\u00cen primele zile de clasa preg\u0103titoare, acomodarea nu arat\u0103 la fel pentru to\u021bi copiii. Unii intr\u0103 \u00een clas\u0103 curio\u0219i, \u00ee\u0219i aleg repede un loc \u0219i \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ceilal\u021bi. Al\u021bii se \u00eentorc de c\u00e2teva ori spre u\u0219\u0103, \u00eentreab\u0103 c\u00e2nd vine mama sau au nevoie s\u0103 \u0219tie exact ce urmeaz\u0103. Mai sunt \u0219i copiii care nu pl\u00e2ng, nu \u00eentreab\u0103 nimic, dar prefer\u0103 pentru o vreme s\u0103 priveasc\u0103 \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape de adult.
\nLucr\u00e2nd cu elevii de v\u00e2rst\u0103 mic\u0103, ajungi s\u0103 consideri multe dintre aceste comportamente fire\u0219ti. Lectura volumului \u201eBazele teoriei ata\u0219amentului\u201d, de Ruth O\u2019Shaughnessy, Katherine Berry, Rudi Dallos \u0219i Karen Bateson, m-a f\u0103cut \u00eens\u0103 s\u0103 le privesc \u0219i dintr-o alt\u0103 perspectiv\u0103: \u00eenainte de a se adapta cerin\u021belor \u0219colii, copilul trebuie s\u0103 simt\u0103 c\u0103 noul loc este suficient de sigur pentru a-l putea explora. <\/p>\n
Drumul de acas\u0103 la \u0219coal\u0103…<\/strong><\/p>\n Intrarea \u00een clasa preg\u0103titoare este una dintre primele schimb\u0103ri importante \u00een via\u021ba copilului. Mediul familial, cunoscut \u0219i previzibil, nu dispare, dar pentru c\u00e2teva ore pe zi copilul trebuie s\u0103 func\u021bioneze \u00eentr-un alt spa\u021biu. Apar colegii, reguli comune, un program \u0219i un adult nou. P\u0103rintele pleac\u0103, iar copilul r\u0103m\u00e2ne.<\/p>\n Teoria ata\u0219amentului ofer\u0103 c\u00e2teva repere utile pentru \u00een\u021belegerea acestei tranzi\u021bii. \u00cen sensul formulat de Bowlby, ata\u0219amentul este legat de nevoia copilului de siguran\u021b\u0103 \u0219i protec\u021bie, iar comportamentele de ata\u0219ament tind s\u0103 se intensifice \u00een situa\u021bii percepute ca amenin\u021b\u0103toare sau nesigure (Bowlby, 1969; O\u2019Shaughnessy et al., 2025).<\/p>\n Pentru un copil de \u0219ase ani, nesiguran\u021ba nu trebuie s\u0103 provin\u0103 dintr-un pericol propriu-zis. Poate \u00eensemna simplul fapt c\u0103 nu \u0219tie unde trebuie s\u0103-\u0219i pun\u0103 lucrurile, c\u00e2nd se \u00eentoarce p\u0103rintele, dac\u0103 poate merge singur p\u00e2n\u0103 \u00eentr-un anumit loc sau ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 nu \u0219tie s\u0103 r\u0103spund\u0103.<\/p>\n De aceea, \u00eentrebarea repetat\u0103 \u201eC\u00e2nd vine mama?\u201d nu este neap\u0103rat un comportament pe care trebuie s\u0103-l oprim c\u00e2t mai repede. Uneori copilul are nevoie doar de confirmarea c\u0103 lumea lui continu\u0103 s\u0103 fie previzibil\u0103.<\/p>\n Baza de siguran\u021b\u0103 \u0219i dorin\u021ba de a explora<\/strong><\/p>\n Un concept al teoriei ata\u0219amentului care poate fi pus foarte bine \u00een leg\u0103tur\u0103 cu \u00eenceputul \u0219colarit\u0103\u021bii este cel de baz\u0103 de siguran\u021b\u0103<\/em>. Copilul se poate \u00eendep\u0103rta pentru a explora atunci c\u00e2nd are sentimentul c\u0103 exist\u0103 o persoan\u0103 disponibil\u0103 la care poate reveni dac\u0103 are nevoie de protec\u021bie sau reasigurare (Bowlby, 1969; O\u2019Shaughnessy et al., 2025).<\/p>\n \u00cen \u0219coal\u0103, explorarea copilului cap\u0103t\u0103 alte forme. Copilul intr\u0103 \u00eentr-un joc cu al\u021bi copii, \u00eencearc\u0103 un material nou, r\u0103spunde \u00een fa\u021ba grupului, merge singur s\u0103 \u00ee\u0219i ia lucrurile sau \u00eencepe o sarcin\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 a\u0219tepte confirmarea adultului.La \u00eenceput, poate reveni foarte des. Este tentant s\u0103 vedem toate aceste \u00eentreb\u0103ri numai ca lips\u0103 de autonomie. Uneori sunt pur \u0219i simplu modalitatea copilului de a verifica dac\u0103 a \u00een\u021beles noua lume \u00een care a intrat.<\/p>\n Treptat, \u00eentreb\u0103rile se r\u0103resc. Copilul \u0219tie unde \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te materialele, ce urmeaz\u0103 dup\u0103 o anumit\u0103 activitate, cui \u00eei poate cere ajutor \u0219i ce poate rezolva singur. Nu pentru c\u0103 adultul a devenit mai pu\u021bin important, ci pentru c\u0103 mediul a devenit mai previzibil.<\/p>\n Ce poate face cadrul didactic?<\/strong><\/p>\n Profesorul nu \u00eenlocuie\u0219te p\u0103rintele \u0219i rela\u021bia profesor\u2013elev nu poate fi suprapus\u0103 pur \u0219i simplu peste rela\u021bia p\u0103rinte\u2013copil. Totu\u0219i, rela\u021bia construit\u0103 cu adultul de la clas\u0103 conteaz\u0103 \u00een procesul de adaptare.<\/p>\n Birch \u0219i Ladd (1997) au analizat rela\u021bia profesor\u2013copil \u0219i adaptarea la \u00eenceputul \u0219colarit\u0103\u021bii. Rezultatele lor au eviden\u021biat asocieri \u00eentre apropierea din rela\u021bia cu profesorul \u0219i o serie de indicatori favorabili ai adapt\u0103rii \u0219colare, \u00een timp ce conflictul \u0219i dependen\u021ba au fost asociate cu diferite dificult\u0103\u021bi de adaptare. O cercetare longitudinal\u0103 realizat\u0103 de Hamre \u0219i Pianta (2001) a urm\u0103rit ulterior 179 de copii p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a VIII-a. Studiul a eviden\u021biat asocieri \u00eentre anumite caracteristici ale rela\u021biei timpurii profesor\u2013copil \u0219i parcursul academic \u0219i comportamental ulterior. Nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 rela\u021bia cu primul profesor determin\u0103 singur\u0103 evolu\u021bia \u0219colar\u0103 a copilului. Arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 rela\u021biile construite la \u00eenceputul \u0219colarit\u0103\u021bii merit\u0103 luate \u00een serios.O revizuire sistematic\u0103 mai recent\u0103, realizat\u0103 de Garc\u00eda-Rodr\u00edguez, Iriarte Red\u00edn \u0219i Reparaz Abaitua (2023), reune\u0219te rezultatele a 24 de studii \u0219i indic\u0103 leg\u0103turi \u00eentre calitatea rela\u021biei profesor\u2013elev \u0219i mai multe dimensiuni ale vie\u021bii \u0219colare, printre care adaptarea, autoreglarea emo\u021bional\u0103, acceptarea de c\u0103tre colegi \u0219i rezultatele academice. Pentru practica de zi cu zi, asemenea rezultate ne amintesc ceva simplu: copilul nu intr\u0103 \u00een clas\u0103 doar cu ceea ce \u0219tie s\u0103 fac\u0103. Intr\u0103 \u0219i cu felul \u00een care se raporteaz\u0103 la adul\u021bi, la ceilal\u021bi \u0219i la situa\u021biile necunoscute.<\/p>\n Predictibilitatea ajut\u0103 la clas\u0103…<\/strong><\/p>\n \u00cen activitatea la clasa preg\u0103titoare, mai ales \u00eentr-un mediu educa\u021bional precum alternativa Step by Step, rutinele au un rol vizibil. \u00cent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103, succesiunea cunoscut\u0103 a momentelor zilei, organizarea spa\u021biului \u0219i accesul la materiale \u00eel ajut\u0103 pe copil s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 unde se afl\u0103 \u0219i ce urmeaz\u0103.\u00a0La prima vedere, sunt elemente de organizare a clasei. Pentru un copil aflat la \u00eenceput de drum, ele pot \u00eensemna \u0219i predictibilitate.<\/p>\n Dac\u0103 \u0219tie ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea de diminea\u021b\u0103, c\u00e2nd este pauza sau unde trebuie s\u0103 pun\u0103 un material dup\u0103 ce l-a folosit, sunt mai pu\u021bine lucruri pe care trebuie s\u0103 le descifreze simultan. Energia lui poate merge c\u0103tre colegi, joc, sarcin\u0103 \u0219i explorare.<\/p>\n Siguran\u021ba nu \u00eenseamn\u0103 \u00eens\u0103 eliminarea oric\u0103rei dificult\u0103\u021bi. Copilul are nevoie s\u0103 a\u0219tepte, s\u0103 accepte reguli, s\u0103 tolereze mici frustr\u0103ri \u0219i s\u0103 descopere c\u0103 poate rezolva singur situa\u021bii pe care, la \u00eenceput, le rezolva adultul.<\/p>\n Poate tocmai aici este diferen\u021ba dintre a proteja \u0219i a face \u00een locul copilului.<\/p>\n Familia r\u0103m\u00e2ne parte din aceast\u0103 tranzi\u021bie<\/strong><\/p>\n Adaptarea la \u0219coal\u0103 nu se petrece numai \u00een sala de clas\u0103. Dimine\u021bile de acas\u0103, desp\u0103r\u021birea de la intrarea \u00een \u0219coal\u0103 \u0219i discu\u021biile de dup\u0103 program fac parte din aceea\u0219i experien\u021b\u0103.<\/p>\n Uneori, din dorin\u021ba fireasc\u0103 de a ajuta, adul\u021bii prelungesc momentul desp\u0103r\u021birii: \u00eenc\u0103 o \u00eembr\u0103\u021bi\u0219are, \u00eenc\u0103 o explica\u021bie, \u00eenc\u0103 o \u00eentrebare \u2014 \u201eSigur e\u0219ti bine?\u201d. Pentru un copil care ezit\u0103 deja, mesajul poate deveni neclar. Dac\u0103 mama sau tata par at\u00e2t de \u00eengrijora\u021bi c\u0103 pleac\u0103, poate chiar exist\u0103 un motiv pentru care ar trebui s\u0103-mi fie team\u0103.<\/p>\n Nu exist\u0103 o re\u021bet\u0103 identic\u0103 pentru toate familiile. Ajut\u0103 \u00eens\u0103 ca desp\u0103r\u021birea s\u0103 fie calm\u0103, mesajul s\u0103 fie clar, iar promisiunea f\u0103cut\u0103 copilului s\u0103 poat\u0103 fi respectat\u0103. \u201eEu plec acum. Tu r\u0103m\u00e2i la \u0219coal\u0103. Ne vedem dup\u0103 program.\u201d Pentru un adult sunt c\u00e2teva cuvinte. Pentru copil \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219tie ce urmeaz\u0103.<\/p>\n Este la fel de important ca familia \u0219i cadrul didactic s\u0103 nu transforme acomodarea \u00eentr-o competi\u021bie. Faptul c\u0103 un coleg a r\u0103mas din prima zi f\u0103r\u0103 s\u0103 pl\u00e2ng\u0103 nu spune c\u0103 alt copil, care are nevoie de mai mult timp, este mai pu\u021bin preg\u0103tit pentru \u0219coal\u0103. S\u0103 nu ne gr\u0103bim cu etichetele<\/strong><\/p>\n Teoria ata\u0219amentului este tentant\u0103 tocmai pentru c\u0103 pare s\u0103 explice multe comportamente. Aici este nevoie de pruden\u021b\u0103.<\/p>\n Un copil care st\u0103 aproape de profesor nu poate fi caracterizat, doar din aceast\u0103 observa\u021bie, printr-un anumit tipar de ata\u0219ament. Nici copilul retras, nici cel care cere frecvent confirm\u0103ri, nici cel care pare foarte independent. Evaluarea ata\u0219amentului presupune metode specifice \u0219i nu este rolul cadrului didactic s\u0103 formuleze diagnostice pe baza comportamentului cotidian.<\/p>\n Teoria ne poate fi \u00eens\u0103 util\u0103 pentru altceva: pentru a ne pune \u00eentreb\u0103ri mai bune. \u00cen loc de \u201eDe ce nu intr\u0103 odat\u0103 \u00een activitate?\u201d, putem \u00eencerca uneori \u201eCe \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 intre \u00een activitate?\u201d. \u00cen loc de \u201eEste prea dependent de mine\u201d, putem observa dac\u0103 nevoia lui de confirmare \u00eencepe s\u0103 scad\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce mediul devine familiar.<\/p>\n Iar \u00eenainte de a considera un comportament dificil, putem \u00eencerca s\u0103 \u00een\u021belegem ce func\u021bie are pentru copil. Asta nu \u00eenseamn\u0103 renun\u021barea la reguli sau la limite. \u00censeamn\u0103 s\u0103 nu separ\u0103m comportamentul de copilul care \u00eel manifest\u0103.<\/p>\n Timp pentru a deveni \u0219colar<\/strong><\/p>\n Clasa preg\u0103titoare are tocmai aceast\u0103 particularitate: \u00eei ofer\u0103 copilului timp s\u0103 \u00eenve\u021be cum este s\u0103 fii elev.<\/p>\n Nu doar s\u0103 recunoasc\u0103 litere, s\u0103 numere sau s\u0103 rezolve sarcini. S\u0103 stea \u00eentr-un grup. S\u0103 a\u0219tepte. S\u0103 cear\u0103 ajutor. S\u0103 accepte c\u0103 p\u0103rintele pleac\u0103 \u0219i revine. S\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00eentr-un alt adult. S\u0103 descopere c\u0103 unele lucruri le poate face singur.<\/p>\n Privit\u0103 astfel, autonomia nu \u00eencepe prin \u00eendep\u0103rtarea adultului, ci prin construirea unei siguran\u021be care face aceast\u0103 \u00eendep\u0103rtare posibil\u0103.<\/p>\n \u00cen primele zile, copilul poate avea nevoie s\u0103 \u00eentrebe de zece ori ce urmeaz\u0103. Dup\u0103 o vreme, nu mai \u00eentreab\u0103. \u0218tie.<\/p>\n Iar \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 intr\u0103 \u00een clas\u0103, \u00ee\u0219i las\u0103 ghiozdanul, \u00ee\u0219i salut\u0103 colegii \u0219i \u00eencepe ceea ce are de f\u0103cut f\u0103r\u0103 s\u0103 mai priveasc\u0103 spre u\u0219\u0103.<\/p>\n Este un gest mic. Dar, pentru copilul care cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte \u00eentreba \u201eC\u00e2nd vine mama?\u201d, spune foarte mult despre drumul parcurs.<\/p>\n Bibliografie<\/strong><\/em><\/p>\n Birch, S. H., & Ladd, G. W. (1997). The teacher-child relationship and children\u2019s early school adjustment. \u201eJournal of School Psychology, 35\u201d(1), 61\u201379. doi.org\/10.1016\/S0022-4405(96)00029-5<\/a> <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen primele zile de clasa preg\u0103titoare, acomodarea nu arat\u0103 la fel pentru to\u021bi copiii. Unii intr\u0103 \u00een clas\u0103 curio\u0219i, \u00ee\u0219i aleg repede un loc \u0219i \u00eencep s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ceilal\u021bi. Al\u021bii se \u00eentorc de c\u00e2teva ori spre u\u0219\u0103, \u00eentreab\u0103 c\u00e2nd … Cite\u0219te continuarea
\n\u201eDoamna, e bine?\u201d
\n\u201ePot s\u0103…?\u201d
\n\u201eUnde pun asta?\u201d
\n\u201eDup\u0103 aceea ce facem?\u201d<\/em><\/p>\n
\nCopiii au ritmuri diferite inclusiv atunci c\u00e2nd \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se desprind\u0103.<\/p>\n
\nBowlby, J. (1969).\u201eAttachment and loss: Vol. 1. Attachment\u201d. Basic Books.
\nGarc\u00eda-Rodr\u00edguez, L., Iriarte Red\u00edn, C., & Reparaz Abaitua, C. (2023). Teacher-student attachment relationship, variables associated, and measurement: A systematic review. \u201eEducational Research Review, 38\u201d, 100488. doi.org\/10.1016\/j.edurev.2022.100488<\/a>
\nHamre, B. K., & Pianta, R. C. (2001). Early teacher-child relationships and the trajectory of children\u2019s school outcomes through eighth grade. \u201eChild Development, 72\u201d(2), 625\u2013638. doi.org\/10.1111\/1467-8624.00301<\/a>
\nO\u2019Shaughnessy, R., Berry, K., Dallos, R., & Bateson, K. (2025). \u201eBazele teoriei ata\u0219amentului\u201d(D. Andronache, Trad.). Editura Trei. (Lucrare original\u0103 publicat\u0103 \u00een 2023)<\/em><\/p>\n