Complexitatea psihologic\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u0219i diversitatea factorilor care contribuie la formarea sa fac din structura \u0219i evolu\u021bia acesteia un proces de durat\u0103, dificil, numit personogenez\u0103. Factorii definitorii implica\u021bi \u00een formarea personalit\u0103\u021bii umane sunt ereditatea, mediul \u0219i educa\u021bia. Educa\u021bia este un factor important care \u00ee\u0219i pune cu siguran\u021b\u0103 o amprent\u0103 destul de mare \u00een formarea personalit\u0103\u021bii unui copil, fiind important\u0103 \u00een modelarea comportamentului. Spre deosebire de ontogenez\u0103 (care se refer\u0103 la dezvoltarea pur biologic\u0103 a organismului de la concep\u021bie la maturitate), personogeneza se concentreaz\u0103 pe transformarea psihologic\u0103 \u0219i spiritual\u0103, fiind guvernat\u0103 de trei dimensiuni majore: dimensiunea biologic\u0103, dimensiunea social\u0103, dimensiunea psihologic\u0103 \u0219i spiritual\u0103. <\/p>\n
Educa\u021bia este expresia unui demers con\u0219tient \u00een vederea dirij\u0103rii dezvolt\u0103rii individului \u00een direc\u021bia dorit\u0103, a unei model\u0103ri a omului \u00een conformitate cu anumite finalit\u0103\u021bi.(Cerghit, I.,1988).<\/p>\n
Trecerea de la gr\u0103dini\u021b\u0103 la \u0219coal\u0103 \u0219i apoi la facultate \u00eel va ajuta pe copil sa experimenteze mai multe medii, \u00een care cu siguran\u021b\u0103 va avea multe de asimilat \u0219i de \u00eenv\u0103\u021bat. \u00cen afar\u0103 de a \u00eenv\u0103\u021ba copilul, \u0219coala mai este locul \u00een care cel mic va \u00eencepe s\u0103 socializeze cu diferite persoane noi. El va \u00eenv\u0103\u021ba ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 respec\u021bi anumite reguli, iar modul \u00een care este tratat de c\u0103tre colegi \u0219i profesori va avea un impact puternic asupra lui \u0219i a dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Educa\u021bia influen\u021beaz\u0103 formarea\u00a0 personalit\u0103\u021bii prin trei moduri: \u00een mod inten\u021bionat, organizat, sistematic, permanent (formal \u0219i nonformal) sau neinten\u021bionat, spontan, ocazional (informal).<\/p>\n
Func\u0163iile educa\u0163iei la v\u00e2rstele premerg\u0103toare \u015fcolii \u015fi \u015fcolarit\u0103\u0163ii mici sunt:
\n1. O selec\u0163ie \u015fi transmitere de valori morale, estetice, religioase, culturale \u015fi \u015ftiin\u0163ifice;
\n2. Formarea personalit\u0103\u0163ii, ca func\u0163ie general\u0103 a educa\u0163iei, se reg\u0103se\u015fte cu nuan\u0163e specifice \u015fi la v\u00e2rstele premerg\u0103toare \u015fcolii:
\n– se ac\u0163ioneaz\u0103 de la v\u00e2rsta 0 la 6(7) ani \u00een direc\u0163ia dezvolt\u0103rii fizice armonioase;
\n– dezvoltarea intelectual\u0103 este abordat\u0103 implicit \u015fi cu nuan\u0163e explicite \u00een familie, gr\u0103dini\u0163\u0103 \u015fi \u015fcoal\u0103;
\n– dezvoltarea dimensiunilor etic\u0103 \u015fi estetic\u0103 ale personalit\u0103\u0163ii aflate la \u00eenceputurile form\u0103rii ei, \u00eembrac\u0103 modalit\u0103\u0163i de ac\u0163iune adecvate v\u00e2rstei;
\n– creativitatea;
\n– sociabilitatea este o arie \u00een care, p\u00e2n\u0103 la 6(7) ani, se fac pa\u015fi \u201ede uria\u015f\u201d;
\n3. Formarea profesional\u0103
\nDezvoltarea personalit\u0103\u021bii copilului pre\u0219colar este influen\u021bat\u0103 de mai mul\u021bi factori, dintre care un rol important \u00eel are mediul educa\u021bional.<\/p>\n
Din perspectiva lui Jean Piaget, copilul pre\u0219colar se afl\u0103 \u00een stadiul preopera\u021bional al dezvolt\u0103rii cognitive (aproximativ 2\u20137 ani). \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, g\u00e2ndirea copilului este intuitiv\u0103 \u0219i simbolic\u0103, iar jocul are un rol fundamental \u00een dezvoltarea personalit\u0103\u021bii.
\nPrin activit\u0103\u021bi ludice \u0219i experien\u021be concrete, copilul \u00ee\u0219i construie\u0219te cuno\u0219tin\u021bele \u0219i \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 capacitatea de rela\u021bionare cu ceilal\u021bi.<\/p>\n
Piaget subliniaz\u0103 faptul ca mediul educa\u021bional influen\u021beaz\u0103 comportamentul copilului prin stimularea curiozit\u0103\u021bii, a comunic\u0103rii \u0219i a independen\u021bei. Astfel, experien\u021bele\u00a0 \u00een gr\u0103dini\u021b\u0103 contribuie la formarea imaginii de sine \u0219i la dezvoltarea echilibrat\u0103 a personalit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Rolul \u0219i importan\u021ba jocului \u00een formarea personalit\u0103\u021bii pot fi sintetizate astfel:<\/p>\n
\u00cen evolu\u0163ia jocului, Piaget stabile\u015fte existen\u0163a a trei categorii principale de joc:<\/p>\n
Tipurile de joc la pre\u015fcolari<\/strong><\/p>\n Varietatea de jocuri specifice acestei v\u00e2rste se poate grupa \u00een c\u00e2teva categorii fundamentale.<\/p>\n 1. Jocul cu subiect \u015fi roluri alese din via\u0163a cotidian\u0103, jocuri apar\u0163in\u0103toare celor de crea\u0163ie dar care, la \u00eenceputul perioadei sunt,\u00a0 jocuri de imita\u0163ie \u015fi jocuri de manipulare;<\/p>\n 2. Jocuri cu subiecte \u015fi roluri din basme \u015fi povestiri – jocuri dramatizare. \u015ei acestea sunt jocuri de crea\u0163ie, crea\u0163ia fiind mai evident\u0103 \u00een jocul propriu-zis dec\u00e2t \u00een dramatizare unde subiectul este propus de adult. Copiii pot reconstrui subiectul, accentu\u00e2nd ceea ce i-a impresionat mai mult sau ceea ce le place \u00een mod special. Astfel, dac\u0103 anumite secven\u0163e din \u201ePungu\u0163a cu doi bani\u201d sunt de-a dreptul \u201euitate” nu vor renun\u0163a deloc la repetarea pe voci \u015fi cu tonalit\u0103\u0163i diferite a vestitului \u201eCucurigu, boieri mari..!\u201e<\/p>\n 3. Jocul de construc\u0163ie trece de la manipularea materialului de construc\u0163ie cu eventuale \u00eencerc\u0103ri \u015fi reu\u015fite de suprapuneri, specific\u0103 la 3 ani, la realizarea unor construc\u0163ii sofisticate din cuburi, combino \u015fi lego. Subiectele acestor construc\u0163ii pot fi propuse de adul\u0163i sau sunt alese de copii \u00een func\u0163ie de interese. Prin el copiii \u00ee\u015fi construiesc cadrul de joc necesar subiectului din jocul de crea\u0163ie: \u015fantierul, t\u0103r\u00e2mul zmeilor, cabinetul doctorului, gr\u0103dina zoologic\u0103 etc. Jocurile de construc\u0163ie sunt deosebit de importante pentru dezvoltarea deprinderilor manuale ale copiilor.<\/p>\n 4. Jocul de mi\u015fcare este str\u00e2ns legat de specificul v\u00e2rstei, o v\u00e2rst\u0103 a dinamismului, a mi\u015fc\u0103rii. La v\u00e2rsta pre\u015fcolar\u0103 mi\u015fc\u0103rile \u00eencep s\u0103 fie \u00eencadrate \u00eentr-un anume context care reflect\u0103 fragmente din via\u0163a real\u0103, \u00een special din via\u0163a \u201ecelor care nu cuv\u00e2nt\u0103”.<\/p>\n Deosebit de r\u0103sp\u00e2ndite sunt jocurile f\u0103r\u0103 o tematic\u0103 anume, jocuri cu reguli ce au ca scop exersarea unor deprinderi motrice: atmosfera de joc este realizat\u0103 prin spiritul de competi\u0163ie imprimat. Din aceast\u0103 categorie fac parte: \u015eotronul, Elasticul, Coarda, Cine alearg\u0103 mai repede?<\/p>\n 5. Jocurile hazlii foarte apropiate uneori de cele de mi\u015fcare nu se confund\u0103 cu acestea, \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 astfel de jocuri \u00een care mi\u015fcarea lipse\u015fte cu des\u0103v\u00e2r\u015fire. Ele se aseam\u0103n\u0103 \u015fi cu jocurile didactice prin faptul c\u0103, de obicei pun \u00een fa\u0163a celor mici o problem\u0103 de rezolvat. Au \u015fi ele reguli iar func\u0163ia lor dominant\u0103 este cea recreativ\u0103. Sunt deosebit de valoroase din perspectiva valen\u0163elor formative \u00een plan psihologic (dezvolt\u0103 aten\u0163ia, perspicacitatea, spiritul de observa\u0163ie etc.) Atmosfera de joc este creat\u0103 prin cerin\u0163a de a ghici ceva, (Jocul \u201eCald, rece, fierbinte\u201d), de a rezolva o sarcin\u0103 surpriz\u0103 (jocul \u201eGhice\u015fte \u015fi taci!” care educ\u0103 \u015fi st\u0103p\u00e2nirea de sine), sau competi\u0163ia.<\/p>\n 6. Jocurile didactice sunt o categorie aparte de jocuri. Ele sunt integrate demersului educa\u0163ional explicit, sunt propuse de c\u0103tre adultul educator, au obiective educa\u0163ionale bine precizate \u015fi reprezint\u0103 forma ideal\u0103 prin care jocul, ca activitate fundamental\u0103 a v\u00e2rstei pre\u015fcolare poate sprijini \u00eenv\u0103\u0163area \u201edeghizat” dirijat\u0103, preg\u0103tind integrarea ulterioar\u0103 a copilului \u00een \u015fcoal\u0103. \u00cen gr\u0103dini\u0163\u0103 se realizeaz\u0103 jocuri didactice la toate tipurile de activit\u0103\u0163i comune (de comunicare, cu con\u0163inut \u015ftiin\u0163ific, matematic, de muzic\u0103, desen-pictur\u0103-modelaj) \u015fi se reg\u0103se\u015fte utilizat cu succes \u015fi \u00een contextul unor activit\u0103\u0163i cu scop evaluativ. Ex. \u201eG\u0103se\u0219te locul potrivit!\u201d, \u201eEu spun una, tu spui multe\u201d (singular-plural), \u201eSpune al cui este?\u201d (folosirea corect\u0103 a genitivului);<\/p>\n Mediul educa\u021bional are un impact major asupra dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii pre\u0219colarului mic. Prin activit\u0103\u021bi adaptate v\u00e2rstei \u0219i prin rela\u021bii afective pozitive, copilul \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 competen\u021bele cognitive, emo\u021bionale \u0219i sociale necesare integr\u0103rii \u00een colectivitate \u0219i evolu\u021biei ulterioare.<\/p>\n Aceast\u0103 prezentare pe scurt a jocurilor poate duce la urm\u0103toarele concluzii: jocul \u0163ine de natura copilului; \u00eei \u00eenso\u0163e\u015fte \u015fi \u00eei sprijin\u0103 major dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii; se complic\u0103 at\u00e2t ca forme, con\u0163inuturi c\u00e2t \u0163i ca reguli pe m\u0103sur\u0103 ce personalitatea copilului evolueaz\u0103.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Golu, P., Zlate, M., Verza, E. (1998). Psihologia copilului (\u00eenv\u0103\u0163are-dezvoltare). Manual pentru clasa a XI-a \u0219coli normale. Bucure\u0219ti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, R.A. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Complexitatea psihologic\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u0219i diversitatea factorilor care contribuie la formarea sa fac din structura \u0219i evolu\u021bia acesteia un proces de durat\u0103, dificil, numit personogenez\u0103. Factorii definitorii implica\u021bi \u00een formarea personalit\u0103\u021bii umane sunt ereditatea, mediul \u0219i educa\u021bia. Educa\u021bia este un … Cite\u0219te continuarea
\nVerza, E., Verza F. E. (2000). Psihologia v\u00e2rstelor. Bucure\u0219ti: Editura Pro Humanitate.
\nMECT, Ghid de bune practici pentru educa\u021bia timpurie a copiilor \u00eentre 3-6\/7 ani.
\nJean Piaget, Psihologia copilului.<\/p>\n