Prezentul studiu investigheaz\u0103 percep\u021biile elevilor de liceu cu privire la utilitatea matematicii \u00een via\u021ba cotidian\u0103 \u0219i la relevan\u021ba sa pentru traseul profesional. Cercetarea s-a desf\u0103\u0219urat pe un e\u0219antion de 100 de elevi din clasele IX\u2013XII ai unui liceu teoretic, provenind de la profilul real (\u0218tiin\u021be ale naturii) \u0219i profilul uman (Filologie), \u0219i a utilizat un design cantitativ \u0219i calitativ bazat pe un chestionar online. Rezultatele indic\u0103 o atitudine preponderent moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de matematic\u0103: circa 43% dintre responden\u021bi se situeaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de neutralitate afectiv\u0103, iar 70% recunosc importan\u021ba disciplinei, f\u0103r\u0103 a-i atribui neap\u0103rat un rol esen\u021bial. Matematica este asociat\u0103 cu preponderen\u021b\u0103 unor contexte practice restr\u00e2nse \u2013 gestionarea banilor \u0219i cump\u0103r\u0103turile \u2013, \u00een timp ce conexiunea cu alte domenii ale vie\u021bii cotidiene r\u0103m\u00e2ne slab reprezentat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba elevilor. La nivel profesional, 60% dintre responden\u021bi anticipeaz\u0103 c\u0103 matematica le va fi util\u0103 \u00een carier\u0103, cea mai frecvent men\u021bionat\u0103 competen\u021b\u0103 dezvoltat\u0103 prin studiul acestei discipline fiind g\u00e2ndirea logic\u0103. Studiul ofer\u0103 o imagine util\u0103 practicienilor \u0219i factorilor de decizie din educa\u021bie cu privire la decalajul dintre poten\u021bialul formativ al matematicii \u0219i percep\u021bia efectiv\u0103 a elevilor asupra acestuia. <\/p>\n
Cuvinte-cheie: matematic\u0103, utilitate perceput\u0103, atitudini fa\u021b\u0103 de matematic\u0103, g\u00e2ndire logic\u0103, orientare profesional\u0103, liceu<\/em><\/p>\n Introducere<\/strong><\/p>\n Matematica este recunoscut\u0103 la nivel european \u0219i interna\u021bional ca disciplin\u0103 fundamental\u0103 \u00een formarea competen\u021belor-cheie necesare pentru via\u021ba activ\u0103, pentru cet\u0103\u021benia democratic\u0103 \u0219i pentru integrarea pe pia\u021ba muncii. Programa \u0219colar\u0103 de matematic\u0103 pentru gimnaziu, aprobat\u0103 prin Ordinul ministrului educa\u021biei na\u021bionale nr. 3393\/28.02.2017, subliniaz\u0103 c\u0103 disciplina \u201econstituie un fundament solid pentru argumentare, dezvoltare de ra\u021bionament logic, spirit \u0219i g\u00e2ndire critic\u0103, analizare, interpretare \u0219i rezolvare de probleme”, viz\u00e2nd deopotriv\u0103 competen\u021be matematice \u0219i transferabilitatea celorlalte competen\u021be-cheie europene. Cu toate acestea, cercet\u0103rile realizate \u00een context rom\u00e2nesc arat\u0103 c\u0103 matematica este perceput\u0103 de elevi, \u00een general, ca o disciplin\u0103 arid\u0103, dificil\u0103 \u0219i cu slab\u0103 utilitate practic\u0103 \u2013 o evaluare pe care Ministerul Educa\u021biei \u00eensu\u0219i a recunoscut-o, pentru prima dat\u0103 explicit, \u00eentr-un document publicat \u00een Monitorul Oficial \u00een 2023. Aceast\u0103 tensiune \u00eentre valoarea formativ\u0103 declarat\u0103 a disciplinei \u0219i percep\u021bia efectiv\u0103 a elevilor asupra ei constituie premisa central\u0103 a studiului de fa\u021b\u0103.<\/p>\n Cercet\u0103rile interna\u021bionale confirm\u0103 c\u0103 atitudinea fa\u021b\u0103 de matematic\u0103 are un impact semnificativ \u0219i reciproc asupra performan\u021bei \u0219colare. Studiul meta-analitic al lui Ma \u0219i Kishor (1997), care a sintetizat rezultatele a 113 cercet\u0103ri primare, a identificat o rela\u021bie pozitiv\u0103 \u0219i semnificativ\u0103 statistic \u00eentre atitudinile fa\u021b\u0103 de matematic\u0103 \u0219i rezultatele \u0219colare la aceast\u0103 disciplin\u0103, rela\u021bie care se dovede\u0219te mai puternic\u0103 \u00een cazul elevilor din ciclul secundar. La r\u00e2ndul lor, Bandura (1997) \u0219i cercet\u0103torii care i-au continuat opera au demonstrat c\u0103 auto-eficacitatea perceput\u0103 \u00een matematic\u0103 \u2013 adic\u0103 \u00eencrederea elevului \u00een propria capacitate de a rezolva sarcini matematice \u2013 influen\u021beaz\u0103 direct efortul depus, perseveren\u021ba \u0219i, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, performan\u021ba. Studii realizate cu elevi din Rom\u00e2nia (Cri\u0219an et al., 2011) eviden\u021biaz\u0103 c\u0103, printre factorii cu cel mai mare impact asupra atitudinii fa\u021b\u0103 de matematic\u0103 la nivelul ciclului secundar inferior, se num\u0103r\u0103 atitudinea profesorului \u0219i percep\u021bia utilit\u0103\u021bii matematicii \u00een via\u021ba cotidian\u0103. Toate aceste date sugereaz\u0103 c\u0103 rela\u021bia dintre atitudine, auto-eficacitate \u0219i randament \u00een matematic\u0103 este una dinamic\u0103, susceptibil\u0103 de interven\u021bie didactic\u0103 \u0219i curricular\u0103.<\/p>\n Identificarea percep\u021biilor concrete ale elevilor de liceu cu privire la utilitatea matematicii \u2013 at\u00e2t \u00een via\u021ba zilnic\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een perspectiva carierei \u2013 este, prin urmare, o condi\u021bie preliminar\u0103 pentru orice demers de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a pred\u0103rii \u0219i de cre\u0219tere a motiva\u021biei pentru aceast\u0103 disciplin\u0103. PISA 2022 (OECD, 2023) reitereaz\u0103 c\u0103 litera\u021bia matematic\u0103 \u2013 \u00een\u021beleas\u0103 ca abilitate de a formula, utiliza \u0219i interpreta matematica \u00een contexte personale, profesionale \u0219i sociale \u2013 r\u0103m\u00e2ne o miz\u0103 central\u0103 a educa\u021biei din secolul al XXI-lea. Prezentul studiu propune o radiografie a acestor percep\u021bii la nivelul unui liceu teoretic din Rom\u00e2nia, cu scopul de a oferi cadrelor didactice \u0219i factorilor de decizie un punct de referin\u021b\u0103 empiric pentru reflec\u021bie \u0219i ac\u021biune.<\/p>\n 1. Scopul cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n Scopul acestui studiu este de a analiza percep\u021bia elevilor de liceu asupra utilit\u0103\u021bii matematicii \u00een via\u021ba de zi cu zi, precum \u0219i impactul acesteia asupra dezvolt\u0103rii personale \u0219i a orient\u0103rii profesionale.<\/p>\n 2. Metodologia cercet\u0103rii<\/strong><\/p>\n Cercetarea s-a realizat pe baza unui chestionar aplicat unui e\u0219antion de 100 de elevi de liceu.<\/p>\n Tip cercetare: cantitativ\u0103 \u0219i calitativ\u0103.<\/p>\n Instrument: chestionar online (realizat cu Google Forms).<\/p>\n Grup \u021bint\u0103: 100 de elevi din clasele IX\u2013XII.<\/p>\n 3. Analiza rezultatelor<\/strong><\/p>\n 3.1 Date generale<\/strong><\/p>\n Analiza caracteristicilor e\u0219antionului de responden\u021bi<\/strong><\/p>\n E\u0219antionul investigat este alc\u0103tuit din 100 de elevi ai unui liceu teoretic, provenind din clasele IX\u2013XII, apar\u021bin\u00e2nd celor dou\u0103 profiluri existente: \u0218tiin\u021be ale naturii (clasele IX A, X A, XI A, XII A) \u0219i Filologie (clasele IX B \u0219i XII B).<\/p>\n Distribu\u021bia pe ani de studiu<\/strong><\/p>\n Datele eviden\u021biaz\u0103 o distribu\u021bie inegal\u0103 a responden\u021bilor pe niveluri de clas\u0103: 46% dintre participan\u021bi sunt elevi de clasa a IX-a, 17% din clasa a X-a, 13% din clasa a XI-a, iar 24% din clasa a XII-a.<\/p>\n Aceast\u0103 structur\u0103 indic\u0103 o concentrare semnificativ\u0103 a r\u0103spunsurilor \u00een r\u00e2ndul elevilor afla\u021bi la \u00eenceputul parcursului liceal. \u00cen consecin\u021b\u0103, rezultatele ob\u021binute reflect\u0103 \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 mai mare perspectiva acestui segment, \u00een timp ce opiniile elevilor din clasele superioare sunt relativ mai pu\u021bin reprezentate.<\/p>\n Distribu\u021bia pe profiluri educa\u021bionale<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te profilul urmat, majoritatea responden\u021bilor (68%) sunt \u00eenscri\u0219i la profilul real (\u0218tiin\u021be ale naturii), \u00een timp ce 32% urmeaz\u0103 profilul uman (Filologie).<\/p>\n Aceast\u0103 distribu\u021bie eviden\u021biaz\u0103 o predominan\u021b\u0103 clar\u0103 a elevilor orienta\u021bi spre domeniul \u0219tiin\u021bific, ceea ce poate influen\u021ba natura r\u0103spunsurilor, mai ales \u00een cazul unor itemi care implic\u0103 discipline precum matematica sau \u0219tiin\u021bele exacte.<\/p>\n Distribu\u021bia pe gen<\/strong><\/p>\n Din punct de vedere al genului, e\u0219antionul este alc\u0103tuit \u00een propor\u021bie de 61% din persoane de gen feminin \u0219i 39% de gen masculin.<\/p>\n 3.2 Percep\u021bia asupra matematicii<\/strong><\/p>\n Gradul de apreciere a matematicii<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te atitudinea fa\u021b\u0103 de matematic\u0103, distribu\u021bia r\u0103spunsurilor indic\u0103 urm\u0103toarea structur\u0103: 8% dintre responden\u021bi afirm\u0103 c\u0103 le place foarte mult matematica, 15% declar\u0103 c\u0103 le place mult, 43% o apreciaz\u0103 \u00een mod moderat, 14% pu\u021bin, iar 20% deloc.<\/p>\n Aceste rezultate eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 majoritatea elevilor (43%) se situeaz\u0103 \u00eentr-o zon\u0103 de neutralitate sau apreciere moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de matematic\u0103. Totodat\u0103, se observ\u0103 un procent semnificativ (34%) al elevilor care manifest\u0103 o atitudine negativ\u0103 (pu\u021bin sau deloc), comparativ cu doar 23% care exprim\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 (mult sau foarte mult).<\/p>\n Nivelul de \u00een\u021belegere a matematicii<\/strong><\/p>\n Referitor la autoevaluarea nivelului de \u00een\u021belegere, 7% dintre elevi consider\u0103 c\u0103 au un nivel foarte bun, 41% bun, 33% mediu, iar 19% slab.<\/p>\n Distribu\u021bia indic\u0103 o concentrare a r\u0103spunsurilor \u00een zona nivelurilor mediu \u0219i bun (74% cumulat), suger\u00e2nd c\u0103 majoritatea elevilor percep c\u0103 de\u021bin competen\u021be acceptabile \u00een domeniul matematicii. Totu\u0219i, procentul relativ redus al celor care se consider\u0103 foarte bine preg\u0103ti\u021bi (7%) arat\u0103 o lips\u0103 de \u00eencredere sau de performan\u021b\u0103 la nivel \u00eenalt. \u00cen acela\u0219i timp, aproape o cincime dintre responden\u021bi (19%) declar\u0103 un nivel slab de \u00een\u021belegere, ceea ce indic\u0103 existen\u021ba unor dificult\u0103\u021bi semnificative pentru o parte a elevilor.<\/p>\n Percep\u021bia asupra importan\u021bei matematicii<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te importan\u021ba acordat\u0103 matematicii, 16% dintre responden\u021bi o consider\u0103 foarte important\u0103, 54% important\u0103, 23% pu\u021bin important\u0103, iar 7% deloc important\u0103.<\/p>\n Rezultatele arat\u0103 c\u0103 matematica este perceput\u0103 ca fiind relevant\u0103 de majoritatea elevilor (70% o consider\u0103 important\u0103 sau foarte important\u0103). Cu toate acestea, doar o minoritate (16%) \u00eei atribuie un nivel maxim de importan\u021b\u0103, ceea ce sugereaz\u0103 o valorizare mai degrab\u0103 pragmatic\u0103 dec\u00e2t una profund\u0103. De asemenea, procentul de 30% al celor care o consider\u0103 pu\u021bin sau deloc important\u0103 nu este neglijabil \u0219i indic\u0103 o anumit\u0103 distan\u021bare fa\u021b\u0103 de relevan\u021ba acestei discipline.<\/p>\n 3.3 Utilitatea \u00een via\u021ba cotidian\u0103<\/strong><\/p>\n Frecven\u021ba utiliz\u0103rii matematicii \u00een via\u021ba real\u0103<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te utilizarea matematicii \u00een via\u021ba cotidian\u0103, 10% dintre responden\u021bi declar\u0103 c\u0103 o folosesc foarte des, 25% des, 44% uneori, 16% rar, iar aproximativ 5% niciodat\u0103.<\/p>\n Distribu\u021bia eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 utilizarea matematicii este perceput\u0103 preponderent ca fiind ocazional\u0103, majoritatea elevilor (44%) indic\u00e2nd varianta \u201euneori”. Dac\u0103 se cumuleaz\u0103 r\u0103spunsurile \u201efoarte des” \u0219i \u201edes”, rezult\u0103 un procent de 35%, inferior celui al utiliz\u0103rii moderate sau reduse (65%). Acest aspect sugereaz\u0103 c\u0103, de\u0219i matematica este prezent\u0103 \u00een via\u021ba de zi cu zi, ea nu este perceput\u0103 ca un instrument utilizat constant de c\u0103tre majoritatea elevilor.<\/p>\n Domenii de utilizare a matematicii<\/strong><\/p>\n Referitor la contexte concrete de utilizare, 58% dintre responden\u021bi indic\u0103 gestionarea banilor ca principal domeniu \u00een care folosesc matematica, urmat de cump\u0103r\u0103turi (30%). Alte contexte, precum g\u0103titul, jocurile sau utilizarea generalizat\u0103 (\u201ela tot”), \u00eenregistreaz\u0103 procente foarte reduse, iar un num\u0103r nesemnificativ de responden\u021bi afirm\u0103 c\u0103 nu folosesc deloc matematica.<\/p>\n Aceste rezultate eviden\u021biaz\u0103 o asociere predominant\u0103 a matematicii cu activit\u0103\u021bi de natur\u0103 practic\u0103 \u0219i financiar\u0103. Utilizarea \u00een alte domenii ale vie\u021bii cotidiene este slab reprezentat\u0103, ceea ce poate indica o percep\u021bie limitat\u0103 asupra aplicabilit\u0103\u021bii extinse a matematicii.<\/p>\n Percep\u021bia asupra utilit\u0103\u021bii matematicii pentru via\u021ba de adult<\/strong><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te utilitatea matematicii pe termen lung, 26% dintre elevi o consider\u0103 foarte util\u0103, 57% util\u0103, 16% pu\u021bin util\u0103, iar un procent foarte redus o consider\u0103 inutil\u0103.<\/p>\n Majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare a responden\u021bilor (83%) recunosc utilitatea matematicii pentru via\u021ba de adult, ceea ce indic\u0103 o con\u0219tientizare clar\u0103 a rolului acestei discipline \u00een plan practic \u0219i profesional. Cu toate acestea, ponderea relativ moderat\u0103 a r\u0103spunsurilor \u201efoarte util\u0103” sugereaz\u0103 c\u0103 elevii percep utilitatea matematicii mai degrab\u0103 \u00eentr-un sens general, f\u0103r\u0103 a o asocia neap\u0103rat cu un rol esen\u021bial sau indispensabil.<\/p>\n 3.4 Matematica \u0219i viitorul profesional<\/strong><\/p>\n Utilitatea \u00een carier\u0103<\/strong><\/p>\n Majoritatea elevilor (60%) consider\u0103 c\u0103 matematica le va fi util\u0103 \u00een viitoarea carier\u0103 (21% \u201efoarte util\u0103”, 39% \u201eprobabil da”). Totu\u0219i, un procent semnificativ (40%) manifest\u0103 incertitudine sau percep\u021bii negative, ceea ce indic\u0103 o leg\u0103tur\u0103 neuniform perceput\u0103 \u00eentre matematic\u0103 \u0219i traseul profesional ales.<\/p>\n Domenii de interes<\/strong><\/p>\n Op\u021biunile de carier\u0103 sunt variate, cele mai frecvente fiind: siguran\u021b\u0103 \u0219i ordine public\u0103 (19,2%), medicin\u0103 (17,2%), IT\/inginerie (12,1%), \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt (11,1%) \u0219i domeniul uman\/arte (9,1%). Aceast\u0103 diversitate explic\u0103 diferen\u021bele \u00een percep\u021bia utilit\u0103\u021bii matematicii, \u00een func\u021bie de specificul domeniului ales.<\/p>\n Competen\u021be dezvoltate<\/strong><\/p>\n Majoritatea responden\u021bilor (55%) asociaz\u0103 matematica cu dezvoltarea g\u00e2ndirii logice, urmat\u0103 de rezolvarea problemelor (24%). Procente mai mici indic\u0103 r\u0103bdarea \u0219i creativitatea, ceea ce sugereaz\u0103 o percep\u021bie predominant cognitiv\u0103 asupra rolului matematicii.<\/p>\n Rezultatele arat\u0103 c\u0103, de\u0219i matematica este recunoscut\u0103 ca util\u0103 \u0219i formativ\u0103, relevan\u021ba sa pentru cariera viitoare depinde de domeniul ales. Elevii o percep mai ales ca instrument de dezvoltare intelectual\u0103, nu neap\u0103rat ca o competen\u021b\u0103 aplicabil\u0103 universal.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n Datele culese \u00een cadrul acestui studiu contureaz\u0103 un tablou nuan\u021bat al rela\u021biei pe care elevii de liceu o construiesc, la nivel subiectiv, cu matematica. Pe de o parte, majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare recunosc utilitatea general\u0103 a disciplinei, at\u00e2t pentru via\u021ba cotidian\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru parcursul profesional; pe de alt\u0103 parte, aceast\u0103 recunoa\u0219tere r\u0103m\u00e2ne mai degrab\u0103 abstract\u0103 \u0219i slab ancorat\u0103 \u00een experien\u021ba concret\u0103. Faptul c\u0103 44% dintre elevi utilizeaz\u0103 matematica \u201euneori” \u00een via\u021ba de zi cu zi, iar contextele de utilizare identificate se limiteaz\u0103 \u00een principal la gestionarea banilor \u0219i la cump\u0103r\u0103turi, sugereaz\u0103 c\u0103 \u0219coala nu reu\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103, \u00een mod sistematic, s\u0103 construiasc\u0103 pun\u021bi vizibile \u00eentre con\u021binuturile matematice predate \u0219i diversitatea situa\u021biilor reale \u00een care aceste con\u021binuturi ar putea fi mobilizate. Aceast\u0103 percep\u021bie restr\u00e2ns\u0103 asupra aplicabilit\u0103\u021bii matematicii coexist\u0103 cu o atitudine afectiv\u0103 preponderent neutr\u0103 sau moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de disciplin\u0103, ceea ce ridic\u0103 \u00eentreb\u0103ri importante despre motiva\u021bie \u0219i despre relevan\u021ba resim\u021bit\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii.<\/p>\n Pentru cadrele didactice, aceste rezultate pot constitui un punct de plecare practic: introducerea mai sistematic\u0103 a problemelor contextualizate, a situa\u021biilor-problem\u0103 ancorate \u00een realitatea elevilor \u0219i a conexiunilor explicite cu domeniile profesionale vizate de ace\u0219tia ar putea contribui la cre\u0219terea sentimentului de relevan\u021b\u0103 \u0219i, implicit, a motiva\u021biei. P\u00f3lya (1945) sublinia c\u0103 rezolvarea de probleme este inima educa\u021biei matematice, iar o problem\u0103 bine contextualizat\u0103 stimuleaz\u0103 curiozitatea \u0219i implicarea autentic\u0103. Totodat\u0103, rezultatele sus\u021bin ideea c\u0103 demersul didactic trebuie s\u0103 valorifice mai mult dimensiunea formativ\u0103 a matematicii \u2013 g\u00e2ndirea logic\u0103, capacitatea de rezolvare a problemelor, perseveren\u021ba \u2013, dimensiune pe care elevii \u00een\u0219i\u0219i o recunosc ca punct forte al disciplinei, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd manifest\u0103 rezerve fa\u021b\u0103 de con\u021binuturile matematice propriu-zise.<\/p>\n Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n Bandura, A. (1997). Self-efficacy: The exercise of control<\/em>. W. H. Freeman and Company.<\/p>\n Cri\u0219an, A., Marchis, I., & Moldovan, O. (2011). Factors that influence secondary school students’ attitude to mathematics. Procedia \u2013 Social and Behavioral Sciences<\/em>, 29, 786\u2013793. https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.sbspro.2011.11.306<\/a><\/p>\n Ma, X., & Kishor, N. (1997). Assessing the relationship between attitude toward mathematics and achievement in mathematics: A meta-analysis. Journal for Research in Mathematics Education<\/em>, 28(1), 26\u201347. https:\/\/doi.org\/10.2307\/749662<\/a><\/p>\n Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale. (2017). Programa \u0219colar\u0103 pentru disciplina Matematic\u0103, clasele V\u2013VIII<\/em> (Anexa nr. 2 la OMEN nr. 3393\/28.02.2017). Ministerul Educa\u021biei Na\u021bionale.<\/p>\n OECD. (2023). PISA 2022 results (Volume I): The state of learning and equity in education<\/em>. OECD Publishing. https:\/\/doi.org\/10.1787\/53f23881-en<\/a><\/p>\n P\u00f3lya, G. (1945). How to solve it: A new aspect of mathematical method<\/em>. Princeton University Press.<\/p>\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Prezentul studiu investigheaz\u0103 percep\u021biile elevilor de liceu cu privire la utilitatea matematicii \u00een via\u021ba cotidian\u0103 \u0219i la relevan\u021ba sa pentru traseul profesional. Cercetarea s-a desf\u0103\u0219urat pe un e\u0219antion de 100 de elevi din clasele IX\u2013XII ai unui liceu teoretic, provenind … Cite\u0219te continuarea