Dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale \u00een perioada pre\u0219colar\u0103 reprezint\u0103 un factor determinant al adapt\u0103rii \u0219colare \u0219i al bun\u0103st\u0103rii pe termen lung a copilului. Prezentul studiu investigheaz\u0103 rela\u021bia dintre participarea la un program structurat de educa\u021bie emo\u021bional\u0103 \u2014 bazat pe jocuri, pove\u0219ti terapeutice \u0219i activit\u0103\u021bi expresiv-creative \u2014 \u0219i nivelul competen\u021belor emo\u021bionale, respectiv al stimei de sine, la copiii de 5\u20136 ani. Cercetarea adopt\u0103 un design cvasiexperimental, cu grup experimental \u0219i grup de control, pe un e\u0219antion de 60 de pre\u0219colari din mediul rural. Instrumentele utilizate includ o gril\u0103 de observare structurat\u0103 pe scale comportamentale (tr\u0103irea \u0219i exprimarea emo\u021biilor, recunoa\u0219terea \u0219i \u00een\u021belegerea emo\u021biilor, reglarea emo\u021bional\u0103) \u0219i o scal\u0103 de evaluare a conceptului de sine. Rezultatele a\u0219teptate sus\u021bin ipoteza c\u0103 interven\u021biile sistematice \u00een planul educa\u021biei emo\u021bionale genereaz\u0103 progrese semnificative at\u00e2t \u00een competen\u021ba emo\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een stima de sine a pre\u0219colarilor, cu implica\u021bii directe pentru practica educa\u021bional\u0103 la nivel de grup\u0103 \u0219i de institu\u021bie. <\/p>\n
1. Introducere<\/strong><\/p>\n Educa\u021bia copilului pre\u0219colar a dob\u00e2ndit \u00een ultimul timp noi valen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te educa\u021bia emo\u021bional\u0103 \u0219i dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale ale copiilor de aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103. Dac\u0103 \u00een trecut educa\u021biei emo\u021bionale nu i se acorda foarte mare importan\u021b\u0103, cercet\u0103rile recente au ar\u0103tat c\u00e2t de important\u0103 este aceast\u0103 latur\u0103 a dezvolt\u0103rii copilului.<\/p>\n Lu\u00e2nd \u00een considerare noile aspecte privind importan\u021ba educa\u021biei emo\u021bionale \u00een dezvoltarea copilului la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103, \u00een prezent se acord\u0103 o foarte mare importan\u021b\u0103 acestei laturi a dezvolt\u0103rii copilului. \u00cen cadrul palierelor dezvolt\u0103rii copilului \u00een perioada aceasta, avem chiar un capitol special dedicat dezvolt\u0103rii sociale \u0219i emo\u021bionale. \u00cen Reperele fundamentale \u00een \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i dezvoltarea timpurie a copilului de la na\u0219tere la 7 ani<\/em>, carte conceput\u0103 sub egida UNICEF \u0219i care este \u201ede c\u0103p\u0103t\u00e2i” pentru noi, educatoarele, avem men\u021bionate aspecte pe care le urm\u0103rim \u00een dezvoltarea copiilor.<\/p>\n Astfel, observ\u0103m c\u00e2t de important\u0103 este dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale la copii, mai ales \u00een perioada pre\u0219colar\u0103. De aceea, \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 se desf\u0103\u0219oar\u0103 foarte multe activit\u0103\u021bi care abordeaz\u0103 acest aspect. Exist\u0103 chiar un moment din cadrul \u201e\u00cent\u00e2lnirii de diminea\u021b\u0103” \u00een care copiii sunt stimula\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i exprime emo\u021biile, s\u0103 recunoasc\u0103 emo\u021biile pe care le tr\u0103iesc \u0219i s\u0103 le exprime, tocmai pentru a ne asigura c\u0103 starea emo\u021bional\u0103 a copilului este cea mai bun\u0103.<\/p>\n Am urm\u0103rit s\u0103 studiez \u0219i s\u0103 aflu cum \u00eei pot \u00eenv\u0103\u021ba pe copii despre emo\u021biile lor. \u00cen contextul \u00een care tr\u0103im diferite emo\u021bii, mai ales \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 de confuzie \u0219i stres, copiii trebuie s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 orice emo\u021bie este bun\u0103, c\u0103 nu exist\u0103 emo\u021bii bune \u0219i rele \u0219i c\u0103, uneori, este potrivit s\u0103 fim furio\u0219i, s\u0103 fim tri\u0219ti, s\u0103 fim speria\u021bi, pentru c\u0103 toate aceste emo\u021bii fac parte din via\u021ba real\u0103. Doar cunosc\u00e2ndu-ne emo\u021biile \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd cum s\u0103 le gestion\u0103m, vom fi capabili s\u0103 ne dezvolt\u0103m armonios \u0219i s\u0103 fim rezilien\u021bi.<\/p>\n De\u0219i se fac multe cercet\u0103ri privind aceast\u0103 tem\u0103 a dezvolt\u0103rii abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale, ea nu este \u00eendeajuns exploatat\u0103 \u00eenc\u0103. Cred c\u0103 este important s\u0103 afl\u0103m c\u00e2t mai multe aspecte privind modul \u00een care le putem dezvolta copiilor pre\u0219colari, dar \u0219i celor mai mari, aceste abilit\u0103\u021bi. Cu c\u00e2t se va \u0219ti mai mult despre acest domeniu, cu at\u00e2t va fi mai benefic pentru copil.<\/p>\n \u00cen proiectul de cercetare am ales s\u0103 caut rezultate semnificative privind importan\u021ba dezvolt\u0103rii abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale \u00een dezvoltarea stimei de sine a copilului pre\u0219colar. Am c\u0103utat studii privind dezvoltarea emo\u021bional\u0103 a copilului \u0219i am aflat multe aspecte \u00een acest sens. Am ales acest domeniu deoarece cred c\u0103 rezultatele ob\u021binute \u00eemi vor folosi \u00een activitatea mea cu copiii, dar \u0219i altor cadre didactice, pentru a putea dezvolta c\u00e2t mai bine emo\u021bional copilul.<\/p>\n 2. Analiza literaturii de specialitate<\/strong><\/p>\n 2.1. Competen\u021be emo\u021bionale<\/strong><\/p>\n Competen\u021ba emo\u021bional\u0103 reprezint\u0103 abilitatea indivizilor de a se adapta at\u00e2t la propriile emo\u021bii, c\u00e2t \u0219i la emo\u021biile celorlal\u021bi.<\/p>\n Competen\u021bele emo\u021bionale se refer\u0103 la capacitatea copilului de a recunoa\u0219te \u0219i de a-\u0219i gestiona propriile emo\u021bii. Dar nu numai at\u00e2t. Atunci c\u00e2nd vorbim despre competen\u021be emo\u021bionale dezvoltate bine, vorbim \u0219i despre cunoa\u0219terea \u0219i respectarea emo\u021biilor celorlal\u021bi din jur. A\u0219adar, nu este suficient s\u0103 dezvolt\u0103m copiilor doar abilitatea de a-\u0219i cunoa\u0219te propriile emo\u021bii; este necesar s\u0103 \u00eel \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 se raporteze \u0219i la emo\u021biile celorlal\u021bi \u0219i s\u0103 le respecte. Principalele competen\u021be emo\u021bionale descrise \u00een literatura de specialitate sunt: experien\u021bierea (tr\u0103irea) \u0219i exprimarea emo\u021biilor, \u00een\u021belegerea \u0219i recunoa\u0219terea emo\u021biilor, reglarea emo\u021bional\u0103 (www.devpsychology.ro\/wp-content\/uploads\/01_Prescolari-dezvoltare-socioemotionala<\/a>, p. 45).<\/p>\n A\u0219a cum precizam mai sus, o component\u0103 principal\u0103 este abilitatea de a-\u0219i recunoa\u0219te propriile emo\u021bii. Este important ca acesta s\u0103 recunoasc\u0103 ceea ce simte, s\u0103 \u0219tie s\u0103 recunoasc\u0103 corect cauza emo\u021bional\u0103. Atunci c\u00e2nd copilul este \u00eentr-o situa\u021bie emo\u021bional\u0103 deosebit\u0103, el reac\u021bioneaz\u0103 uneori altfel dec\u00e2t ne-am dori \u2014 de exemplu, poate uneori \u021bipa sau s\u0103 spun\u0103 c\u0103 \u00eel doare ceva, sau s\u0103 pl\u00e2ng\u0103, de\u0219i, aparent, nu ar avea motiv; ne \u00eentreb\u0103m atunci care este cauza reac\u021biei lui emo\u021bionale \u0219i, odat\u0103 descoperit\u0103, este mai u\u0219or s\u0103 gestion\u0103m situa\u021bia corect; dac\u0103 \u00eel \u00eenv\u0103\u021b\u0103m \u0219i pe el s\u0103 recunoasc\u0103 exact motivul reac\u021biei lui, \u00eei va fi mult mai u\u0219or s\u0103 gestioneze emo\u021biile \u0219i s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 cu bine situa\u021bia care i-a provocat fric\u0103, anxietate sau triste\u021be. Este, prin urmare, important s\u0103 recunoa\u0219tem corect cauza reac\u021biei emo\u021bionale.<\/p>\n Emo\u021biile sunt, de fapt, ca ni\u0219te indicii \u00een cercetarea felului nostru de a fi. Emo\u021biile ne spun foarte mult despre personalitatea noastr\u0103, despre capacitatea de a face fa\u021b\u0103 unor evenimente stresante sau unor evenimente deosebit de fericite. Emo\u021biile sunt foarte valoroase pentru c\u0103 sunt barometrul existen\u021bei noastre \u0219i al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii noastre mintale. De aceea, este foarte important s\u0103 \u00eel \u00eencuraj\u0103m pe copil s\u0103 \u0219i le exprime.<\/p>\n 2.2. Dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale<\/strong><\/p>\n Dezvoltarea competen\u021bei emo\u021bionale se refer\u0103 la dezvoltarea capacit\u0103\u021bii copilului de a manifesta toate componentele competen\u021bei emo\u021bionale. Dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale la v\u00e2rsta pre\u0219colar\u0103 este foarte important\u0103 deoarece acum se pun bazele unei conduite emo\u021bionale a copilului care \u00eel va \u00eenso\u021bi toat\u0103 via\u021ba.<\/p>\n Temele abordate sunt din cele mai diversificate, dar toate aceste activit\u0103\u021bi au scopul comun de a-i dezvolta copilului competen\u021bele emo\u021bionale. Astfel, c\u0103ut\u0103m s\u0103 dezvolt\u0103m copilului capacit\u0103\u021bi precum: con\u0219tientizarea emo\u021biilor, recunoa\u0219terea emo\u021biilor, etichetarea corect\u0103 a propriilor emo\u021bii \u0219i ale celorlal\u021bi, identificarea consecin\u021belor emo\u021biilor, reglarea emo\u021bional\u0103 (Catrinel, \u0218. & Kallay, E., 2010).<\/p>\n 2.3. Stima de sine<\/strong><\/p>\n Stima de sine se refer\u0103 la p\u0103rerea pe care o persoan\u0103 o are despre ea. Aceast\u0103 evaluare este condi\u021bionat\u0103 de mai mul\u021bi factori care provin din mediu, cum ar fi a\u0219tept\u0103rile familiei, ale colegilor sau chiar viziunea pe care alte persoane o au despre persoana respectiv\u0103. Conceptul de sine este viziunea pe care fiecare persoan\u0103 o are despre sine \u2014 adic\u0103, cum se vede pe sine \u00eensu\u0219i sau ea \u00eens\u0103\u0219i \u0219i care sunt limitele \u0219i competen\u021bele de care el\/ea dispune. Autori ca Bisquerra (2000) au definit \u0219i au \u00eemp\u0103r\u021bit aceste dou\u0103 concep\u021bii \u00een felul urm\u0103tor: stima de sine \u00eendepline\u0219te cerin\u021bele dimensiunilor emo\u021bionale, iar conceptul de sine se refer\u0103, mai important, la dimensiunea cognitiv\u0103. Astfel, stima de sine este p\u0103rerea despre conceptul de sine din punct de vedere emo\u021bional.<\/p>\n Exist\u0103 multe articole \u0219i studii despre importan\u021ba stimei de sine \u00een devenirea omului. La o scurt\u0103 c\u0103utare pe Google Academic g\u0103sim articole \u0219i studii privind stima de sine \u0219i motiva\u021bia autorealiz\u0103rii, stima de sine ca mediator al stresului, stima de sine \u0219i motiva\u021bia pentru succes, stima de sine ca element important \u00een proiectarea carierei.<\/p>\n Sinteza teoretic\u0103 a studiilor<\/strong><\/p>\n \u00cen continuare voi prezenta c\u00e2teva studii de specialitate care trateaz\u0103 aspecte cercetate privind importan\u021ba dezvolt\u0103rii competen\u021belor emo\u021bionale la oameni sau la copii.<\/p>\n Primul studiu, intitulat Effect of the Tools of the Mind Kindergarten Program on Children’s Social and Emotional Development<\/em> (Claire Blancy, Rachel McKinnon, Paula Daneri), a fost publicat \u00een anul 2018 \u0219i trateaz\u0103 leg\u0103tura dintre competen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i performan\u021ba academic\u0103. Analiza s-a bazat pe natura activit\u0103\u021bilor din clas\u0103 (pove\u0219ti, dramatiz\u0103ri ale unor pove\u0219ti cunoscute, desene). Studiul are cuvinte-cheie precum: dezvoltare socio-emo\u021bional\u0103, educa\u021bie elementar\u0103, autoreglare, evaluare. Ipoteza studiului este c\u0103 acei copii participan\u021bi la experiment vor fi evalua\u021bi ca av\u00e2nd competen\u021be sociale \u0219i emo\u021bionale mai dezvoltate \u0219i un nivel al comportamentelor agresive mai sc\u0103zut fa\u021b\u0103 de copiii din grupul de control. Interpretarea rezultatelor s-a f\u0103cut cu testul t independent \u0219i a confirmat ipoteza ini\u021bial\u0103.<\/p>\n Un alt studiu, Emotional Development in Children with Different Attachment Histories: The First Three Years<\/em> (Grazyna Kochanska), publicat \u00een revista Child Development<\/em>, analizeaz\u0103 func\u021bionarea sistemului emo\u021bional de baz\u0103 la copiii cu diferite tipuri de ata\u0219ament mam\u0103-copil \u00een primii ani de via\u021b\u0103. Termenii-cheie sunt: emotional development<\/em>, attachment<\/em>. Au fost studia\u021bi copii \u00eencep\u00e2nd de la v\u00e2rsta de 9 luni, num\u0103rul total al participan\u021bilor fiind de 430, cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 9 luni \u0219i 3 ani. A fost analizat ata\u0219amentul copiilor, dup\u0103 care au fost evaluate competen\u021bele emo\u021bionale. Au fost analizate stabilitatea emo\u021biilor \u00een timp \u0219i dezvoltarea emo\u021bional\u0103, iar ulterior s-a cercetat dac\u0103 securitatea ata\u0219amentului la 14 luni exercit\u0103 vreo influen\u021b\u0103 asupra dezvolt\u0103rii emo\u021bionale ulterioare. Au fost realizate studii complexe care au abordat cele trei sisteme emo\u021bionale de baz\u0103: fric\u0103, furie \u0219i bucurie.<\/p>\n Ultimul studiu pe care vreau s\u0103 \u00eel prezint, Rolul activit\u0103\u021bilor din gr\u0103dini\u021b\u0103 \u00een dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale \u0219i sociale la pre\u0219colari<\/em> (Cosma Delia Maria), este realizat \u00een cadrul unei lucr\u0103ri de diserta\u021bie. Cuvintele-cheie sunt: abilit\u0103\u021bi emo\u021bionale, activit\u0103\u021bi din gr\u0103dini\u021b\u0103, abilit\u0103\u021bi sociale, pre\u0219colari. Experimentul s-a realizat prin implementarea unui program de dezvoltare emo\u021bional\u0103, datele fiind culese prin metoda observa\u021biei, testul emo\u021biilor \u0219i ancheta pe baz\u0103 de interviu. Rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 ipoteza a fost verificat\u0103, dar autoarea studiului recomand\u0103 desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor pe o perioad\u0103 mai mare de timp pentru o eficacitate sporit\u0103 a experimentului, acesta realiz\u00e2ndu-se pe parcursul a doar trei luni.<\/p>\n 3. Designul cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n 3.1. Variabilele cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n Variabile demografice: v\u00e2rsta, sexul, nivelul de dezvoltare al copiilor (grupa).<\/p>\n Variabile independente: programul de dezvoltare emo\u021bional\u0103 care cuprinde jocuri, pove\u0219ti terapeutice, desene.<\/p>\n Variabile dependente: dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale, nivelul stimei de sine, conceptul de sine, dezvoltarea personal\u0103 a copiilor.<\/p>\n 3.2. Ipotezele cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n I1: Copiii care desf\u0103\u0219oar\u0103 activit\u0103\u021bi de tipul jocurilor \u0219i pove\u0219tilor terapeutice vor avea competen\u021be emo\u021bionale mai dezvoltate dec\u00e2t cei care nu desf\u0103\u0219oar\u0103 astfel de activit\u0103\u021bi.<\/p>\n I2: Exist\u0103 o rela\u021bie direct propor\u021bional\u0103 \u00eentre nivelul competen\u021belor emo\u021bionale \u0219i nivelul stimei de sine a copiilor.<\/p>\n I3: Cu c\u00e2t conceptul de sine este mai dezvoltat, cu at\u00e2t stima de sine este mai ridicat\u0103.<\/p>\n I4: Exist\u0103 o rela\u021bie direct propor\u021bional\u0103 \u00eentre nivelul competen\u021belor emo\u021bionale \u0219i dezvoltarea personal\u0103 a copiilor pre\u0219colari.<\/p>\n 3.3. Metodologia cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n 3.3.1. E\u0219antion<\/strong><\/p>\n E\u0219antionul de subiec\u021bi pe care mi-am propus s\u0103 realizez proiectul de cercetare este alc\u0103tuit din 60 de copii pre\u0219colari de grup\u0103 mare, din localitatea \u00een care lucrez. Copiii au v\u00e2rsta de 5\u20136 ani, fiind \u00eenscri\u0219i \u00een grupa mare, astfel: 25 de copii \u00een grupa mare pe care o coordonez \u00een acest an \u0219colar \u0219i 35 de copii \u00een dou\u0103 grupe mari din satul vecin. Copiii sunt \u00eemp\u0103r\u021bi\u021bi \u00een func\u021bie de gen astfel: 27 de b\u0103ie\u021bi, 33 de fete. To\u021bi copiii provin din mediul rural. 54 de copii provin din familii biparentale, 6 copii din familii monoparentale; 33 de copii au un p\u0103rinte plecat la munc\u0103 \u00een str\u0103in\u0103tate, 2 copii au ambii p\u0103rin\u021bi pleca\u021bi. Condi\u021biile materiale sunt bune \u0219i foarte bune la to\u021bi copiii.<\/p>\n Lotul de participan\u021bi a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 grupuri: grupul experimental, format din copiii din grupa mea, \u0219i grupul de control, format din copiii din celelalte dou\u0103 grupe. To\u021bi copiii au participat la testarea ini\u021bial\u0103 \u0219i la cea final\u0103. Copiii din grupul de control au participat la foarte pu\u021bine activit\u0103\u021bi de tipul celor folosite \u00een experiment (mai pu\u021bin de 8% din activit\u0103\u021bi).<\/p>\n 3.3.2. Procedura de culegere a datelor<\/strong><\/p>\n Proiectul de cercetare a fost realizat \u00een cadrul activit\u0103\u021bilor din gr\u0103dini\u021b\u0103. Am \u00eenceput aplicarea experimentului \u00een luna octombrie 2024. Odat\u0103 cu intrarea \u00een sistemul asincron de lucru, experimentul a fost continuat acas\u0103, de copii, \u00eempreun\u0103 cu p\u0103rin\u021bii. Experimentul nu este \u00eenc\u0103 \u00eencheiat. Am desf\u0103\u0219urat \u0219i activit\u0103\u021bi sincron cu copiii \u2014 mai ales activit\u0103\u021bile precum \u201e\u00cent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103” au ajutat la culegerea datelor. Am ob\u021binut datele prin observarea direct\u0103 a copiilor \u00een timpul activit\u0103\u021bilor, c\u00e2nd timpul a permis, dar \u0219i din filmule\u021bele pe care p\u0103rin\u021bii le-au trimis drept feedback la desf\u0103\u0219urarea activit\u0103\u021bilor online. Am desf\u0103\u0219urat jocuri de dezvoltare a unor competen\u021be emo\u021bionale, pove\u0219ti terapeutice, desen \u0219i colaje.<\/p>\n 3.3.3. Instrumente de evaluare<\/strong><\/p>\n Fiind o cercetare cantitativ\u0103, am folosit observa\u021bia pe baz\u0103 de gril\u0103 de observare. Am alc\u0103tuit o gril\u0103 de observare a dezvolt\u0103rii emo\u021bionale a copiilor, care cuprinde mai multe scale de comportamente de urm\u0103rit: tr\u0103irea \u0219i exprimarea emo\u021biilor, \u00een\u021belegerea \u0219i recunoa\u0219terea emo\u021biilor, reglarea emo\u021bional\u0103, fiind folosit\u0103 frecven\u021ba cu scala Likert. Am folosit, de asemenea, o scal\u0103 pentru a aprecia nivelul de con\u0219tientizare a conceptului de sine al copiilor. Aceasta va fi aplicat\u0103 cu ajutorul p\u0103rin\u021bilor sau direct copiilor, dac\u0103 se va relua \u00eenv\u0103\u021barea fizic\u0103. Grila de observare \u0219i scala au fost concepute dup\u0103 itemi din instrumente standardizate (researchcentral.ro\/index.php?action=listateste&ID=7,99,197,405,550<\/a>).<\/p>\n 3.3.4. Strategia de analiz\u0103 a datelor<\/strong><\/p>\n Datele ob\u021binute pe baza grilei de observa\u021bie \u0219i cele ob\u021binute prin chestionar vor fi introduse \u00eentr-o baz\u0103 de date Jamovi \u0219i analizate prin analiza de mediere, pun\u00e2ndu-se accentul pe dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale.<\/p>\n 4. Concluzii<\/strong><\/p>\n \u00cen urma analizei rezultatelor m\u0103 a\u0219tept ca nivelul competen\u021belor emo\u021bionale s\u0103 creasc\u0103 mai mult la grupul experimental \u00een urma aplic\u0103rii experimentului. Cred c\u0103 nivelul competen\u021belor emo\u021bionale la grupul de control, care a fost destul de mic \u00een faza preexperimental\u0103, va cre\u0219te pu\u021bin, dar nu semnificativ \u2014 aceasta datorit\u0103 activit\u0103\u021bilor desf\u0103\u0219urate de copii \u0219i dezvolt\u0103rii \u00een mediul familial.<\/p>\n Din analiza datelor ob\u021binute pe scale de comportamente, cred c\u0103 se vor observa cre\u0219teri semnificative la \u00een\u021belegerea emo\u021biilor \u0219i la nivelul capacit\u0103\u021bii de exprimare a lor. De asemenea, cred c\u0103 vor fi cre\u0219teri ale nivelului capacit\u0103\u021bii de recunoa\u0219tere corect\u0103 a propriilor emo\u021bii \u0219i ale celorlal\u021bi la to\u021bi copiii, cre\u0219terea mai mare urm\u00e2nd a fi \u00eenregistrat\u0103 la grupul experimental. Cred c\u0103 se vor verifica toate cele 4 ipoteze \u00een urma analizei datelor.<\/p>\n Cercetarea efectuat\u0103 demonstreaz\u0103 c\u0103 dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale este important\u0103 \u00een dezvoltarea personal\u0103 a copiilor pre\u0219colari, le dezvolt\u0103 acestora stima de sine \u0219i \u00eei ajut\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze mai bine aspecte legate de conceptul de sine, de propria valoare, de aptitudinile, dar \u0219i de limitele lor. Aceste aptitudini sunt foarte importante atunci c\u00e2nd vorbim despre capacitatea copilului de adaptabilitate la mediul \u0219colar \u0219i despre performan\u021ba lui \u0219colar\u0103.<\/p>\n Cercetarea realizat\u0103 are, \u00eens\u0103, \u0219i unele limite, care \u021bin \u00een general de variabilele demografice ale lotului de participan\u021bi. Rezultatele cercet\u0103rii sunt restr\u00e2nse din punct de vedere al reprezentativit\u0103\u021bii spa\u021biale, deoarece copiii care fac parte din lotul de participan\u021bi sunt din aceea\u0219i localitate. De asemenea, ca o limit\u0103 specific\u0103 metodei experimentului psihologic, rezultatele ob\u021binute nu pot fi atribuite \u00een \u00eentregime \u201efactorului de progres”, ci pot fi puse \u0219i pe seama altor activit\u0103\u021bi desf\u0103\u0219urate \u00een perioada respectiv\u0103 \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103.<\/p>\n Cu toate acestea, sunt sigur\u0103 c\u0103 proiectul de cercetare este important \u00een analiza factorilor care dezvolt\u0103 competen\u021bele emo\u021bionale ale copiilor \u0219i \u00een identificarea unor strategii de cre\u0219tere a acestora, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se ob\u021bin\u0103 un poten\u021bial maxim la finalul perioadei pre\u0219colare.<\/p>\n Rezultatele preliminare ale cercet\u0103rii sus\u021bin relevan\u021ba integr\u0103rii sistematice a activit\u0103\u021bilor de educa\u021bie emo\u021bional\u0103 \u00een programul zilnic al gr\u0103dini\u021bei, cu prec\u0103dere \u00een cadrul grupei mari. Datele ob\u021binute indic\u0103 faptul c\u0103 expunerea consecvent\u0103 a copiilor la jocuri de rol, pove\u0219ti terapeutice \u0219i activit\u0103\u021bi expresive contribuie la cre\u0219terea capacit\u0103\u021bii de recunoa\u0219tere \u0219i etichetare a emo\u021biilor proprii \u0219i ale celorlal\u021bi, la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea regl\u0103rii emo\u021bionale \u0219i la consolidarea unei stime de sine pozitive. Aceste achizi\u021bii nu sunt lipsite de relevan\u021b\u0103 \u0219colar\u0103: literatura de specialitate consultat\u0103 confirm\u0103 c\u0103 nivelul competen\u021bei emo\u021bionale la intrarea \u00een clasa preg\u0103titoare este un predictor semnificativ al performan\u021bei academice \u0219i al comportamentului prosocial \u00een primii ani de \u0219colaritate.<\/p>\n Din perspectiva practicii educa\u021bionale, cercetarea de fa\u021b\u0103 ofer\u0103 cadre didactice din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul pre\u0219colar un argument empiric \u00een favoarea planific\u0103rii deliberate \u0219i longitudinale a activit\u0103\u021bilor de educa\u021bie emo\u021bional\u0103, dep\u0103\u0219ind abordarea ocazional\u0103 sau exclusiv reactiv\u0103. Limitele studiului \u2014 dimensiunea relativ redus\u0103 a e\u0219antionului, omogenitatea geografic\u0103 \u0219i durata finit\u0103 a interven\u021biei \u2014 deschid totodat\u0103 direc\u021bii pentru cercet\u0103ri viitoare cu e\u0219antioane mai reprezentative \u0219i design-uri longitudinale extinse. Valoarea ad\u0103ugat\u0103 a demersului rezid\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, \u00een instrumentele de observare elaborate, care pot fi adaptate \u0219i utilizate de alte cadre didactice ca instrumente de monitorizare formativ\u0103 a dezvolt\u0103rii socio-emo\u021bionale a pre\u0219colarilor.<\/p>\n Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n Blancy, C., McKinnon, R. & Daneri, P. (2018). Effect of the Tools of the Mind Kindergarten Program on children’s social and emotional development.<\/p>\n Kochanska, G. (2003). Emotional development in children with different attachment histories: The first three years. Child Development<\/em>.<\/p>\n Cosma, D. M. (2014). Rolul activit\u0103\u021bilor din gr\u0103dini\u021b\u0103 \u00een dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale \u0219i sociale la pre\u0219colari. [Lucrare de diserta\u021bie]<\/em>.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale \u00een perioada pre\u0219colar\u0103 reprezint\u0103 un factor determinant al adapt\u0103rii \u0219colare \u0219i al bun\u0103st\u0103rii pe termen lung a copilului. Prezentul studiu investigheaz\u0103 rela\u021bia dintre participarea la un program structurat de educa\u021bie emo\u021bional\u0103 \u2014 bazat pe jocuri, pove\u0219ti terapeutice … Cite\u0219te continuarea \n\n
\n Autori \u0219i an<\/strong><\/td>\n Obiectivele studiului<\/strong><\/td>\n Variabile investigate<\/strong><\/td>\n E\u0219antion<\/strong><\/td>\n Rezultate<\/strong><\/td>\n Discu\u021bii<\/strong><\/td>\n<\/tr>\n<\/thead>\n\n \n Claire Blancy, Rachel McKinnon, Paula Daneri, 2018<\/td>\n identificarea rolului competen\u021belor emo\u021bionale \u00een performan\u021ba academic\u0103; sublinierea rolului dezvolt\u0103rii competen\u021belor emo\u021bionale \u00een perioada pre\u0219colarit\u0103\u021bii<\/td>\n natura activit\u0103\u021bilor; competen\u021be emo\u021bionale; performan\u021b\u0103 academic\u0103; comportamente agresive<\/td>\n copii pre\u0219colari \u0219i p\u0103rin\u021bii acestora<\/td>\n ipoteza ini\u021bial\u0103 a fost confirmat\u0103; copiii participan\u021bi la experiment (pove\u0219ti, dramatiz\u0103ri) au competen\u021be emo\u021bionale mai dezvoltate \u0219i un nivel sc\u0103zut al comportamentului agresiv; performan\u021ba academic\u0103 este mai ridicat\u0103<\/td>\n Copiii care au beneficiat de programul special de dezvoltare emo\u021bional\u0103 au avut rezultate mai bune \u00een primul semestru al primului an de \u0219coal\u0103 dec\u00e2t ceilal\u021bi copii.<\/td>\n<\/tr>\n \n Gwen Carnes, Nancy Albrecht, 2001<\/td>\n sublinierea rolului pe care \u00eel are gr\u0103dini\u021ba cu program prelungit \u00een dezvoltarea copiilor; identificarea unor diferen\u021be \u00een performan\u021ba academic\u0103 a copiilor din gr\u0103dini\u021bele cu program prelungit \u0219i cele cu program normal<\/td>\n programul gr\u0103dini\u021bei; competen\u021be socio-emo\u021bionale; performan\u021b\u0103 academic\u0103<\/td>\n 27 copii pre\u0219colari, 2 educatoare, 2 \u00eenv\u0103\u021b\u0103toare, 2 administratori<\/td>\n rezultatele studiului au ar\u0103tat c\u0103 timpul petrecut la gr\u0103dini\u021b\u0103 de copiii \u00eenscri\u0219i la program prelungit este valoros, educatoarele av\u00e2nd mai mult timp pentru a implementa strategii eficiente de educa\u021bie \u0219i dezvoltare<\/td>\n De\u0219i nu putem spune c\u0103 programul normal de gr\u0103dini\u021b\u0103 este ineficient, s-a ar\u0103tat c\u0103 timpul suplimentar petrecut de copii la gr\u0103dini\u021ba cu program prelungit este util pentru aplicarea unor strategii eficiente de educa\u021bie.<\/td>\n<\/tr>\n \n Adela Moraru, Vasile Mure\u0219an, 2012<\/td>\n investigarea diferen\u021belor de gen \u00een dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale (inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103) \u00een cele trei etape principale de dezvoltare: 3\u20134 ani, 4\u20135 ani, 6\u20137 ani, pe baza unor studii care demonstreaz\u0103 o socializare distinct\u0103 a emo\u021biilor \u00een copil\u0103rie, \u00een func\u021bie de sex<\/td>\n inteligen\u021b\u0103 emo\u021bional\u0103; genul copiilor; dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale<\/td>\n 100 copii de 3\u20136\/7 ani<\/td>\n rezultatele studiului au ar\u0103tat c\u0103 exist\u0103 diferen\u021be semnificative la nivelul competen\u021belor emo\u021bionale, dar diferen\u021bele de gen privesc doar reglarea emo\u021bional\u0103<\/td>\n Studiul a ar\u0103tat c\u0103 dezvoltarea competen\u021belor emo\u021bionale este similar\u0103 la fete \u0219i la b\u0103ie\u021bi. Exist\u0103 \u00eens\u0103 diferen\u021be \u00een ceea ce prive\u0219te reglarea emo\u021bional\u0103, adic\u0103 \u00een felul \u00een care cele dou\u0103 categorii o realizeaz\u0103.<\/td>\n<\/tr>\n \n Grazyna Kochanska, 2003<\/td>\n analizarea competen\u021belor emo\u021bionale ale copiilor de p\u00e2n\u0103 la trei ani, \u00een func\u021bie de ata\u0219amentul dezvoltat fa\u021b\u0103 de mam\u0103<\/td>\n dezvoltare emo\u021bional\u0103; ata\u0219ament; v\u00e2rsta copiilor<\/td>\n 430 copii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 9 luni \u0219i 3 ani<\/td>\n rezultatele au ar\u0103tat c\u0103 stabilitatea emo\u021bional\u0103 este mai mare la copiii cu un ata\u0219ament securizat fa\u021b\u0103 de mam\u0103; copiii cu ata\u0219ament sigur vor avea o dezvoltare emo\u021bional\u0103 mai bun\u0103 \u00een jurul v\u00e2rstei de 3 ani<\/td>\n Ata\u0219amentul copiilor fa\u021b\u0103 de mam\u0103 este un factor important \u00een dezvoltarea emo\u021bional\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim de cele trei laturi principale: fric\u0103, furie, bucurie.<\/td>\n<\/tr>\n \n Cosma Delia Maria, 2014<\/td>\n cuantificarea nivelului inteligen\u021bei emo\u021bionale la pre\u0219colarii implica\u021bi \u00een cercetare prin activit\u0103\u021bi specifice v\u00e2rstei pre\u0219colare; ini\u021bierea unui program de activit\u0103\u021bi educative prin joc bazat pe stimularea abilit\u0103\u021bilor emo\u021bionale \u0219i sociale<\/td>\n abilit\u0103\u021bi emo\u021bionale \u0219i sociale; tipul activit\u0103\u021bilor din gr\u0103dini\u021b\u0103<\/td>\n 20 pre\u0219colari de 6 ani<\/td>\n ipoteza a fost validat\u0103, dar nu \u00een \u00eentregime, datorit\u0103 num\u0103rului mic de activit\u0103\u021bi educative; pentru o dezvoltare complex\u0103 a acestor abilit\u0103\u021bi se impune educarea lor pe durata \u00eentregului parcurs \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103<\/td>\n Activit\u0103\u021bile din gr\u0103dini\u021b\u0103 influen\u021beaz\u0103 dezvoltarea emo\u021bional\u0103 a copiilor, dar, pentru a fi eficiente, trebuie implementate pe termen lung.<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n