care \u00eel dau copiilor lor. A\u0219adar, privind \u0219i \u00een interior, spre propria valoare personal\u0103 \u0219i nu numai spre exterior, spre ambi\u021bii, realiz\u0103ri, diplome, devenim mai introspectivi \u0219i mai pu\u021bin centra\u021bi pe sine \u0219i deci cu mai mari \u0219anse de reu\u0219it\u0103. Tocmai perfec\u021bionismul dezadaptativ, care survine din teama de e\u0219ec diminueaz\u0103 \u00een mod paradoxal \u0219ansele de reu\u0219it\u0103. De multe ori c\u00e2nd ceva nu merge bine \u00een via\u021ba p\u0103rin\u021bilor acest lucru se reflect\u0103 la copii, ace\u0219tia duc\u00e2nd sentimentul de vinov\u0103\u021bie, dar \u0219i sentimentul c\u0103 nu sunt suficient de buni. De aceea este nevoie ca fiecare copil s\u0103 fie recunoscut \u00een felul s\u0103u unic, f\u0103r\u0103 condi\u021bionarea comportamentului, privind doar prin prisma nevoilor noastre parentale ne\u00eemplinite. \u00cen acest sens trebuie acordat\u0103 aten\u021bie aptitudinilor lor, \u00eentruc\u00e2t fiecare copil este \u00eenzestrat cu abilit\u0103\u021bi proprii, p\u0103rin\u021bii \u00eenlesnind calea spre care copiii se pot considera suficient de buni astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u0219tie c\u0103 pot exista op\u021biuni pentru cererile lor si astfel s\u0103 aib\u0103 \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103 \u0219i reu\u0219ite \u0219colare.<\/p>\n
Reu\u0219ita \u0219colar\u0103 a elevului are loc \u00een rela\u021bie, de cele mai multe ori \u00een via\u021ba acestuia exist\u00e2nd un nivel al stresului foarte ridicat sau experien\u021be traumatice dar acest fapt este de cele mai multe ori trecut cu vederea. Unii dintre indicatorii prezen\u021bei stresului \u00een via\u021ba elevilor fiind capacitatea diminuat\u0103 de dispune de aten\u021bie, dar \u0219i capacitatea sc\u0103zut\u0103 de auto-control \u0219i de autoreglaj, \u00eentruc\u00e2t de obicei elevii afla\u021bi \u00een astfel de situa\u021bii nu \u0219tiu cum s\u0103-\u0219i controleze \u0219i s\u0103-\u0219i gestioneze stresul.<\/p>\n
Este prin urmare important nu numai s\u0103 numim problema nereu\u0219itei \u0219colare ci \u0219i s\u0103 c\u0103ut\u0103m s\u0103 \u00een\u021belegem care este cauza acesteia. Dup\u0103 cum s-a precizat mai sus printre factorii generali care stau la baza obstacolelor \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, a asimil\u0103rii informa\u021biei \u0219i nu numai stau condi\u021biile economice \u0219i culturale din via\u021ba elevului, contextul familial, bolile grave, dezavantajele economice, implicarea institu\u021biilor \u0219colare \u00een asigurarea egalit\u0103\u021bii de \u0219anse.<\/p>\n
Cu siguran\u021b\u0103 c\u0103 pentru fiecare elev care se afl\u0103 \u00een situa\u021bia de nereu\u0219it\u0103 \u0219colar\u0103, indiferent de ce forma ia aceast\u0103 nereu\u0219it\u0103 exist\u0103 factori de protec\u021bie, care ajut\u0103 individul s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 dificult\u0103\u021bile cu care se confrunta \u0219i factori de risc, care expun individul la situa\u021bia de risc. \u00cen acest circuit dat de stres elevul trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103-\u0219i gestioneze stresul, at\u00e2t stresul cotidian, c\u00e2t \u0219i cel dat de situa\u021biile mai dificile pe care le \u00eent\u00e2mpin\u0103 elevul. Astfel, elevii afla\u021bi \u00een aceast\u0103 situa\u021bie au nevoie \u0219i de o educa\u021bie psihologic\u0103 care s\u0103-i ajute s\u0103 identifice problemele cu care se confrunt\u0103 dar \u0219i cu cauzele de unde provin acestea. \u00cen acest sens este nevoie \u0219i de consiliere psihopedagogic\u0103. Elevii care se g\u0103sesc c\u0103 \u00eent\u00e2mpin\u0103 astfel de probleme au nevoie s\u0103-\u0219i redob\u00e2ndeasc\u0103 \u00eencrederea \u00een sine \u0219i printr-o bun\u0103 organizare, contur\u00e2ndu-\u0219i astfel planul pentru prevenirea e\u0219ecului. Dintr-un astfel de plan ar putea face parte stabilirea unor obiective realiste \u0219i angajamentul luat \u00een direc\u021bia \u201erecompunerii\u201d ca persoan\u0103 cu aceast\u0103 ocazie, precum \u0219i auto-eficacitatea perceput\u0103. Din planul de organizare trebuie s\u0103 fac\u0103 parte \u0219i managementul timpului, iar elevul trebuie s\u0103 dispun\u0103 de perseveren\u021b\u0103 pentru a finaliza la timp sarcinile care se impun. Elevii au nevoie de asemenea \u0219i de suport social \u0219i de sprijin, dar \u0219i de c\u0103utarea unor activit\u0103\u021bi relaxante \u0219i de recreere prin care s\u0103-\u0219i poat\u0103 oferi \u0219i recompense.<\/p>\n
De altfel, succesul asemenea insuccesului poate predispune la subrealizare dac\u0103 nu sunt g\u0103site modalit\u0103\u021bile adecvate pentru autoreglaj emo\u021bional. Acesta poate fi cazul supradota\u021bilor, pentru care propriile aptitudini pot fi \u00eempov\u0103r\u0103toare. Supradota\u021bii au nevoie de dozarea energiei pentru c\u0103 de cele mai mult ori dup\u0103 sarcinile obi\u0219nuite de la clas\u0103 ace\u0219tia se plictisesc. Pentru educarea lor este nevoie de programe speciale, particularizate. La cel\u0103lalt pol se afl\u0103 supradota\u021bii asupra c\u0103rora se pune presiune s\u0103 ating\u0103 standarde \u0219colare \u00eenalte, aproape de perfec\u021bionism.<\/p>\n
Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Madeline Levine(2016). Pre\u021bul privilegiului. Cluj-Napoca: Editura ACSR. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Privind din perspectiv\u0103 psihopedagogic\u0103, succesul sau insuccesul \u0219colar poate fi prezent \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 sau alta \u00een via\u021ba fiec\u0103rui elev. At\u00e2t elevii cu dizabilit\u0103\u021bi, dar \u0219i cei supradota\u021bi, precum \u0219i cei care se \u00eencadreaz\u0103 \u00een medie au nevoie de \u00een\u021belegere, de … Cite\u0219te continuarea
\nStanley I. Greenspan; Jacqueline Salmon. Politica locului de joac\u0103. Bucure\u0219ti: Editura Herald.
\nIon Al. Dumitru(2008). Consiliere psihopedagogic\u0103. Ia\u0219i: Editua Polirom.
\nLiliana Stan(2014). Pedagogia pre\u0219colarit\u0103\u021bii \u0219i \u0219colarit\u0103\u021bii mici. Ia\u0219i: Editura Polirom.
\nbrightsparks.com.sg\/article.php?title=3-things-you-can-do-after-an-unsuccessful-scholarship-application<\/a>
\nwww.sciencedirect.com\/science\/article\/pii\/S1877042813053184<\/a><\/p>\n