Articolul propune o incursiune \u00een istoria \u0219i statutul actual al bibliotecii \u0219colare, pornind de la defini\u021bia sa legal\u0103 conform Legii bibliotecilor nr. 334\/2002 \u0219i ajung\u00e2nd la transform\u0103rile determinate de resursele educa\u021bionale deschise \u0219i de cartea electronic\u0103. Traseaz\u0103 evolu\u021bia suporturilor de scriere, de la t\u0103bli\u021bele de lut la e-reader, \u0219i readuce \u00een aten\u021bie fenomenul bibliobuzului, mijloc de democratizare a accesului la lectur\u0103 at\u00e2t \u00een trecutul recent al Rom\u00e2niei, c\u00e2t \u0219i \u00een prezent, \u00een special \u00een mediul rural. Este analizat\u0103 \u0219i diversitatea atitudinilor copiilor fa\u021b\u0103 de lectur\u0103, precum \u0219i rolul bibliotecarului \u0219i al cadrului didactic \u00een orientarea elevilor spre c\u0103r\u021bi potrivite intereselor lor. Articolul se \u00eencheie cu o serie de solu\u021bii concrete \u2013 cercuri de lectur\u0103, recenzii, lans\u0103ri de carte, spa\u021bii de lectur\u0103 atractive, reviste \u0219colare \u2013 menite s\u0103 sporeasc\u0103 vizibilitatea bibliotecii \u0219colare \u00een r\u00e2ndul \u201enativilor digitali\u201d. Textul \u00eembin\u0103 perspectiva istoric\u0103 cu una practic\u0103, oferind cadrelor didactice repere pentru repozi\u021bionarea bibliotecii ca spa\u021biu viu al \u0219colii contemporane. <\/p>\n
Prin bibliotec\u0103 se \u00een\u021belege \u201einstitu\u0163ia, compartimentul sau structura specializat\u0103 ale c\u0103rei atribu\u0163ii principale sunt: constituirea, organizarea, prelucrarea, dezvoltarea \u015fi conservarea colec\u0163iilor de c\u0103r\u0163i, publica\u0163iilor seriale, a altor documente de bibliotec\u0103 \u015fi a bazelor de date, pentru a facilita utilizarea acestora \u00een scop de informare, cercetare, educa\u0163ie sau recreere; ini\u0163ierea, organizarea \u015fi desf\u0103\u015furarea de proiecte \u015fi programe culturale, inclusiv \u00een parteneriat cu autorit\u0103\u0163i \u015fi institu\u0163ii publice, cu alte institu\u0163ii de profil sau prin parteneriat public-privat; \u00een cadrul societ\u0103\u0163ii informa\u0163iei biblioteca are rol de importan\u0163\u0103 strategic\u0103.\u201d\u00a0 (Legea bibliotecilor nr. 334\/31.05.2002, art.1)<\/p>\n
Prin art. 10, din Legea bibliotecilor nr. 334\/31.05.2002, este stabilit\u0103 structura sistemului na\u021bional de biblioteci. \u00cen raport cu func\u0163iile \u015fi atribu\u0163iile fiec\u0103rei biblioteci, sistemul na\u021bional este structurat astfel:
\na) Biblioteca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei
\nb) Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne
\nc) Biblioteci universitare
\nd) Biblioteci specializate
\ne) Biblioteci publice
\nf) Biblioteci \u0219colare<\/p>\n
Conform art.1, lit. f) din legea mai sus amintit\u0103, prin bibliotec\u0103 \u0219colar\u0103 se \u00een\u021belege \u201ebiblioteca organizat\u0103 \u00een cadrul unei institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar, care se afl\u0103 cu prec\u0103dere \u00een serviciul elevilor \u015fi al cadrelor didactice din institu\u0163ia respectiv\u0103 \u015fi care, \u00een limitele prev\u0103zute de lege \u015fi de regulamentul de organizare, poate func\u0163iona \u015fi ca bibliotec\u0103 public\u0103.\u201d, iar conform art. 37 \u201eBibliotecile \u015fcolare sunt parte integrant\u0103 a procesului de instruire, formare \u015fi educare.\u201d<\/p>\n
Ast\u0103zi vorbim \u0219i despre platforme, portaluri \u0219i biblioteci cu resurse educa\u021bionale deschise, nu doar cu volume de carte. Acestea au devenit \u201einstrumente esen\u021biale \u00een procesul de modernizare \u0219i eficientizare a actului educa\u021bional\u201d (Istrate, O., Velea, S. & Ceobanu, C., 2025). Nu sunt doar depozite de informa\u021bii, ci sunt catalizatori ai schimb\u0103rii, solu\u021bii inovatoare \u00een domeniul \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului, precum afirm\u0103 autorii mai sus men\u021biona\u021bi.<\/p>\n
Cadrul legislativ exist\u0103, dar p\u00e2n\u0103 a ajunge la \u00eentocmirea unei legi referitoare la p\u0103strarea colec\u021biilor de carte, de resurse educa\u021bionale deschise (RED-uri), trebuie s\u0103 ne amintim evolu\u021bia \u00een timp a omenirii \u0219i a scrierii. De-a lungul civiliza\u0163iei umane, omul a c\u0103utat \u015fi a dezvoltat suporturi de scriere pentru transmiterea informa\u0163iilor. Primele au fost t\u0103bli\u0163ele din argil\u0103. Au urmat foi\u0163ele din papirus, sulurile de pergamente din piele de animale, inven\u021bia h\u00e2rtiei de c\u0103tre chinezi, apari\u021bia tiparului cu ajutorul caractarelor mobile.<\/p>\n
Se poate considera c\u0103 scrierea are\u00a0 o istorie veche de peste cinci mii de ani. \u00cen acest interval, omul a c\u0103utat \u015fi a dezvoltat diferite forme de a transmite informa\u0163iile pe suport de scriere, ajung\u00e2nd de la t\u0103bli\u0163ele de argil\u0103 din Mesopotamia, la e-reader-urile \u015fi tabletele performante, aflate ast\u0103zi la dispozi\u021bia tuturor, \u00een \u0163\u0103rile civilizate. Istoria c\u0103r\u0163ii se \u00eentrep\u0103trunde cu istoria civiliza\u0163iei umane.
\nAst\u0103zi, cartea este la un click distan\u021b\u0103 de noi. Tindem s\u0103 uit\u0103m trecutul, c\u00e2nd o carte valora c\u00e2t un regat. Drumul c\u0103r\u021bii era \u00een trecut lung \u0219i anevoios. Ne referim la efortul depus pentru a fi adunat\u0103 informa\u021bia, de a scrie con\u021binutul c\u0103r\u021bii sub o form\u0103 corect\u0103, clar\u0103, de a fi supus\u0103 criticii, apoi copiat\u0103 sau mai t\u00e2rziu tip\u0103rit\u0103, ca \u00een final s\u0103 fie legat\u0103 \u00eentr-o copert\u0103. Produsul finit, cartea, sursa de informa\u021bii, ajunge pe\u00a0 raftul unei biblioteci sau al unei libr\u0103rii, iar acolo a\u0219teapt\u0103 cititorul s\u0103 vin\u0103 s\u0103 o r\u0103sfoiasc\u0103, s\u0103 o citeasc\u0103 \u0219i s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103.<\/p>\n
Apoi au ap\u0103rut bibliotecile online. \u201eLa \u00eenceputul anilor ’90, bibliotecile online ofereau gratuit textele f\u0103r\u0103 drepturi de autor\u201d, afirma Steven Roger Fischer (2021), \u00een cartea sa \u201eCititul – a history of reading\u201d, dar c\u0103 mul\u021bi cititori au g\u0103sit \u00eens\u0103 incomod\u0103 citirea unor cantit\u0103\u021bi mari de text de pe ecranul unui computer sau laptop. Astfel au determinat producerea de dispozitive electronice specializate, care transmit informa\u021bii: cartea electronic\u0103. Datorit\u0103 acestor noi tehnologii, cititorul din viitor va avea un alt profil. Sistemele de r\u0103spuns vocal de la computer sunt tot mai utilizate, sunt adaosuri care vin \u00een \u00eent\u00e2mpinarea unor nevoi, dar nu vor \u00eenlocui cuv\u00e2ntul scris, care este mult mai flexibil.<\/p>\n
Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem \u00een timp, c\u00e2nd c\u0103r\u021bile nu erau accesibile oricui. Un articol de pe site-ul de \u0219tiri Adev\u0103rul.ro, publicat \u00een februarie 2025, prezenta c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, prin anii ’60, marile biblioteci din ora\u0219ele mai dezvoltate din punct de vedere economic aveau bibliobuze, un fel de mini-biblioteci pe ro\u021bi, care duceau c\u0103r\u021bi \u00een cartierele m\u0103rgina\u0219e ale ora\u0219elor. C\u00e2teva autobuze de transport c\u0103l\u0103tori au fost modificate pentru a deservi noului obiectiv cultural: c\u0103r\u021bile s\u0103 ajung\u0103 la c\u00e2t mai mul\u021bi cititori. Scaunele au fost \u00eenlocuite cu rafturi de c\u0103r\u021bi, reviste \u0219i discuri, iar mijloacele de transport au fost colorate \u0219i inscrip\u021bionate. Bibliobuzele au func\u021bionat \u00een Bucure\u0219ti \u00eentre anii 1974 \u0219i 1992, pe mai multe trasee.<\/p>\n
Bibliobuzul este prezent \u0219i \u00een zilele noastre. Ma\u0219ina plin\u0103 de c\u0103r\u021bi noi circul\u0103 acum pe str\u0103zile din Bistri\u021ba, dar ajunge \u0219i \u00een satele \u00eendep\u0103rtate \u0219i chiar \u00een Republica Moldova. Pe timpul iernii, bibliobuzul merge \u00een lumea satului doar ca s\u0103 duc\u0103 volume de carte. Vara, \u00een apropierea lui, se organizeaz\u0103 adev\u0103rate \u00eent\u00e2lniri culturale: se fac lecturi de proz\u0103 \u0219i poezie, copiii care scriu \u00ee\u0219i prezint\u0103 crea\u021biile literare, se recit\u0103 poezii \u0219i sunt \u0219i momente muzicale. Aceste informa\u021bii demonstreaz\u0103 c\u0103 \u00een unele zone ale \u021b\u0103rii noastre tehnologia \u00eenc\u0103 nu \u0219i-a pus amprenta asupra volumelor de carte \u00een format fizic. Fiecare cadru didactic, bibliotecar sau p\u0103rinte trebuie s\u0103 reflecteze cum s\u0103 ajute copiii \u0219i tinerii s\u0103 se orienteze c\u0103tre lectur\u0103, s\u0103-i educe cu dragoste fa\u021b\u0103 de carte. Tot Steven Roger Fischer spunea c\u0103 \u201electura este adev\u0103ratul nostru al \u0219aselea sim\u021b\u201d, \u201eprin faptul c\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 o percep\u021bie pe care umanitatea nu o avea \u00eenainte de elaborarea scrierii\u201d (Fischer, S.R., 2021, p. 421).<\/p>\n
Influen\u021ba pe care o exercit\u0103 cartea asupra copiilor nu este \u00eentotdeauna aceea\u0219i. Depinde cine o cite\u0219te \u0219i ce tip de carte este sau ce mesaj transmite. Gusturile copiilor pentru lectur\u0103 sunt variate, iar atitudinea lor este determinat\u0103 de m\u0103sura \u00een care coincide cu interesele \u0219i preocup\u0103rile lor. Procesul de lectur\u0103 difer\u0103 de la copil la copil: unul cite\u0219te aprofundat, \u00eensu\u0219indu-\u0219i \u00eentreaga bog\u0103\u021bie a con\u021binutului c\u0103r\u021bii, altul nu ia din carte dec\u00e2t ceea ce-l intereseaz\u0103 mai mult sau r\u0103sfoie\u0219te \u00een fug\u0103 toat\u0103 cartea, interes\u00e2ndu-se doar de subiect.<\/p>\n
R\u0103spunsul la o posibil\u0103 \u00eentrebare referitoare la rostul actual al bibliotecii este, mai mult dec\u00e2t sigur, oferta optim\u0103 de informa\u021bii, venind dinspre nevoile intelectuale \u0219i afective ale cititorilor s\u0103i, spune Octavia Costea (2006, p. 39).\u00a0 Autoarea vorbe\u0219te despre \u201eimobilismul tradi\u021bional al bibliotecilor, orientate mai mult spre aspectul cultural de arhivare dec\u00e2t de oferire a c\u0103r\u021bii\u201d (2006, p. 32) \u0219i \u201einhibarea func\u021biilor culturale ale bibliotecii\u201d. Pentru ca biblioteca s\u0103 devin\u0103 util\u0103, trebuie s\u0103 reorganizeze dinamica mijloacelor sale de colaborare cu cititorii.<\/p>\n
Un cititor motivat pentru lectur\u0103 \u00een mod corect, va fi \u0219i un cump\u0103r\u0103tor de carte. \u00cen prezent, pre\u021bul c\u0103r\u021bilor tip\u0103rite pe o h\u00e2rtie de calitate \u0219i cu o copert\u0103 rezistent\u0103 este destul de ridicat. Mai este de luat \u00een seam\u0103 \u0219i invazia de c\u0103r\u021bi de pe pia\u021b\u0103. Cititorii au nevoie de un \u00eendrum\u0103tor \u00een selectarea c\u0103r\u021bilor pe care doresc s\u0103 le achizi\u021bioneze, \u00een vederea lectur\u0103rii lor \u0219i a form\u0103rii unei biblioteci personale. Profesorul informat este un astfel de \u00eendrum\u0103tor. Cercurile de lectur\u0103, recenziile de carte, lans\u0103rile de carte, punerea \u00een scen\u0103 a unor piese de teatru, crearea unui spa\u021biu lini\u0219tit \u0219i relaxant pentru lectur\u0103 ca o alternativ\u0103 mai atractiv\u0103 a s\u0103lii de lectur\u0103, \u00eenfiin\u021barea unei reviste a \u0219colii, disciplinele op\u021bionale de lectur\u0103, actualizarea fondului de carte al bibliotecii sunt variante posibile aflate la \u00eendem\u00e2na profesorilor \u0219i a \u0219colii \u00een vederea cre\u0219terii vizibilit\u0103\u021bii bibliotecii \u0219colare \u00een r\u00e2ndul elevilor nativi digitali.<\/p>\n
Concluzii<\/strong><\/p>\n Reflec\u021bia propus\u0103 \u00een acest articol arat\u0103 c\u0103 biblioteca \u0219colar\u0103 nu poate r\u0103m\u00e2ne un simplu depozit de carte, ci trebuie s\u0103 devin\u0103 un spa\u021biu dinamic, adaptat nevoilor elevilor de ast\u0103zi. Valoarea ad\u0103ugat\u0103 pentru elevi const\u0103 tocmai \u00een varietatea c\u0103ilor de apropiere de lectur\u0103 pe care ace\u0219tia le pot descoperi \u2013 de la volumul tip\u0103rit la resursa educa\u021bional\u0103 deschis\u0103 \u2013, precum \u0219i \u00een sprijinul pe care \u00eel pot primi din partea unui adult format, capabil s\u0103 \u00eei orienteze c\u0103tre c\u0103r\u021bi potrivite v\u00e2rstei \u0219i intereselor lor. Pentru cadrele didactice \u0219i bibliotecari, articolul ofer\u0103 un repertoriu de ac\u021biuni concrete, testabile la nivelul oric\u0103rei \u0219coli, prin care biblioteca \u00ee\u0219i poate rec\u00e2\u0219tiga relevan\u021ba: cercuri de lectur\u0103, recenzii, lans\u0103ri de carte, amenajarea unui spa\u021biu prietenos de lectur\u0103 sau \u00eenfiin\u021barea unei reviste \u0219colare.<\/p>\n La nivel institu\u021bional, articolul sugereaz\u0103 c\u0103 modernizarea bibliotecii \u0219colare \u2013 prin resurse educa\u021bionale deschise \u0219i prin activit\u0103\u021bi culturale asociate, precum experien\u021ba bibliobuzului \u2013 poate contribui la o dezvoltare institu\u021bional\u0103 mai echilibrat\u0103, care p\u0103streaz\u0103 accesul la carte inclusiv \u00een comunit\u0103\u021bile mai pu\u021bin conectate digital. Exemplul bibliobuzului, activ at\u00e2t \u00een trecut, c\u00e2t \u0219i ast\u0103zi, arat\u0103 c\u0103 inovarea \u00een sistemul educa\u021bional nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat \u00eenlocuirea suportului clasic de lectur\u0103, ci g\u0103sirea unor forme complementare, adaptate realit\u0103\u021bii fiec\u0103rei comunit\u0103\u021bi, prin care cartea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 accesibil\u0103 tuturor elevilor, indiferent de contextul socio-geografic \u00een care \u00eenva\u021b\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n 1. Costea, O. (2006). Didactica lecturii \u2013 o abordare func\u021bional\u0103. Editura Institutul European. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Articolul propune o incursiune \u00een istoria \u0219i statutul actual al bibliotecii \u0219colare, pornind de la defini\u021bia sa legal\u0103 conform Legii bibliotecilor nr. 334\/2002 \u0219i ajung\u00e2nd la transform\u0103rile determinate de resursele educa\u021bionale deschise \u0219i de cartea electronic\u0103. Traseaz\u0103 evolu\u021bia suporturilor de … Cite\u0219te continuarea
\n2. Fischer, S. R. (2021). CITITUL \u2013 a history of reading, traducere din limba englez\u0103 de Sandor-Jozsef Torok. Editura Paideia
\n3. Istrate, O., Velea, S. & Ceobanu, C. (2025), Pedagogie digital\u0103, Editura Polirom
\n4. Iancu, M. (2025), Pove\u0219ti din bibliobuz, biblioteca pe ro\u021bi (…). Publica\u021bia Adev\u0103rul.ro, disponibil\u0103 on-line , accesat\u0103 la adresa adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/povesti-din-bibliobuz-biblioteca-pe-roti-a-2421997.html<\/a>, \u00een luna aprilie 2026
\n5. ***Legea bibliotecilor, Legea nr. 334 din 31 mai\u00a0 2002, republicat\u0103 \u0219i actualizat\u0103, accesat\u0103 la adresa www.edu.ro\/sites\/default\/files\/_fi%C8%99iere\/Invatamant-Superior\/2016\/biblioteci\/LEGEA_334_2002_BIBLIOTECI.pdf<\/a>, \u00een luna aprilie 2026<\/p>\n