{"id":15275,"date":"2026-08-23T10:42:12","date_gmt":"2026-08-23T07:42:12","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=15275"},"modified":"2026-08-27T19:31:08","modified_gmt":"2026-08-27T16:31:08","slug":"abordari-diferentiate-in-predarea-limbii-franceze-la-gimnaziu-intre-mitul-stilurilor-de-invatare-si-realitatea-inteligentelor-multiple-studiu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/abordari-diferentiate-in-predarea-limbii-franceze-la-gimnaziu-intre-mitul-stilurilor-de-invatare-si-realitatea-inteligentelor-multiple-studiu","title":{"rendered":"Abord\u0103ri diferen\u021biate \u00een predarea limbii franceze la gimnaziu: \u00centre mitul stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i realitatea inteligen\u021belor multiple (Studiu)"},"content":{"rendered":"<p>Studiul de fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 relevan\u021ba implement\u0103rii modelelor de diferen\u021biere a instruirii \u00een optimizarea procesului de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare a limbii franceze (FLE) la nivel gimnazial. Pornind de la clasicul model al stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare (Dunn &amp; Dunn) \u0219i de la controversele empirice metodologice ce \u00eel \u00eenconjoar\u0103, studiul reorienteaz\u0103 practica didactic\u0103 spre teoria inteligen\u021belor multiple (Howard Gardner). Tranzi\u021bia de la \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul primar la cel gimnazial aduce transform\u0103ri cognitive \u0219i emo\u021bionale majore \u00een r\u00e2ndul preadolescen\u021bilor. Lucrarea propune o viziune pragmatic\u0103 prin care diversificarea strategiilor didactice \u0219i integrarea resurselor educa\u021bionale digitale (RED) pot r\u0103spunde nevoilor specifice de dezvoltare ale elevilor de gimnaziu, sporindu-le motiva\u021bia pentru studiul limbii franceze. <!--more--><\/p>\n<p><strong>Introducere. Specificul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii la v\u00e2rsta gimnazial\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen contextul actual al digitaliz\u0103rii educa\u021biei, atingerea competen\u021belor lingvistice la limba francez\u0103 (FLE) de c\u0103tre elevii de gimnaziu depinde \u00een mod critic de diversificarea materialelor didactice \u0219i a sarcinilor de lucru. \u00cen situa\u0163ia \u00een care preadolescen\u021bii nu au ocazia s\u0103 \u00eenve\u0163e folosind resurse adaptate dinamicii lor cognitive (manuale moderne, secven\u021be audio-video autentice, aplica\u021bii digitale interactive pentru componenta vizual\u0103\/auditiv\u0103, simul\u0103ri de rol, activit\u0103\u021bi outdoor sau dinamice pentru componenta kinestezic\u0103), ei nu pot atinge standardele de performan\u021b\u0103 de care sunt cu adev\u0103rat capabili.<\/p>\n<p>Preadolescen\u021ba reprezint\u0103 o etap\u0103 de restructurare profund\u0103 a personalit\u0103\u021bii, caracterizat\u0103 prin dezvoltarea g\u00e2ndirii formale, abstracte, dar \u0219i printr-o fragilitate emo\u021bional\u0103 sporit\u0103. Cercet\u0103rile din domeniul psihopedagogiei relev\u0103 importan\u0163a adapt\u0103rii metodelor de predare la structura personalit\u0103\u0163ii elevilor. Cu c\u00e2t designul instruc\u021bional se potrive\u015fte mai bine particularit\u0103\u021bilor psiho-comportamentale \u0219i intereselor elevilor respectivi, cu at\u00e2t performan\u021bele \u0219colare \u0219i achizi\u021biile lingvistice vor fi mai \u00eenalte (Dunn et al., 1995).<\/p>\n<p><strong>1. Modelul stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare (Dunn &amp; Dunn) aplicat la gimnaziu<\/strong><\/p>\n<p>R. Dunn \u015fi K. Dunn (1992) au demonstrat efectele benefice pe care le are construirea unui model comprehensiv al stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare, subliniind c\u0103 identificarea elementelor specifice \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te considerabil rezultatele \u0219colare \u015fi \u0219tiin\u021bifice. \u00cen cazul elevilor de gimnaziu, afla\u021bi \u00een plin\u0103 tranzi\u021bie spre autonomie, modelul conceput de R. Dunn \u015fi Griggs (1995) eviden\u021biaz\u0103 cinci factori principali care influen\u0163eaz\u0103 procesul de asimilare a unei limbi str\u0103ine:<\/p>\n<p>1. Cadrul imediat: Zgomotul de fond, iluminatul clasei, temperatura \u015fi ergonomia mobilierului. La gimnaziu, unii elevi reclam\u0103 oboseala vizual\u0103 din cauza luminii fluorescente sau a ecranelor, fapt ce le poate cauza st\u0103ri de nelini\u0219te sau hiperactivitate (Dunn, Dunn &amp; Price, 1989). De asemenea, preferin\u021bele pentru temperatura ambiental\u0103 sau tipul de scaun\/banc\u0103 pot influen\u021ba focalizarea aten\u021biei \u00een timpul sarcinilor de receptare text (Hart, 1981).<\/p>\n<p>2. Reac\u0163iile \u015fi procesele emo\u0163ionale: Motiva\u0163ia (adesea \u00een sc\u0103dere pentru limbile moderne la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103), tenacitatea \u00een realizarea temelor, sim\u0163ul responsabilit\u0103\u0163ii \u0219i dorin\u021ba de autodeterminare. Elevii care \u00ee\u0219i asum\u0103 r\u0103spunderea propriului parcurs de \u00eenv\u0103\u021bare ob\u021bin performan\u021be superioare \u00een producerea de mesaje scrise\/orale (Dunn &amp; Dunn, 1992).<\/p>\n<p>3. Preferin\u0163ele de natur\u0103 social\u0103: Schimbarea major\u0103 la gimnaziu este orientarea c\u0103tre grupul de egali. Dac\u0103 unii preadolescen\u021bi prefer\u0103 studiul solitar, majoritatea manifest\u0103 o nevoie acut\u0103 de interac\u021biune, valorificat\u0103 prin lucrul \u00een perechi, echipe sau dezbateri, diminu\u00e2nd rigiditatea rutinelor de clas\u0103.<\/p>\n<p>4. Caracteristicile individuale de natur\u0103 fiziologic\u0103: Acuitatea canalelor perceptuale (vizual, auditiv, tactil, kinestezic) \u0219i bioritmul. Elevii de gimnaziu au ritmuri de energie extrem de fluctuante. Profesorii \u00eei pot ghida s\u0103 \u00ee\u0219i organizeze studiul individual acas\u0103 \u00een intervalele de randament maxim (diminea\u021ba sau seara), permi\u021b\u00e2ndu-le totodat\u0103 flexibilitate fizic\u0103 \u00een timpul orelor (nevoia de mi\u0219care versus obliga\u021bia de a sta imobil \u00een banc\u0103) (Dunn &amp; Dunn, 1992).<\/p>\n<p>5. Tipul de g\u00e2ndire la nivel individual: Sintetic\u0103\/analitic\u0103, impulsiv\u0103\/reflexiv\u0103 \u0219i lateralizarea cerebral\u0103. Elevii de gimnaziu cu o g\u00e2ndire analitic\u0103 vor excela la exerci\u021biile de gramatic\u0103 structural\u0103 (abordare secven\u021bial\u0103, lateralizare st\u00e2ng\u0103). Cei cu g\u00e2ndire sintetic\u0103 (holistic\u0103, lateralizare dreapt\u0103) vor \u00een\u021belege sensul global al unui text \u00een limba francez\u0103 chiar \u0219i \u00een prezen\u021ba unor stimuli distractori (fond muzical, activitate de grup) sau \u00eentr-o postur\u0103 nonconformist\u0103. De asemenea, elevii impulsivi tind s\u0103 finalizeze rapid sarcinile de scriere f\u0103r\u0103 a revizui corectitudinea gramatical\u0103, \u00een timp ce elevii reflexivi vor analiza profund structurile lexicale \u00eenainte de a se exprima (Dunn &amp; Dunn, 1992).<\/p>\n<p>\u00cen\u021belegerea acestui model ofer\u0103 o diagnoz\u0103 comprehensiv\u0103 a comportamentului elevului la or\u0103 (Shaughnessy, 1998). El ajut\u0103 cadrul didactic s\u0103 disting\u0103 dac\u0103 starea de agita\u021bie a unui preadolescent provine dintr-o nevoie kinestezic\u0103 veritabil\u0103, dintr-un disconfort de mediu sau din probleme de indisciplin\u0103. C\u00e2nd elevii \u00ee\u0219i \u00een\u021beleg modul de a \u00eenv\u0103\u021ba, \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc stima de sine, devin con\u0219tien\u021bi de propriile atuuri lingvistice \u0219i pot solicita profesorului sprijin punctat (Martin &amp; Potter, 1998; Perrin, 1990).<\/p>\n<p><strong>2. Limite \u0219i controverse ale teoriei stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare<\/strong><\/p>\n<p>De\u0219i adaptarea pred\u0103rii la stilurile de \u00eenv\u0103\u021bare promite optimizarea rezultatelor \u0219colare (75% progres conform metaanalizelor citate de Dunn, 1998), teoria a generat numeroase dispute empirice \u00een comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n<p>Analizele sistematice realizate de Coffield et al. (2004) \u0219i Pashler et al. (2008) atrag aten\u021bia asupra lipsei unor dovezi metodologice riguroase care s\u0103 sus\u021bin\u0103 validitatea ipotezei \u201epotrivirii\u201d (meshing hypothesis). Preferin\u021bele de \u00eenv\u0103\u021bare ale elevilor de gimnaziu sunt adesea instabile \u0219i contextualizate, schimb\u00e2ndu-se \u00een func\u021bie de complexitatea temei (de exemplu, asimilarea foneticii FLE versus \u00eenv\u0103\u021barea vocabularului prin RED). Aceste rezerve nu anuleaz\u0103 valoarea diversific\u0103rii didactice, ci invit\u0103 profesorul de limbi str\u0103ine la pruden\u021b\u0103: predarea nu trebuie cantonat\u0103 \u00eentr-un \u201estil\u201d fix al elevului, ci trebuie s\u0103 ofere un evantai larg de experien\u021be de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n<p><strong>3. Teoria inteligen\u021belor multiple (Howard Gardner) \u2013 O solu\u021bie pentru clasa de FLE<\/strong><\/p>\n<p>Spre deosebire de viziunea psihometric\u0103 rigid\u0103, Howard Gardner (1993) propune un construct multidimensional format din inteligen\u021be independente, permi\u021b\u00e2nd elevului s\u0103 \u00ee\u0219i restructureze percep\u021biile \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i exprime originalitatea (Gardner, 1993). Pentru profesorul de limba francez\u0103 de gimnaziu, cele opt tipuri de inteligen\u021b\u0103 reprezint\u0103 por\u021bi de acces ideale c\u0103tre stimularea competen\u021belor lingvistice (comunicare oral\u0103\/scris\u0103, receptare text\/audio):<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a verbal\u0103\/lingvistic\u0103: Reprezint\u0103 abilitatea de a opera cu regulile de structurare a limbii franceze, cu fonetica, semantica \u0219i pragmatica acesteia (Armstrong, 2000). Elevii din aceast\u0103 categorie exceleaz\u0103 la eseuri, dezbateri, lectur\u0103 \u0219i jocuri de cuvinte. Ei folosesc limba francez\u0103 persuasiv (func\u021bia retoric\u0103) sau explicativ (func\u021bia peripatetic\u0103).<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a logic\u0103\/matematic\u0103: Implic\u0103 operarea cu ra\u021bionamente inductive\/deductive \u0219i stabilirea de rela\u021bii de cauzalitate (Bellanca, 1997). La gimnaziu, ace\u0219ti elevi asimileaz\u0103 facil sistemul gramatical al limbii franceze (studiul timpurilor verbale, acordul participiului trecut) prin corel\u0103ri logice, clasific\u0103ri, formul\u0103ri de ipoteze \u0219i algoritmi textuali.<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a vizual\u0103\/spa\u0163ial\u0103: Esen\u021bial\u0103 pentru elevii care proceseaz\u0103 informa\u021bia prin imagini. Ace\u0219tia vor re\u021bine vocabularul limbii franceze mult mai u\u0219or utiliz\u00e2nd h\u0103r\u021bi mentale, scheme colorate, infografice interactive realizate pe platforme digitale \u0219i tehnici de reprezentare grafic\u0103 a spa\u021biului matriceal (Armstrong, 2000).<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a corporal\u0103\/kinestezic\u0103: Se manifest\u0103 prin coordonarea dintre corp \u0219i spirit, dexteritate \u0219i flexibilitate (Armstrong, 2000). La gimnaziu, activarea acesteia \u00een orele de FLE se realizeaz\u0103 prin tehnici dramatice (teatru \u00een limba francez\u0103), jocuri de rol bazate pe limbajul nonverbal \u0219i mimic\u0103, sau prin utilizarea activ\u0103 a spa\u021biului clasei \u00een activit\u0103\u021bi de tip Total Physical Response.<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a muzical\u0103\/ritmic\u0103: Sensibilitatea la sunet, ritm \u0219i intona\u021bie. Este un pilon central \u00een deprinderea pronun\u021biei corecte \u0219i a accentului \u00een limba francez\u0103. Audi\u021biile muzicale, c\u00e2ntecele \u00een limba francez\u0103 (la v\u00e2rsta gimnaziului, muzica francofon\u0103 contemporan\u0103) \u0219i recitarea ritmic\u0103 ajut\u0103 la transformarea \u0219i exprimarea formelor muzicale ale limbajului (Armstrong, 2000).<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a interpersonal\u0103: Abilitatea de a sesiza inten\u021biile, st\u0103rile \u0219i motiva\u021biile celorlal\u021bi prin comunicare verbal\u0103 \u0219i nonverbal\u0103 (Armstrong, 2000). \u00cen clasele de gimnaziu, lucrul consensual \u00een grup, rezolvarea de proiecte colaborative francofone (ex. eTwinning) \u0219i jocurile de simulare social\u0103 stimuleaz\u0103 aceast\u0103 inteligen\u021b\u0103, oferind elevilor ocazia de a exersa calit\u0103\u021bile de lider \u0219i de negociere \u00een limba \u021bint\u0103 (Bellanca, 1997).<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a intrapersonal\u0103: Capacitatea de auto\u00een\u021belegere, introspec\u021bie \u0219i autoevaluare corect\u0103 a propriilor competen\u021be (Armstrong, 2000). Elevul de gimnaziu cu o inteligen\u021b\u0103 intrapersonal\u0103 dezvoltat\u0103 are nevoie de momente de reflec\u021bie individual\u0103, jurnale de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een limba francez\u0103 sau portofolii personale, control\u00e2ndu-\u0219i riguros procesul de asimilare lingvistic\u0103.<\/p>\n<p>\u2022 Inteligen\u0163a naturalist\u0103: Introdus\u0103 de Gardner \u00een 1991, este specific\u0103 elevilor care \u00eenva\u021b\u0103 optim prin contactul direct cu natura, ecologia, zoologia \u0219i botanica (Gardner, 1994). Profesorul de FLE poate valorifica aceast\u0103 inteligen\u021b\u0103 prin proiecte despre mediu \u00een spa\u021biul francofon, lec\u021bii tematice outdoor sau descrieri ale ecosistemelor \u00een limba francez\u0103, aduc\u00e2nd astfel natura \u00een interiorul curriculumului (Armstrong, apud Soares, 1998).<\/p>\n<p><strong>Concluzii \u0219i aplica\u021bii practice \u00een proiectarea curricular\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Tranzi\u021bia conceptual\u0103 de la un singur stil de \u00eenv\u0103\u021bare c\u0103tre valorificarea inteligen\u021belor multiple, corelat\u0103 cu ideile de procesualitate ale lui John Dewey, reprezint\u0103 cheia unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt preuniversitar modern (Soares, 1998).<\/p>\n<p>Prin aplicarea Teoriei inteligen\u021belor multiple \u00een cadrul orelor de limba francez\u0103 la gimnaziu, curriculumul nu mai este perceput ca un set rigid de reguli gramaticale, ci se transform\u0103 \u00eentr-un nucleu dinamic organizat \u00een jurul celor opt abilit\u0103\u021bi (Gardner, 1991). Avantajele majore ale acestei abord\u0103ri la nivel gimnazial includ:<\/p>\n<p>1. Crearea unor contexte sigure \u00een care preadolescen\u021bii \u00ee\u0219i pot manifesta talentele native \u0219i pot ob\u021bine performan\u021be lingvistice unice.<br \/>\n2. Posibilitatea realiz\u0103rii unor conexiuni interdisciplinare fire\u0219ti (francez\u0103 \u2013 geografie, francez\u0103 \u2013 muzic\u0103, francez\u0103 \u2013 tehnologii digitale).<br \/>\n3. Diversificarea materialelor de evaluare (\u00eenlocuirea testului clasic gril\u0103 cu portofolii, proiecte digitale, prezent\u0103ri multimedia sau piese de teatru scurte).<\/p>\n<p>A\u0219adar, datoria profesorului modern de limba francez\u0103 nu este de a cataloga elevii \u00een tipare instruc\u021bionale fixe, ci de a construi un mediu educa\u021bional polivalent, puternic digitalizat, stimul\u00e2nd motiva\u021bia intrinsec\u0103 a preadolescentului \u0219i deschiz\u00e2ndu-i calea c\u0103tre o autentic\u0103 competen\u021b\u0103 plurilingv\u0103 \u0219i multicultural\u0103 (Gardner &amp; Avery, 1998).<\/p>\n<p><em><strong>Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n<p>\u2022 Alberg, J., Cook, L., Fiore, T., Friend, M., &amp; Sano, S. (1992). Educational approaches and options for integrating students with disabilities: A decision tool. Triangle Park, NC: Research Triangle Institute.<br \/>\n\u2022 Andrews, R. H. (1990). The development of a learning style program in a low socioeconomic, underachieving North Carolina elementary school. Journal of Reading, Writing, and Learning Disabilities International, 6(3), 307-314.<br \/>\n\u2022 Armstrong, T. (2000). Multiple intelligences in the classroom (2nd ed.). Alexandria, VA: Association for Supervision and Curriculum Development.<br \/>\n\u2022 Beaty, S. A. (1986). The effect of inservice training on the ability of teachers to observe learning styles of students. Doctoral dissertation, Oregon State University. Dissertation Abstracts International, 47, 1998A.<br \/>\n\u2022 Bellanca, J.A. (1997). Active learning handbook: For the multiple intelligences classroom. Arlington Heights, IL: IRI\/Skylight Training and Publishing.<br \/>\n\u2022 Coffield, F., Moseley, D., Hall, E., &amp; Ecclestone, K. (2004). Learning styles and pedagogy in post-16 learning: A systematic and critical review. London: Learning and Skills Research Centre.<br \/>\n\u2022 De Bello, T. C. (1996). How parents perceive students\u2019 learning style. Principal, 76, 38-39.<br \/>\n\u2022 Dunn, R. (1990). Rita Dunn answers questions on learning styles. Educational Leadership, 48(2), 15-19.<br \/>\n\u2022 Dunn, R., &amp; Dunn, K. (1992). Teaching secondary students through their individual learning styles: Practical approaches for grades 7-12. Boston: Allyn and Bacon.<br \/>\n\u2022 Dunn, R., Dunn, K., &amp; Price, G. E. (1989). Learning style inventory. Lawrence, KS: Price Systems.<br \/>\n\u2022 Dunn, R., &amp; Griggs, S. A. (1995). Learning styles: Quiet revolution in American secondary schools. Westport, CT: Praeger.<br \/>\n\u2022 Dunn, R., Griggs, S. A., Olson, J., Gorman, B., &amp; Beasley, M. (1995). A meta-analytical validation of the Dunn and Dunn learning styles model. Journal of Educational Research, 88(6), 353-361.<br \/>\n\u2022 Gardner, H. (1983). Frames of mind: The theory of multiple intelligences. New York: Basic Books.<br \/>\n\u2022 Gardner, H. (1991). The unschooled mind: How children think and how schools should teach. New York: Basic Books.<br \/>\n\u2022 Gardner, H. (1993a). Frames of mind: The theory of multiple intelligences \/ 10th Anniversary Edition. New York: Basic Books.<br \/>\n\u2022 Gardner, H. (1993b). Multiple intelligences: The theory in practice. New York: Basic Books.<br \/>\n\u2022 Gardner, H. (1994). Creating minds. New York: Basic Books.<br \/>\n\u2022 Gardner, H., &amp; Avery, L. D. (1998). Creating minds. Gifted Child Quarterly, 42(2), 133-134.<br \/>\n\u2022 Pashler, H., McDaniel, M., Rohrer, D., &amp; Bjork, R. (2008). Learning styles: Concepts and evidence. Psychological Science in the Public Interest, 9(3), 105\u2013119.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Studiul de fa\u021b\u0103 analizeaz\u0103 relevan\u021ba implement\u0103rii modelelor de diferen\u021biere a instruirii \u00een optimizarea procesului de predare-\u00eenv\u0103\u021bare-evaluare a limbii franceze (FLE) la nivel gimnazial. Pornind de la clasicul model al stilurilor de \u00eenv\u0103\u021bare (Dunn &amp; Dunn) \u0219i de la controversele empirice &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/abordari-diferentiate-in-predarea-limbii-franceze-la-gimnaziu-intre-mitul-stilurilor-de-invatare-si-realitatea-inteligentelor-multiple-studiu\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1225,789,1270,1668,1591,1840],"tags":[2388],"class_list":["post-15275","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-competente-cheie","category-didactica-limbii-franceze","category-inteligenta","category-invatamant-gimnazial","category-invatare","category-stiluri-de-invatare","tag-angela-bogdan"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15275","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15275"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15275\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15335,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15275\/revisions\/15335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15275"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15275"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15275"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}