Conceptul de stare de bine (well-being) \u00een mediul educa\u021bional este tot mai des \u00eent\u00e2lnit \u00een politicile educa\u021bionale europene \u0219i globale. Potrivit OECD, starea de bine a elevilor trebuie privit\u0103 ca un indicator esen\u021bial al calit\u0103\u021bii educa\u021biei, \u00eentruc\u00e2t influen\u021beaz\u0103 direct motiva\u021bia pentru \u00eenv\u0103\u021bare, rela\u021biile interpersonale \u0219i s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103. O \u0219coal\u0103 care promoveaz\u0103 starea de bine este caracterizat\u0103 de rela\u021bii pozitive, participare activ\u0103 a elevilor, sprijin emo\u021bional constant \u0219i implicare comunitar\u0103. UNESCO atrage aten\u021bia c\u0103 lipsa bun\u0103st\u0103rii \u0219colare contribuie semnificativ la absenteism, izolare \u0219i manifestarea comportamentelor agresive sau de retragere. <\/p>\n
To\u021bi elevii \u2013 dar mai ales cei care prezint\u0103 dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare sau nevoi speciale, sau care se confrunt\u0103 cu probleme de ordin personal, social sau emo\u021bional \u2013 au nevoie de acces facil la profesori sau al\u021bi speciali\u0219ti care pot veni \u00een sprijinul dezvolt\u0103rii lor educa\u021bionale \u0219i personale. Activit\u0103\u021bile de consiliere \u0219i mentorat pot oferi orientare profesional\u0103, \u00een timp ce activit\u0103\u021bile culturale \u0219i extracurriculare sunt importante pentru extinderea aptitudinilor personale \u0219i sociale.<\/p>\n
Starea de bine este str\u00e2ns legat\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i motiva\u021bie: nimeni nu poate fi bun \u00een ceea ce face dac\u0103 nu este \u00eentr-o stare bun\u0103. Contextele \u00een care tr\u0103im pot stimula sau, dimpotriv\u0103, deteriora starea de bine. Este un lucru valabil \u0219i pentru locul \u00een care un copil \u00ee\u0219i petrece o foarte mare parte din timp: \u0219coala.<\/p>\n
Copiii \u00ee\u0219i petrec o bun\u0103 parte din timp la \u0219coal\u0103; prin urmare, aceasta trebuie s\u0103 fie un loc esen\u021bial pentru conturarea st\u0103rii lor generale de bine, cu toate aspectele sociale, fizice \u0219i emo\u021bionale. Starea de bine a elevilor le influen\u021beaz\u0103 capacitatea de a-\u0219i atinge \u00eentregul poten\u021bial \u0219colar. Calitatea rela\u021biilor pe care le au copiii \u00eentre ei, pe care le au cu adul\u021bii, precum \u0219i calitatea mediului de \u00eenv\u0103\u021bare influen\u021beaz\u0103 fundamental progresele lor \u0219colare. A fost demonstrat faptul c\u0103 mediul fizic, social \u0219i emo\u021bional \u00een care personalul \u0219i elevii petrec o mare parte din fiecare zi poate afecta s\u0103n\u0103tatea lor fizic\u0103, emo\u021bional\u0103 \u0219i mental\u0103 \u0219i starea de bine, precum \u0219i rata abandonului \u0219colar.<\/p>\n
Se apreciaz\u0103 c\u0103 mediul \u0219colar poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi bun\u0103starea social\u0103, emo\u021bional\u0103 \u0219i capacitatea de \u00eenv\u0103\u021bare c\u00e2nd este cald, prietenos \u0219i recompenseaz\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea, promoveaz\u0103 \u00een special cooperarea \u0219i mai pu\u021bin competi\u021bia, ofer\u0103 sus\u021binere \u0219i faciliteaz\u0103 comunicarea deschis\u0103, \u00eencurajeaz\u0103 activit\u0103\u021bile creative, \u00eencurajeaz\u0103 dezvoltarea de proceduri \u0219i regulamente care interzic pedeapsa fizic\u0103 \u0219i promoveaz\u0103 interac\u021biunea non-violent\u0103 pe terenul de joac\u0103, \u00een clas\u0103 \u0219i \u00eentre personalul \u0219colii \u0219i elevi, prevenind \u00een felul acesta pedeapsa fizic\u0103, agresivitatea, h\u0103r\u021buirea \u0219i violen\u021ba.<\/p>\n
Un mediu educa\u021bional favorabil dezvolt\u0103rii trebuie s\u0103 sus\u021bin\u0103 rela\u021bii armonioase \u00eentre profesori, personalul institu\u021biei \u0219i elevi. De exemplu, un spa\u021biu de \u00eenv\u0103\u021bare bine organizat \u0219i prietenos, combinat cu activit\u0103\u021bi sportive regulate, contribuie la crearea unui climat pozitiv. Totodat\u0103, \u0219colile pot investi \u00een gestionarea conflictelor din spa\u021biile comune, promov\u00e2nd dialogul \u0219i acceptarea diversit\u0103\u021bii. Aceste condi\u021bii faciliteaz\u0103 integrarea tuturor elevilor \u0219i le ofer\u0103 un sentiment de apartenen\u021b\u0103. Rela\u021biile afective pozitive construite \u00eentre elevi \u0219i profesori sunt factori de protec\u021bie puternici \u00eempotriva excluziunii \u0219colare, e\u0219ecului educa\u021bional \u0219i abandonului (Pianta & Hamre, 2007).<\/p>\n
O rela\u021bie bazat\u0103 pe \u00eencredere, sprijin \u0219i respect reciproc contribuie la formarea unui climat educa\u021bional favorabil \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii personale. Studiile recente eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 profesorii cu abilit\u0103\u021bi socio-emo\u021bionale bine dezvoltate creeaz\u0103 clase mai coezive, sus\u021bin interac\u021biuni s\u0103n\u0103toase \u0219i modeleaz\u0103 comportamente prosociale la elevi (OECD, 2023). Mai mult, elevii care se simt sprijini\u021bi emo\u021bional \u0219i academic dezvolt\u0103 o motiva\u021bie intrinsec\u0103 mai puternic\u0103 \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u00een fa\u021ba dificult\u0103\u021bilor \u0219colare (CASEL, 2020).<\/p>\n
Elevii cu dificult\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare, nevoi speciale sau provoc\u0103ri de natur\u0103 emo\u021bional\u0103 \u0219i social\u0103 necesit\u0103 sprijin suplimentar din partea profesorilor \u0219i a altor speciali\u0219ti. Activit\u0103\u021bile de mentorat \u0219i consiliere pot contribui la orientarea \u0219colar\u0103 \u0219i profesional\u0103, \u00een timp ce ini\u021biativele extracurriculare sprijin\u0103 dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor sociale \u0219i personale.<\/p>\n
Un alt aspect important este rela\u021bia pozitiv\u0103 dintre profesori \u0219i elevi, care trebuie s\u0103 se bazeze pe \u00eencredere, respect reciproc, comunicare deschis\u0103, empatie \u0219i sprijin emo\u021bional. Un profesor care ascult\u0103 activ nevoile \u0219i preocup\u0103rile elevilor, care ofer\u0103 feedback constructiv \u0219i care \u00eencurajeaz\u0103 autonomia \u0219i creativitatea va contribui la crearea unui mediu de \u00eenv\u0103\u021bare pozitiv, la starea de bine \u0219i la motiva\u021bia elevilor.<\/p>\n
Un program educa\u021bional bine structurat ar trebui s\u0103 ofere acces la servicii de consiliere psihologic\u0103 \u0219i social\u0103, \u021bin\u00e2nd cont de impactul evenimentelor de via\u021b\u0103 asupra dezvolt\u0103rii unui elev. Sprijinul emo\u021bional \u0219i psihologic, furnizat fie \u00een cadrul \u0219colii, fie prin colabor\u0103ri externe, poate contribui la consolidarea \u00eencrederii \u00een sine \u0219i la crearea unei perspective pozitive asupra viitorului.<\/p>\n
\u00cen acest context, cadrele didactice au nevoie de oportunit\u0103\u021bi de formare continu\u0103, care s\u0103 le permit\u0103 s\u0103 ofere suport adecvat elevilor ce se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi emo\u021bionale. De asemenea, trebuie s\u0103 aib\u0103 acces la canale de comunicare eficient\u0103, pentru a putea \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i informa\u021bii relevante despre elevi \u0219i pentru a facilita interven\u021biile educa\u021bionale personalizate.<\/p>\n
Deci, este important ca profesorul s\u0103 asigure un mediu de \u00eenv\u0103\u021bare care promoveaz\u0103 starea de bine a fiec\u0103rui elev, duc\u00e2nd la sprijinirea dezvolt\u0103rii sale fizice, emo\u021bionale, sociale \u0219i cognitive. \u00cen aceast\u0103 ordine de idei, se poate men\u021biona c\u0103 mediul \u0219colar este cel care poate crea starea de bine. Conform lui Laevers (2005), starea de bine este o stare care poate fi recunoscut\u0103 prin satisfac\u021bia, bucuria \u0219i pl\u0103cerea elevilor, pentru c\u0103 ace\u0219tia sunt relaxa\u021bi \u0219i exprim\u0103 pace interioar\u0103, exprim\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp energie \u0219i vitalitate. Elevii care se simt calmi \u0219i \u00eencrez\u0103tori \u00een capacit\u0103\u021bile lor sunt mai predispu\u0219i s\u0103 se concentreze asupra sarcinilor, s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 informa\u021biile relevante \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii inovatoare. Ei sunt deschi\u0219i la mediul care \u00eei \u00eenconjoar\u0103, accesibili din punct de vedere emo\u021bional \u0219i flexibili, pentru c\u0103 situa\u021bia le \u00eendepline\u0219te nevoile. Par s\u0103 aib\u0103 un concept de sine pozitiv \u0219i s\u0103 fie \u00een contact cu sine.<\/p>\n
Shonkoff precizeaz\u0103 c\u0103 starea de bine este foarte str\u00e2ns legat\u0103 de interac\u021biuni, spun\u00e2nd \u00eentr-un interviu: \u201eCopiii se nasc conecta\u021bi la \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i este necesar s\u0103 asigur\u0103m un mediu optim \u00een care fiecare copil s\u0103 poat\u0103 s\u0103 se dezvolte c\u00e2t mai mult. Calitatea rela\u021biilor pe care le au copiii cu oamenii importan\u021bi din via\u021ba lor \u0219i interac\u021biunile legate de aceste rela\u021bii, precum \u0219i sentimentele legate de aceste rela\u021bii, influen\u021beaz\u0103 de fapt arhitectura emergent\u0103 a creierului” (Shonkoff, 2008). Ce simt copiii \u00een leg\u0103tur\u0103 cu prezen\u021ba lor \u00een \u0219coal\u0103, precum \u0219i m\u0103sura \u00een care ei simt c\u0103 apar\u021bin procesului educa\u021bional, conteaz\u0103 foarte mult \u00een realiz\u0103rile lor. Apartenen\u021ba \u00eenseamn\u0103: a fi recunoscut de al\u021bii \u0219i a se recunoa\u0219te pe sine ca fiind un membru al comunit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare cu acelea\u0219i drepturi \u0219i responsabilit\u0103\u021bi ca oricine altcineva.<\/p>\n
Sentimentul de apartenen\u021b\u0103 sau de \u201eadaptare” poate \u00eencuraja sau descuraja participarea copiilor la \u0219coal\u0103, precum \u0219i cum se descurc\u0103 ei din punct de vedere academic. Conceptul de sine academic este legat foarte mult de confortul din clas\u0103. O clas\u0103 cooperant\u0103, mai degrab\u0103 dec\u00e2t o clas\u0103 competitiv\u0103, contribuie la un mediu de \u00eenv\u0103\u021bare emo\u021bional sigur. Obiectivul activit\u0103\u021bilor de \u00eenv\u0103\u021bare ar trebui s\u0103 fie cooperarea, nu competi\u021bia. Un mediu competitiv poate transmite mesajul c\u0103 al\u021bii stau \u00een calea succesului nostru \u0219i poate \u00eencuraja c\u00e2\u0219tigul cu orice pre\u021b; acest lucru diminueaz\u0103 sentimentele de siguran\u021b\u0103 (Shonkoff, 2008).<\/p>\n
De asemenea, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii (2022) subliniaz\u0103 c\u0103 un climat \u0219colar pozitiv, caracterizat prin \u00eencredere, colaborare \u0219i sprijin emo\u021bional, are un impact direct asupra reducerii anxiet\u0103\u021bii, depresiei \u0219i a abandonului \u0219colar. Conform UNICEF (2023), o abordare integrat\u0103 care combin\u0103 educa\u021bia cognitiv\u0103 cu cea socio-emo\u021bional\u0103 este esen\u021bial\u0103 \u00een construirea unui mediu educa\u021bional sigur \u0219i incluziv pentru to\u021bi elevii, \u00een special pentru cei afla\u021bi \u00een situa\u021bii de vulnerabilitate.<\/p>\n
Institu\u021biile educa\u021bionale trebuie s\u0103 deruleze strategii eficiente de prevenire a comportamentelor agresive, inclusiv a h\u0103r\u021buirii cibernetice, pentru a asigura un climat sigur \u0219i incluziv. Politicile de protec\u021bie a copilului trebuie s\u0103 fie bine definite \u0219i s\u0103 aib\u0103 ca scop protejarea elevilor \u0219i personalului \u00eempotriva oric\u0103rei forme de violen\u021b\u0103. \u00centr-o clas\u0103 unde bullying-ul este comb\u0103tut activ \u0219i unde elevii se simt sprijini\u021bi de profesor, elevii timizi sau vulnerabili nu vor mai tr\u0103i cu team\u0103 constant\u0103 de a fi marginaliza\u021bi sau umili\u021bi, ceea ce le va permite s\u0103 se concentreze mai bine asupra \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n
Un alt aspect relevant pentru asigurarea unui climat educa\u021bional sigur este promovarea unei alimenta\u021bii s\u0103n\u0103toase. Un regim alimentar echilibrat ajut\u0103 la men\u021binerea s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii fizice \u0219i psihice a elevilor, prevenind oboseala excesiv\u0103 \u0219i diminu\u00e2nd riscul de apari\u021bie a unor afec\u021biuni. \u00cen acest context, \u0219colile trebuie s\u0103 \u00eencurajeze consumul de alimente s\u0103n\u0103toase \u0219i s\u0103 evite expunerea elevilor la produse nes\u0103n\u0103toase disponibile \u00een apropierea unit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n
Nu exist\u0103 o abordare universal valabil\u0103 pentru a crea un mediu educa\u021bional securizant \u0219i pentru a promova starea de bine a elevilor; \u0219colile trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i adapteze strategiile la contextul specific \u0219i la nevoile specifice ale elevilor.<\/p>\n
\u00cen concluzie, mediul \u0219colar joac\u0103 un rol determinant \u00een formarea atitudinilor \u0219i competen\u021belor sociale ale elevilor. O abordare educa\u021bional\u0103 echitabil\u0103, bazat\u0103 pe cooperare \u0219i incluziune, creeaz\u0103 premisele necesare pentru dezvoltarea unor personalit\u0103\u021bi echilibrate \u0219i autonome. Este important de recunoscut c\u0103 rela\u021bia dintre securitate, stare de bine \u0219i performan\u021b\u0103 \u0219colar\u0103 este complex\u0103 \u0219i influen\u021bat\u0103 de mul\u021bi factori, nu doar de cei care \u021bin de \u0219coal\u0103. Factorii individuali (temperament, personalitate, abilit\u0103\u021bi cognitive, experien\u021be de via\u021b\u0103) \u0219i factorii familiali (statut socio-economic, stil parental, mediu familial) joac\u0103 un rol important \u00een dezvoltarea \u0219i performan\u021ba elevilor.<\/p>\n
Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n CASEL. (2020). CASEL’s SEL framework: What are the core competence areas and where are they promoted?<\/em> Collaborative for Academic, Social, and Emotional Learning. https:\/\/casel.org\/fundamentals-of-sel\/what-is-the-casel-framework\/<\/a><\/p>\n Laevers, F. (Ed.). (2005). Well-being and involvement in care settings: A process-oriented self-evaluation instrument (SIC’s).<\/em> Research Centre for Experiential Education, KU Leuven.<\/p>\n OECD. (2023). PISA 2022 results (volume III): Creative minds, creative schools.<\/em> OECD Publishing. https:\/\/doi.org\/10.1787\/765f40d8-en<\/a><\/p>\n Pianta, R. C., & Hamre, B. K. (2007). Conceptualization, measurement, and improvement of classroom processes: Standardized observation can leverage capacity. Educational Researcher, 38<\/em>(2), 109\u2013119. https:\/\/doi.org\/10.3102\/0013189X09332374<\/a><\/p>\n Shonkoff, J. P. (2008). Interview on early childhood development: Brain architecture and the role of relationships.<\/em> Center on the Developing Child, Harvard University. https:\/\/developingchild.harvard.edu<\/a><\/p>\n UNICEF. (2023). Child well-being in an unpredictable world: Innocenti report card 18.<\/em> UNICEF Office of Research \u2013 Innocenti. https:\/\/www.unicef-irc.org\/publications\/1466-report-card-18.html<\/a><\/p>\n World Health Organization. (2022). World mental health report: Transforming mental health for all.<\/em> WHO Press. https:\/\/www.who.int\/publications\/i\/item\/9789240049338<\/a><\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Conceptul de stare de bine (well-being) \u00een mediul educa\u021bional este tot mai des \u00eent\u00e2lnit \u00een politicile educa\u021bionale europene \u0219i globale. Potrivit OECD, starea de bine a elevilor trebuie privit\u0103 ca un indicator esen\u021bial al calit\u0103\u021bii educa\u021biei, \u00eentruc\u00e2t influen\u021beaz\u0103 direct motiva\u021bia … Cite\u0219te continuarea