{"id":15464,"date":"2026-10-20T09:50:43","date_gmt":"2026-10-20T06:50:43","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=15464"},"modified":"2026-10-29T20:30:16","modified_gmt":"2026-10-29T18:30:16","slug":"strategii-interactive-pentru-motivarea-elevilor-la-matematica-intre-teorie-si-practica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/strategii-interactive-pentru-motivarea-elevilor-la-matematica-intre-teorie-si-practica","title":{"rendered":"Strategii interactive pentru motivarea elevilor la matematic\u0103: \u00eentre teorie \u0219i practic\u0103"},"content":{"rendered":"<div class=\"postie-post\">\n<p>Este oare meseria de dasc\u0103l o meserie ca oricare alta? A\u0219a cum spune Vasile Marcu: \u201eProfesia de dasc\u0103l este una din cele mai nobile, mai frumoase \u0219i mai umane profesii\u201d.\u00a0Scopul acestui articol este de a eviden\u021bia rolul profesorului \u00een stimularea motiva\u021biei elevilor \u0219i propunerea unor repere teoretice \u0219i a unor strategii interactive care pot contribui la cre\u0219terea interesului fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare. <!--more--><\/p>\n<blockquote><p>\u201eProcesul de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt \u00eencepe c\u00e2nd tu, profesor, \u00eenve\u021bi de la elev, c\u00e2nd tu, situ\u00e2ndu-te \u00een locul lui, \u00een\u021belegi ce a \u00een\u021beles el \u00een felul \u00een care a \u00een\u021beles.\u201d &#8211; G. Leroy<\/p><\/blockquote>\n<p><strong>Rolul motiva\u021biei \u00een \u00eenv\u0103\u021bare<\/strong><\/p>\n<p>Mul\u021bi cred c\u0103 a fi profesor \u00eenseamn\u0103 doar a prezenta informa\u021bii elevilor, a evalua nivelul acestora \u0219i a-i ierarhiza prin note. Profesia de cadru didactic este \u00eens\u0103 mult mai profund\u0103, solicit\u0103 calit\u0103\u021bi speciale, care se pot forma \u0219i dezvolta doar dac\u0103 persoana respectiv\u0103 dore\u0219te, cu adev\u0103rat, s\u0103 fie profesor. A fi profesor \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te dedici celor pe care-i educi, s\u0103 fii con\u0219tient c\u0103 le influen\u021bezi via\u021ba \u0219i c\u0103 e\u0219ti r\u0103spunz\u0103tor pentru asta \u00een fa\u021ba lor, a p\u0103rin\u021bilor \u0219i a societ\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>Un profesor eficient nu transmite doar informa\u021bii, ci creeaz\u0103 contexte de \u00eenv\u0103\u021bare care sprijin\u0103 dezvoltarea g\u00e2ndirii autonome \u0219i stimuleaz\u0103 motiva\u021bia elevilor pentru \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n<p>\u00cenv\u0103\u021barea reprezint\u0103 o activitate intelectual\u0103 \u0219i fizic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103, \u00een mod sistematic, \u00een vederea \u00eensu\u0219irii unor informa\u021bii \u0219i form\u0103rii de abilit\u0103\u021bi necesare pentru dezvoltarea continu\u0103 a personalit\u0103\u021bii. \u00cenv\u0103\u021barea este activitatea elevului care este dirijat de c\u0103tre profesor \u0219i presupune dob\u00e2ndirea unor cuno\u0219tin\u021be, deprinderi \u0219i strategii.<\/p>\n<p>Capacitatea de a \u00eenv\u0103\u021ba c\u00e2t mai repede, de a \u00een\u021belege c\u00e2t mai bine \u0219i mai rapid, dar \u0219i de a re\u021bine c\u00e2t mai mult timp ceea ce ai \u00eenv\u0103\u021bat, este una din abilit\u0103\u021bile esen\u021biale ale oric\u0103rui om de succes. Arta de a dob\u00e2ndi noi cuno\u0219tin\u021be \u2013 de a \u021bi le \u00eensu\u0219i \u0219i de a le \u201eintegra\u201d \u00een ansamblul cuno\u0219tin\u021belor pe care le ai deja \u2013 este mult mai important\u0103 \u0219i mai valoroas\u0103 dec\u00e2t cuno\u0219tin\u021bele \u00een sine.<\/p>\n<p>Motiva\u021bia \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii reprezint\u0103 fundamentul energetic dinamizator \u0219i direc\u021bional al \u00eentregului proces de \u00eenv\u0103\u021bare. Ea este esen\u021bial\u0103 pentru eficien\u021ba \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, motiva\u021bia reprezent\u00e2nd motorul \u00eentregului nostru comportament, deci \u0219i a celui de \u00eenv\u0103\u021bare. Cunoa\u0219terea rezultatelor, a erorilor mobilizeaz\u0103 \u0219i orienteaz\u0103 pe cel ce \u00eenva\u021b\u0103, duc\u00e2nd la cre\u0219terea performan\u021bei \u0219i a preciziei \u00een asimilarea cuno\u0219tin\u021belor.<\/p>\n<p>Motiva\u021bia pentru \u00eenv\u0103\u021bare influen\u021beaz\u0103 procesul de \u00eenv\u0103\u021bare \u00een sine \u0219i, implicit, rezultatele acestui proces. Sintagmele \u0219i etichet\u0103rile negative, precum elevii nu mai sunt interesa\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be, n-au drag de carte, nu sunt motiva\u021bi s\u0103 \u00eenve\u021be, au ap\u0103rut deseori \u00een investiga\u021biile realizate recent de cercet\u0103torii ISE \u00een unit\u0103\u021bile \u0219colare. Este o realitate semnalat\u0103 frecvent de profesorii din \u021bara noastr\u0103 \u0219i o problem\u0103 actual\u0103, la care speciali\u0219tii din domeniul \u0219tiin\u021belor educa\u021biei, dar \u0219i practicienii au \u00eencercat s\u0103 caute solu\u021bii.<\/p>\n<p>Principalele teorii ale motiva\u021biei au fost \u00eemp\u0103r\u021bite \u00een trei categorii, \u00een func\u021bie de r\u0103spunsul la \u00eentreb\u0103rile-cheie:<\/p>\n<ul>\n<li>\u201ePot eu s\u0103 rezolv aceast\u0103 sarcin\u0103?\u201d (unde conteaz\u0103 problematica abilit\u0103\u021bii\/capacit\u0103\u021bii);<\/li>\n<li>\u201eVreau eu s\u0103 rezolv aceast\u0103 sarcin\u0103?\u201d (unde conteaz\u0103 valoarea pe care elevii o confer\u0103 sarcinii de \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i interesul ar\u0103tat de ei pentru activitate);<\/li>\n<li>\u201eCe trebuie s\u0103 fac pentru a rezolva cu succes aceast\u0103 sarcin\u0103?\u201d (despre cum ajung elevii s\u0103 \u00ee\u0219i monitorizeze \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i regleze experien\u021bele lor de \u00eenv\u0103\u021bare).<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Fundamente teoretice<\/strong><\/p>\n<p>Potrivit lui Bernard Weiner (1985), \u00een cadrul teoriei atribuirii, elevii explic\u0103 rezultatele \u0219colare prin cauze interne sau externe, stabile sau instabile \u0219i controlabile sau necontrolabile. Modul \u00een care sunt realizate aceste atribuiri determin\u0103 reac\u021biile emo\u021bionale (de exemplu, m\u00e2ndrie sau ru\u0219ine) \u0219i influen\u021beaz\u0103 motiva\u021bia pentru sarcinile viitoare.<\/p>\n<p>Aceste atribuiri variaz\u0103 de-a lungul a trei dimensiuni:<\/p>\n<ul>\n<li>caracter intern\/extern al cauzei;<\/li>\n<li>stabilitatea cauzei (percep\u021bia cauzei se modific\u0103 \u00een timp sau prin trecerea de la o sarcin\u0103 la alta sau nu);<\/li>\n<li>controlabilitatea (st\u0103 sau nu \u00een putin\u021ba elevului s\u0103 controleze rezultatul ob\u021binut).<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen linii mari, abilitatea este perceput\u0103 ca fiind intern\u0103, necontrolabil\u0103 \u0219i stabil\u0103; efortul este perceput ca fiind intern, controlabil \u0219i instabil; factorii externi sunt percepu\u021bi ca fiind necontrolabili \u0219i instabili. Fiecare atribuire este legat\u0103 de o reac\u021bie emo\u021bional\u0103 \u0219i tocmai reac\u021bia specific\u0103 prezice un comportament.<\/p>\n<p>Dac\u0103, de exemplu, Vasilic\u0103 nu a luat testul la matematic\u0103 \u0219i crede c\u0103 aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 este \u00een general slab la aceast\u0103 materie (lipsa abilit\u0103\u021bii), el simte c\u0103 nu poate schimba situa\u021bia \u0219i c\u0103 nu are niciun control asupra ei. Aceast\u0103 credin\u021b\u0103 \u00eel va face s\u0103 se simt\u0103 ru\u0219inat, urm\u00e2nd s\u0103 evite preg\u0103tirea adecvat\u0103 pentru un nou test. Dar dac\u0103 va considera c\u0103 e\u0219ecul se datoreaz\u0103 lipsei de efort (insuficien\u021bei efortului), el se va sim\u021bi st\u00e2njenit pentru c\u0103 \u0219tie c\u0103 ar fi fost mai bun la test dac\u0103 \u0219i-ar fi dat mai mult interesul, ceea ce e probabil s\u0103-l \u00eendemne s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 din vreme \u0219i mai eficient pentru un nou test.<\/p>\n<p>Aceste perspective teoretice eviden\u021biaz\u0103 rolul esen\u021bial al profesorului \u00een modelarea motiva\u021biei elevilor, aspect valorificat prin strategiile didactice prezentate \u00een continuare.<\/p>\n<p><strong>Strategii de motivare \u00een predarea matematicii<\/strong><\/p>\n<p>Utilizarea metodelor interactive \u00een procesul didactic contribuie semnificativ la cre\u0219terea motiva\u021biei elevilor, deoarece implic\u0103 participarea activ\u0103 \u0219i dezvoltarea g\u00e2ndirii autonome.<\/p>\n<p>Dintre multiplele procedee utilizate \u00een motiva\u021bia elevilor cele mai importante sunt urm\u0103toarele: motivarea prin crearea situa\u021biilor problem\u0103; motivarea prin introducerea unor activit\u0103\u021bi cu caracter de joc; motivarea prin utilizarea metodelor interactive \u0219i TIC la ore; motivarea prin crearea unei st\u0103ri de competi\u021bie sau de cooperare; motivarea prin men\u021bionarea performan\u021belor \u0219colare care urmeaz\u0103 s\u0103 fie atinse.<\/p>\n<p>Matematica este perceput\u0103 ca o disciplin\u0103 complex\u0103, dar cu un poten\u021bial formativ ridicat. A preda matematica \u00eentr-un demers didactic interactiv \u00eenseamn\u0103 a organiza contextele \u0219i situa\u021biile de \u00eenv\u0103\u021bare ale elevilor, a conferi sensul necesar unei bune \u00een\u021belegeri prin utilizarea propriilor lor p\u0103reri. Rolul cadrului didactic, \u00een contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii interactive, este de organizator al cuno\u0219tin\u021belor \u0219i facilitator al construc\u021biei cunoa\u0219terii elevului.<\/p>\n<p>Elevul este activ \u00een contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, \u00een sensul \u00een care realizeaz\u0103 propria \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i interactiv \u00een contextul schimbului de informa\u021bii \u00een care prime\u0219te \u0219i ofer\u0103.<\/p>\n<p><strong>Exemplu de bun\u0103 practic\u0103<\/strong><\/p>\n<p>\u00cen cadrul unei ore de matematic\u0103 cu tema \u201eMatematica prinde via\u021b\u0103 atunci c\u00e2nd e construit\u0103 cu propriile m\u00e2ini\u201d, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een \u201eS\u0103pt\u0103m\u00e2na Altfel\u201d, elevii au avut de realizat un mozaic geometric, parcurg\u00e2nd mai multe etape:<\/p>\n<ol>\n<li>Planificarea modelului (identific\u0103 figurile geometrice pe care le vor utiliza);<\/li>\n<li>Construc\u021bia formelor (deseneaz\u0103 formele alese folosind instrumente geometrice);<\/li>\n<li>M\u0103surarea \u0219i calculul (m\u0103soar\u0103 lungimile laturilor \u0219i m\u0103rimea unghiurilor, apoi calculeaz\u0103 perimetrul \u0219i aria \u00een func\u021bie de tipul figurii);<\/li>\n<li>Asamblarea mozaicului (formele sunt decupate \u0219i lipite pe o coal\u0103 A3, form\u00e2nd mozaicul final).<\/li>\n<\/ol>\n<p>Evaluarea activit\u0103\u021bii a fost f\u0103cut\u0103 pe dou\u0103 niveluri:<\/p>\n<ol>\n<li>Evaluare formativ\u0103: s-a urm\u0103rit procesul de \u00eenv\u0103\u021bare: modul de lucru \u00een echip\u0103; corectitudinea m\u0103sur\u0103torilor; utilizarea instrumentelor.<\/li>\n<li>Evaluare sumativ\u0103: se analizeaz\u0103 produsul final: corectitudinea construc\u021biilor geometrice (40%); corectitudinea calculelor (40%); creativitatea \u0219i prezentarea (20%).<\/li>\n<\/ol>\n<p>Exemplul de bun\u0103 practic\u0103 prezentat are multiple beneficii:<\/p>\n<ul>\n<li>Conecteaz\u0103 teoria cu practica: Elevii nu mai percep matematica ca pe un set de formule abstracte, ci ca pe un instrument util \u00een realizarea unor produse concrete.<\/li>\n<li>Dezvolt\u0103 competen\u021be transversale: Pe l\u00e2ng\u0103 competen\u021bele matematice, elevii \u00ee\u0219i dezvolt\u0103: creativitatea; spiritul de echip\u0103; capacitatea de organizare; g\u00e2ndirea critic\u0103.<\/li>\n<li>Cre\u0219te motiva\u021bia pentru \u00eenv\u0103\u021bare: Activit\u0103\u021bile practice sunt mai atractive \u0219i implic\u0103 activ elevii, reduc\u00e2nd anxietatea fa\u021b\u0103 de matematic\u0103.<\/li>\n<li>Permite diferen\u021bierea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii: Fiecare elev poate lucra \u00een ritmul propriu \u0219i poate crea modele diferite, adaptate nivelului s\u0103u de \u00een\u021belegere.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Implementarea activit\u0103\u021bii nu a fost lipsit\u0103 de dificult\u0103\u021bi. Gestionarea timpului, utilizarea instrumentelor geometrice sau aplicarea corect\u0103 a formulelor de calcul au fost primordiale. Organizarea lucrului \u00een echip\u0103 a generat, \u00een unele cazuri, dezechilibre \u00een implicare, fiind necesar\u0103 interven\u021bia cadrului didactic pentru a asigura participarea activ\u0103 a tuturor membrilor grupului.<\/p>\n<p>Elevii au manifestat un interes crescut fa\u021b\u0103 de activitate, comparativ cu lec\u021biile tradi\u021bionale, ar\u0103t\u00e2nd entuziasm \u00een realizarea mozaicului \u0219i dorin\u021ba de a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi produsul final. De asemenea, s-a remarcat o colaborare mai bun\u0103 \u00eentre colegi \u0219i o comunicare mai eficient\u0103 \u00een cadrul echipelor. Chiar \u0219i elevii mai pu\u021bin motiva\u021bi \u00een mod obi\u0219nuit au participat activ, datorit\u0103 caracterului aplicativ al activit\u0103\u021bii.<\/p>\n<p>\u00cen urma desf\u0103\u0219ur\u0103rii activit\u0103\u021bii, s-au observat \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri vizibile at\u00e2t \u00een plan cognitiv, c\u00e2t \u0219i atitudinal. Elevii au demonstrat o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a no\u021biunilor geometrice, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te calculul ariilor \u0219i perimetrelor, precum \u0219i utilizarea corect\u0103 a instrumentelor de m\u0103sur\u0103. Rezultatele evalu\u0103rii ulterioare au eviden\u021biat o cre\u0219tere a procentului de r\u0103spunsuri corecte la itemii aplica\u021bi pe aceste con\u021binuturi.<\/p>\n<p>Activitatea propus\u0103 valorific\u0103 principiile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii active \u0219i ale motiva\u021biei intrinseci, oferind elevilor oportunitatea de a construi cunoa\u0219terea prin experien\u021b\u0103 direct\u0103. \u201eAstfel de demersuri didactice contribuie la reducerea percep\u021biei matematicii ca disciplin\u0103 abstract\u0103 \u0219i dificil\u0103 \u0219i favorizeaz\u0103 o atitudine pozitiv\u0103 fa\u021b\u0103 de \u00eenv\u0103\u021bare\u201d (B\u0103descu et al., 2022).<\/p>\n<p>Profesorul modern trebuie s\u0103 \u00eembine competen\u021bele pedagogice pe care le de\u021bine cu utilizarea unor strategii interactive pentru a stimula motiva\u021bia elevilor, pentru a-i face s\u0103-\u0219i doreasc\u0103 s\u0103 \u00eenve\u021be, s\u0103 aplice ce-au \u00eenv\u0103\u021bat \u00een contexte variate \u0219i s\u0103 cerceteze pentru a ob\u021bine rezultatele mult dorite, altfel, \u201ecea mai bun\u0103 strategie este sortit\u0103 e\u0219ecului dac\u0103 este implementat\u0103 prost\u201d. Bernhard Riemann (1826\u20131866)<\/p>\n<p><strong><em>Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n<ol>\n<li>B\u0103descu, O., Ni\u021bu, T., Covrig, E.-S., Vasile, I., T\u0103rchil\u0103, I., Gavril\u0103, S., Grecu, A.-E., &amp; Perry, H. (2022). Matematica \u00eentre bucurie \u0219i team\u0103. Editura Book For LIFE;<\/li>\n<li>Cerghit, I. (2006). Metode de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt. Editura Polirom;<\/li>\n<li>Weiner, B. (2010). The development of an attribution-based theory of motivation: A history of ideas. Educational Psychologist.<\/li>\n<\/ol>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Este oare meseria de dasc\u0103l o meserie ca oricare alta? A\u0219a cum spune Vasile Marcu: \u201eProfesia de dasc\u0103l este una din cele mai nobile, mai frumoase \u0219i mai umane profesii\u201d.\u00a0Scopul acestui articol este de a eviden\u021bia rolul profesorului \u00een stimularea &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/strategii-interactive-pentru-motivarea-elevilor-la-matematica-intre-teorie-si-practica\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[781,1588,1061],"tags":[1990],"class_list":["post-15464","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-didactica-matematicii","category-motivatia-pentru-invatare","category-strategii-didactice","tag-georgiana-apostol"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15464","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15464"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15464\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15501,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15464\/revisions\/15501"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15464"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15464"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15464"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}