{"id":15570,"date":"2026-11-22T09:22:34","date_gmt":"2026-11-22T07:22:34","guid":{"rendered":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=15570"},"modified":"2026-11-22T09:47:22","modified_gmt":"2026-11-22T07:47:22","slug":"inteligenta-artificiala-si-viitorul-educatiei-trei-ipoteze-privind-invatarea-si-evaluarea","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/inteligenta-artificiala-si-viitorul-educatiei-trei-ipoteze-privind-invatarea-si-evaluarea","title":{"rendered":"Inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i viitorul educa\u021biei: trei ipoteze privind \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i evaluarea"},"content":{"rendered":"<p>Asisten\u021bii de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (IA) generativ\u0103 au intrat \u00een via\u021ba \u0219colii \u00een doar c\u00e2\u021biva ani. Profesorii \u00eei folosesc pentru a preg\u0103ti materiale, pentru a construi sarcini de lucru mai bine adaptate clasei sau pentru a reduce timpul petrecut cu activit\u0103\u021bile administrative. Elevii \u00eei folosesc la fel de firesc: pentru a \u00een\u021belege o lec\u021bie, pentru a-\u0219i verifica temele sau, de multe ori, pentru a ob\u021bine rapid un r\u0103spuns gata formulat. Situa\u021bia are ceva paradoxal. Profesorul se str\u0103duie\u0219te s\u0103 proiecteze o sarcin\u0103 mai interesant\u0103 \u0219i mai relevant\u0103 pentru elevi, iar elevul \u00eencredin\u021beaz\u0103 rezolvarea ei aceluia\u0219i tip de instrument. Dus\u0103 la extrem, logica aceasta ar face ca IA profesorului s\u0103 dialogheze direct cu IA elevului, f\u0103r\u0103 ca vreunul dintre ei s\u0103 mai \u00eenve\u021be ceva.<br \/>\nProblema care se pune \u00een aceste condi\u021bii este aceea de a \u00een\u021belege ce se schimb\u0103, de fapt, \u00een \u00eenv\u0103\u021bare \u0219i \u00een evaluare atunci c\u00e2nd o parte din efortul intelectual poate fi delegat\u0103 unei ma\u0219ini \u0219i ce r\u0103m\u00e2ne, \u00een continuare, responsabilitatea profesorului. Articolul propune trei ipoteze de lucru, deschise discu\u021biei: fiecare dintre ele poate fi nuan\u021bat\u0103, contestat\u0103 sau verificat\u0103 de cititor \u00een propria practic\u0103 la clas\u0103.<!--more--><\/p>\n<p><strong>1. Efortul care formeaz\u0103: trei idei ale lui Pascal Chabot<\/strong><\/p>\n<p>Pascal Chabot este un filosof belgian care scrie despre libertate, despre timp \u0219i despre sensul vie\u021bii; ultima sa carte se nume\u0219te <em>Nos vies encapsul\u00e9es<\/em> (\u201eVie\u021bile noastre \u00eencapsulate\u201d, august 2026). \u00centr-un interviu recent pentru radioul public belgian RTBF (Carton, 2026), el a formulat trei idei care ne privesc direct, ca profesori.<\/p>\n<p>Prima idee este imaginea r\u0103sturnat\u0103 a ventrilocului &#8211; de obicei, ventrilocul (persoana) vorbe\u0219te, dar spectatorii au impresia c\u0103 vorbe\u0219te p\u0103pu\u0219a. Chabot afirm\u0103 c\u0103, \u00een rela\u021bia cu IA, s-ar putea ca noi s\u0103 devenim p\u0103pu\u0219a. Scriitorul, artistul, cercet\u0103torul \u00ee\u0219i ascultau, \u00een mod tradi\u021bional, propriile voci interioare, propriile porniri creative, propriile intui\u021bii profesionale. Ast\u0103zi, vocile care ne sugereaz\u0103 ce s\u0103 scriem \u0219i cum s\u0103 formul\u0103m sunt, tot mai des, vocile unui sistem IA, iar omul devine canalul prin care acesta se exprim\u0103. Fiecare dintre noi a citit deja un articol, un referat, o postare sau un mesaj care \u201esun\u0103 a ChatGPT\u201d: introducerea cu contextul, paragrafe perfect echilibrate, exprimare impersonal\u0103, concluzie categoric\u0103, cu construc\u021bii antitetice (nu X, ci Y). Pentru \u0219coal\u0103, consecin\u021ba este important\u0103 &#8211; \u021bine de g\u00e2ndirea critic\u0103, de autonomie \u0219i de tr\u0103s\u0103turile specific umane pe care suntem datori s\u0103 le cultiv\u0103m.<\/p>\n<p>A doua idee prive\u0219te m\u00e2ndria de a face lucrurile noi \u00een\u0219ine. Chabot nu sus\u021bine c\u0103 nu ar trebui s\u0103 deleg\u0103m nimic: exist\u0103 sarcini plictisitoare, de care este bine s\u0103 sc\u0103p\u0103m. M\u00e2ndria nu vine \u00eens\u0103 din produsul final, ci din felul \u00een care o munc\u0103 ne hr\u0103ne\u0219te, ne formeaz\u0103 \u0219i ne d\u0103 sentimentul c\u0103 suntem corec\u021bi cu noi \u00een\u0219ine. Mai mult, el d\u0103 exemplul traduc\u0103torilor, o meserie \u00een care rivalitatea cu ma\u0219ina este tr\u0103it\u0103 dureros, \u0219i vorbe\u0219te despre o \u201ereconfigurare psihic\u0103\u201d a meseriilor: fiecare profesie trebuie s\u0103 se \u00eentrebe ce anume \u00eencearc\u0103 s\u0103 salveze. \u00centrebarea ne prive\u0219te \u0219i pe noi: ce anume din meseria de profesor vrem s\u0103 p\u0103str\u0103m, atunci c\u00e2nd o parte din activit\u0103\u021bi pot fi preluate de un asistent IA? Mai mult: ce anume din \u201eumanitate\u201d ne dorim s\u0103 p\u0103streze genera\u021biile pe care le form\u0103m?<\/p>\n<p>A treia idee, poate cea mai important\u0103 pentru educa\u021bie, este c\u0103 dificult\u0103\u021bile ne umanizeaz\u0103. Chabot \u00ee\u0219i aminte\u0219te de problemele de matematic\u0103 pe care nu reu\u0219ea s\u0103 le rezolve \u00eenaintea testului de a doua zi. Elevii de ast\u0103zi \u00eenva\u021b\u0103 cu IA, ceea ce nu este un lucru r\u0103u, dar nu mai trec prin acest tip de \u00eencercare. \u00cen fa\u021ba unei dificult\u0103\u021bi cu rol formativ se \u00eent\u00e2mpl\u0103 exact ceea ce vrem s\u0103 \u00eenve\u021be elevii: \u00eendoiala, c\u0103utarea, r\u0103bdarea, \u00eencercarea gre\u0219it\u0103, \u00eenc\u0103 o \u00eencercare \u0219i, \u00een final, bucuria de a fi reu\u0219it singur. Psihologia cognitiv\u0103 descrie acest mecanism prin conceptul de dificult\u0103\u021bi dezirabile (<em>desirable difficulties<\/em>; Bjork, 1994). A \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 fii om trece prin contactul cu \u00eendoiala \u0219i cu efortul, iar IA ne poate priva de aceste momente. D\u0103m un exemplu similar pentru a completa \u0219i a nuan\u021ba argumentul lui Chabot: documentarea \u00een vederea contur\u0103rii temei lucr\u0103rii de licen\u021b\u0103 sau de doctorat. Sunt s\u0103pt\u0103m\u00e2nile \u00een care studentul cite\u0219te, nu \u00een\u021belege, recite\u0219te \u0219i, \u00eentr-o zi, \u201evede\u201d structura tezei sale. Un asistent IA \u00eei poate oferi o asemenea structur\u0103 \u00een dou\u0103 minute, \u00eens\u0103 studentul a pierdut tocmai experien\u021ba care l-ar fi format: acel moment de \u00een\u021belegere profund\u0103 (<em>insight<\/em>) \u00een care domeniul \u00ee\u0219i dezv\u0103luie structura \u0219i din care porne\u0219te, de fapt, orice contribu\u021bie autentic\u0103 la dezvoltarea lui. \u00cen plus, o idee descoperit\u0103 cu efort devine a ta: \u00ee\u021bi pas\u0103 de ea, o aperi, \u021bi-o asumi \u0219i o duci mai departe, uneori ani la r\u00e2nd, pe c\u00e2nd una primit\u0103 de-a gata r\u0103m\u00e2ne a altcuiva \u0219i e\u0219ti mai dispus s\u0103 o abandonezi.<\/p>\n<p>IA generativ\u0103 func\u021bioneaz\u0103, \u00een acest sens, ca o oglind\u0103 \u00een care s-a adunat o mare parte din ce a scris, a desenat \u0219i a \u00eenregistrat omenirea \u0219i care produce imagini la cerere. Testul oglinzii din psihologia dezvolt\u0103rii, explicat pe larg \u00eentr-un articol anterior (\u201e<a href=\"https:\/\/tribunainvatamantului.ro\/opinie-de-olimpus-istrate-despre-inteligenta-artificiala-in-educatie-semnul\/\">Inteligen\u021ba artificial\u0103 \u00een educa\u021bie. Semnul de pe frunte. Petric\u0103, doamna Preda \u0219i testul oglinzii<\/a>\u201d, <em>Tribuna \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em>, 2026), \u00eel d\u0103, de fapt, cel care st\u0103 \u00een fa\u021ba ecranului: elevul care caut\u0103 r\u0103spunsul \u00een oglind\u0103, \u00een locul propriei g\u00e2ndiri, nu trece acest test al con\u0219tiin\u021bei de sine, al maturit\u0103\u021bii. Lucrurile se complic\u0103 prin faptul c\u0103 asisten\u021bii IA sunt antrena\u021bi s\u0103 ne fie pe plac. Cercet\u0103torii numesc fenomenul complezen\u021b\u0103 a modelelor (<em>sycophancy<\/em>): ne confirm\u0103 ideile, ne laud\u0103 textele, ne dau dreptate. Pentru cine \u00eenva\u021b\u0103, complezen\u021ba aceasta are o consecin\u021b\u0103 grav\u0103: produsul ob\u021binut cu ajutorul IA pare reu\u0219it, iar validarea primit\u0103 din partea aceluia\u0219i instrument \u00eent\u0103re\u0219te impresia c\u0103 a fost \u0219i \u00een\u021beles. OECD descrie efectul, \u00een raportul <em>Digital Education Outlook 2026<\/em>, prin sintagma \u201emirajul falsei m\u0103iestrii\u201d: rezultate impresionante, \u00een spatele c\u0103rora abilit\u0103\u021bile esen\u021biale nu s-au format. Elevul nu numai c\u0103 nu a g\u00e2ndit tema; oglinda i-a mai spus \u0219i c\u0103 tema este foarte bun\u0103, recompens\u00e2nd exact comportamentul pe care \u0219coala ar trebui s\u0103-l corecteze.<\/p>\n<p>Ideea concret\u0103 pe care o putem lua de aici este c\u0103 o interdic\u021bie general\u0103 a IA rezolv\u0103 pu\u021bin \u0219i este, oricum, greu de verificat. Mai util\u0103 este o decizie de proiectare: unde p\u0103str\u0103m, deliberat, dificult\u0103\u021bile cu rol formativ. Profesorul poate stabili ce sarcini rezolv\u0103 elevul f\u0103r\u0103 niciun ajutor, \u00een ce moment al activit\u0103\u021bii intr\u0103 IA \u0219i ce anume r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut de elev dup\u0103 ce a primit sprijinul instrumentului.<\/p>\n<p><strong>2. Performan\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare \u2013 costul ascuns al exers\u0103rii cu IA<\/strong><\/p>\n<p>Cercetarea recent\u0103 confirm\u0103 intui\u021bia lui Chabot. \u00centr-un studiu publicat \u00een revista <em>PNAS<\/em>, aproape o mie de liceeni din Turcia au exersat matematica \u00een trei condi\u021bii diferite (Bastani et al., 2025). Un grup a lucrat cu un asistent de tip ChatGPT, f\u0103r\u0103 restric\u021bii; un al doilea grup a lucrat cu o variant\u0103 de tip tutor, care nu oferea r\u0103spunsul, ci indicii, \u0219i cerea mai \u00eent\u00e2i ra\u021bionamentul elevului; al treilea grup, de control, a exersat doar cu manualul \u0219i cu noti\u021bele. La exerci\u021bii, elevii cu ChatGPT au ob\u021binut rezultate cu 48% mai bune dec\u00e2t grupul de control, iar cei cu tutorul, cu 127% mai bune. La testul final, sus\u021binut de to\u021bi f\u0103r\u0103 IA, imaginea s-a schimbat: elevii care exersaser\u0103 cu ChatGPT f\u0103r\u0103 restric\u021bii au ob\u021binut cu 17% mai pu\u021bin dec\u00e2t grupul de control, \u00een timp ce elevii care lucraser\u0103 cu tutorul nu au avut rezultate semnificativ diferite de acesta. Rezultatul ilustreaz\u0103 distinc\u021bia clasic\u0103 dintre performan\u021b\u0103 \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare (Soderstrom \u0219i Bjork, 2015): performan\u021ba din timpul exers\u0103rii nu este un indicator fiabil al \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii durabile.<\/p>\n<p>Acela\u0219i tip de instrument poate produce \u0219i efecte foarte bune. La un curs introductiv de fizic\u0103 de la Harvard, folosirea unui tutor IA construit pe principiile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii active a produs, \u00eentr-un studiu randomizat controlat, c\u00e2\u0219tiguri de \u00eenv\u0103\u021bare semnificativ mai mari, \u00een mai pu\u021bin timp, dec\u00e2t lec\u021biile de \u00eenv\u0103\u021bare activ\u0103 din clas\u0103, proiectate dup\u0103 acelea\u0219i principii (Kestin et al., 2025).<\/p>\n<p>Concluzia celor dou\u0103 studii este c\u0103 <strong>problema nu const\u0103 \u00een IA ca atare, ci \u00een IA care ofer\u0103 direct r\u0103spunsul<\/strong>. Acela\u0219i model poate func\u021biona ca tutor sau ca generator de r\u0103spunsuri, \u00een func\u021bie de felul \u00een care profesorul \u00eel integreaz\u0103 \u00een activitatea de \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n<p>Acest lucru are c\u00e2teva implica\u021bii asupra a ceea ce le propunem elevilor zi de zi, ca profesori. Le putem rezuma \u00een trei principii de lucru (figura 1).<\/p>\n<div id=\"attachment_15575\" style=\"width: 610px\" class=\"wp-caption alignnone\"><a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a.png\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-15575\" class=\"wp-image-15575\" src=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a.png\" alt=\"Figura 1. Trei principii pentru utilizarea IA\" width=\"600\" height=\"155\" srcset=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a.png 1700w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a-300x78.png 300w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a-1024x265.png 1024w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a-768x199.png 768w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a-1536x398.png 1536w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_01a-500x129.png 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 600px) 100vw, 600px\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-15575\" class=\"wp-caption-text\">Figura 1. Trei principii pentru utilizarea IA<\/p><\/div>\n<p>Prima idee este c\u0103 primul pas \u00eei apar\u021bine celui care \u00eenva\u021b\u0103. Elevul formuleaz\u0103 o solu\u021bie, o schi\u021b\u0103 de argument sau m\u0103car o \u00eentrebare, iar IA intr\u0103 \u00een joc abia dup\u0103 aceea. Astfel, instrumentul lucreaz\u0103 \u00een continuarea g\u00e2ndirii elevului, \u00een loc s\u0103 o \u00eenlocuiasc\u0103.<\/p>\n<p>A doua idee este c\u0103 predic\u021bia trebuie s\u0103 precead\u0103 consultarea. \u00cenainte de a \u00eentreba asistentul IA, elevul formuleaz\u0103 \u0219i chiar noteaz\u0103 propriul r\u0103spuns; abia apoi \u00eel compar\u0103 cu cel al IA \u0219i analizeaz\u0103 diferen\u021bele. Anticiparea \u0219i compara\u021bia \u00eel oblig\u0103 s\u0103 decid\u0103 care variant\u0103 este mai bun\u0103 \u0219i de ce, adic\u0103 exact tipul de judecat\u0103 pe care vrem s\u0103 \u00eel dezvolt\u0103m. Acela\u0219i principiu poate fi \u00eencorporat \u0219i \u00een cererea adresat\u0103 IA: \u201eNu-mi da solu\u021bia; \u00eentreab\u0103-m\u0103 pas cu pas \u0219i spune-mi unde gre\u0219esc\u201d.<\/p>\n<p>\u00cen al treilea r\u00e2nd, verificarea, ca form\u0103 de autocontrol al g\u00e2ndirii, se exerseaz\u0103 mai \u00eent\u00e2i \u00een interac\u021biunea cu ceilal\u021bi \u0219i abia apoi se interiorizeaz\u0103. Propunerea se bazeaz\u0103 pe ideile lui V\u00eego\u021bki (Vygotsky, 1978), care a formulat ceea ce numea legea genetic\u0103 general\u0103 a dezvolt\u0103rii culturale: orice func\u021bie psihic\u0103 superioar\u0103 \u2013 aten\u021bia voluntar\u0103, memoria logic\u0103, formarea conceptelor \u2013 apare \u00een dezvoltarea copilului de dou\u0103 ori, pe dou\u0103 planuri, \u00eent\u00e2i pe planul social (interpsihic), \u00een activitatea comun\u0103 \u0219i \u00een dialog, \u0219i abia apoi ca dialog interior, pe planul psihologic (intrapsihic). De aceea\u0219i idee se leag\u0103 \u0219i conceptul de zon\u0103 a proximei dezvolt\u0103ri: distan\u021ba dintre ceea ce copilul poate face singur \u0219i ceea ce poate face cu ajutorul unui adult sau al unui coleg mai avansat. Ce face copilul ast\u0103zi cu sprijin va face m\u00e2ine singur.<\/p>\n<p>Legat de IA, ideea are o consecin\u021b\u0103 direct\u0103. Obiceiul de a nu lua de bun un r\u0103spuns primit de la un asistent IA este o asemenea func\u021bie superioar\u0103, un autocontrol al propriei g\u00e2ndiri. El nu se formeaz\u0103 prin simpla enun\u021bare a unei reguli (\u201everifica\u021bi ce v\u0103 spune chatbotul\u201d). Se formeaz\u0103 atunci c\u00e2nd elevii v\u0103d \u0219i aud verificarea f\u0103cut\u0103 cu voce tare, \u00een clas\u0103: profesorul care spune \u201esta\u021bi, asta nu sun\u0103 bine, hai s\u0103 verific\u0103m\u201d, grupul care compar\u0103 trei r\u0103spunsuri diferite \u0219i caut\u0103 sursa, colegul care \u00eentreab\u0103 \u201ede unde \u0219tim asta?\u201d. Cu timpul, acest dialog din clas\u0103 devine \u00eentrebarea pe care elevul \u0219i-o pune singur, \u00een fa\u021ba ecranului. De aceea, este necesar s\u0103 \u00eei ajut\u0103m pe elevi s\u0103 exerseze verificarea \u00eempreun\u0103, \u00een mod repetat, \u00eenainte de a le cere s\u0103 o fac\u0103 independent. \u00cencrederea calibrat\u0103 \u00een r\u0103spunsurile IA se construie\u0219te \u00een timp, prin practic\u0103, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi.<\/p>\n<p><strong>3. Dovada \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii se mut\u0103 de pe produs pe proces<\/strong><\/p>\n<p>Dac\u0103 performan\u021ba poate exista f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u021bare, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, atunci o evaluare care prive\u0219te doar performan\u021ba risc\u0103 s\u0103 certifice o \u00eenv\u0103\u021bare care nu a avut loc. \u00cen docimologie, aceasta este o problem\u0103 de validitate. O prob\u0103 de evaluare este valid\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103soar\u0103 ceea ce pretinde c\u0103 m\u0103soar\u0103. Nota pus\u0103 pe un eseu este, \u00een fond, o afirma\u021bie despre elev, de pild\u0103 \u201e\u0219tie s\u0103 construiasc\u0103 un argument\u201d. Dac\u0103 eseul poate fi produs f\u0103r\u0103 g\u00e2ndirea respectiv\u0103, afirma\u021bia din catalog devine fals\u0103, oric\u00e2t de bun ar fi textul. \u00cenainte de apari\u021bia IA generative, produsul era el \u00eensu\u0219i o dovad\u0103 rezonabil\u0103 a procesului: un eseu bine construit presupunea, de regul\u0103, c\u0103 elevul a g\u00e2ndit argumentul. Ast\u0103zi, aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 nu mai este garantat\u0103, a\u0219a c\u0103 dovezile \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii trebuie c\u0103utate \u00een alt\u0103 parte.<\/p>\n<p>De aici, <strong>ipoteza 1:<\/strong> dovada \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii se mut\u0103 de pe produs pe proces. Evaluarea va acorda tot mai mult\u0103 aten\u021bie drumului parcurs de elev: \u00eentreb\u0103rilor pe care \u0219i le-a pus, ciornelor \u0219i variantelor succesive ale lucr\u0103rii, deciziilor pe care le-a luat \u0219i justific\u0103rii lor, felului \u00een care \u00ee\u0219i poate sus\u021bine ideile cu voce tare \u0219i poate r\u0103spunde la \u00eentreb\u0103ri neprev\u0103zute. Pentru profesor, aceasta \u00eenseamn\u0103 sarcini \u00een mai multe etape, momente de lucru \u00een clas\u0103 \u0219i scurte conversa\u021bii despre lucrare, al\u0103turi de evaluarea produsului final.<\/p>\n<p>Detectoarele de text generat nu rezolv\u0103 problema, a\u0219a cum am ar\u0103tat \u00eentr-un alt articol (\u201e<a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/inteligenta-artificiala-in-educatie-evaluarea-scolara-petrica-doamna-preda-si-detectorul-de-ia\">Inteligen\u021ba artificial\u0103 \u00een educa\u021bie. Evaluarea \u0219colar\u0103. Petric\u0103, doamna Preda \u0219i detectorul de IA<\/a>\u201d, <em>iTeach: Experien\u021be didactice<\/em>, 2026). Un asemenea detector nu \u201erecunoa\u0219te\u201d IA, a\u0219a cum recunoa\u0219te un profesor scrisul unui elev pe care \u00eel cunoa\u0219te de ani buni; el calculeaz\u0103 c\u00e2t de previzibil este un text. Modelele de limbaj scriu foarte previzibil, dar la fel scrie \u0219i elevul con\u0219tiincios, care folose\u0219te formul\u0103rile \u00eenv\u0103\u021bate la \u0219coal\u0103. O echip\u0103 de cercet\u0103tori de la Stanford a ar\u0103tat c\u0103 mai multe detectoare clasificau drept generate de IA eseuri scrise de vorbitori nenativi de englez\u0103, tocmai pentru c\u0103 acestea aveau un vocabular mai simplu (Liang et al., 2023). Nici marcarea obligatorie a con\u021binutului generat, cerut\u0103 furnizorilor de IA de Regulamentul european privind inteligen\u021ba artificial\u0103 (art. 50), nu ofer\u0103 o certitudine: semnalul indic\u0103 doar o probabilitate, iar o rescriere par\u021bial\u0103 a textului \u00eel poate estompa. Detectorul gre\u0219e\u0219te, a\u0219adar, \u00een dou\u0103 sensuri, iar fiecare gre\u0219eal\u0103 are un cost educa\u021bional (tabelul 1).<\/p>\n<table>\n<thead>\n<tr>\n<td width=\"161\"><\/td>\n<td width=\"218\">Detectorul: \u201escris de om\u201d<\/td>\n<td width=\"245\">Detectorul: \u201egenerat de IA\u201d<\/td>\n<\/tr>\n<\/thead>\n<tbody>\n<tr>\n<td width=\"161\"><strong>Elevul a scris singur<\/strong><\/td>\n<td width=\"218\">Corect<\/td>\n<td width=\"245\">Fals pozitiv: elevul acuzat pe nedrept \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 nu merit\u0103 s\u0103 se str\u0103duiasc\u0103<\/td>\n<\/tr>\n<tr>\n<td width=\"161\"><strong>Elevul a folosit IA<\/strong><\/td>\n<td width=\"218\">Fals negativ: elevul \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 poate fi notat pentru ce nu a f\u0103cut<\/td>\n<td width=\"245\">Corect<\/td>\n<\/tr>\n<\/tbody>\n<\/table>\n<p><em>Tabelul 1. Cele dou\u0103 erori ale unui detector de IA aplicat pe con\u021binut de tip text<\/em><\/p>\n<p>Tocmai pentru c\u0103 miza este mare \u00een ambele situa\u021bii, decizia nu poate fi l\u0103sat\u0103 pe seama unui procent. O conversa\u021bie scurt\u0103 cu elevul, \u00een care acesta este rugat s\u0103 explice de ce a \u00eenceput lucrarea a\u0219a cum a \u00eenceput-o sau cum a ajuns la o anumit\u0103 concluzie, spune mai mult dec\u00e2t orice detector. Din acest motiv, tot mai multe voci din mediul universitar propun revenirea la examenele orale. Sus\u021binerea lucr\u0103rii de licen\u021b\u0103, de diserta\u021bie sau a tezei de doctorat cap\u0103t\u0103 o greutate mai mare. Merit\u0103 discutat, de aceea, dac\u0103 ponderea evalu\u0103rii orale \u0219i a sarcinilor \u00een care elevul sau studentul explic\u0103 o lucrare \u0219i \u00ee\u0219i sus\u021bine un proiect nu ar trebui s\u0103 creasc\u0103, la toate nivelurile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n<p>Un instrument concret pentru proiectarea sarcinilor de evaluare este scala de utilizare a IA \u00een evaluare (AI Assessment Scale, AIAS), propus\u0103 de Perkins, Roe \u0219i Furze (2024). De\u0219i a fost g\u00e2ndit\u0103 pentru evaluare, scala poate fi folosit\u0103 la fel de bine pentru sarcinile de \u00eenv\u0103\u021bare, deoarece arat\u0103, pentru fiecare sarcin\u0103, ce rol poate avea IA.<\/p>\n<p>Scala are cinci trepte (figura 2). La prima, sarcina se rezolv\u0103 f\u0103r\u0103 IA, de regul\u0103 \u00een clas\u0103, sub ochii profesorului. La a doua, IA este utilizat\u0103 pentru brainstorming \u0219i structurare, iar elevul dezvolt\u0103 singur ideile. La a treia, IA ajut\u0103 la redactare \u0219i ofer\u0103 feedback, iar elevul evalueaz\u0103 critic \u0219i modific\u0103 ce prime\u0219te. La a patra, toate etapele sarcinii pot fi realizate cu IA, sub controlul \u0219i r\u0103spunderea elevului. La a cincea, folosirea IA \u00een disciplina respectiv\u0103 devine ea \u00eens\u0103\u0219i obiect de explorare: elevul o utilizeaz\u0103 creativ, pentru a rezolva probleme noi, \u00eentr-o sarcin\u0103 proiectat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu profesorul. Important\u0103 aici este decizia profesorului: <strong>alegerea nivelului \u00een func\u021bie de ceea ce vrea s\u0103 \u00eenve\u021be elevul prin sarcina respectiv\u0103 \u0219i, mai ales, anun\u021barea clar\u0103 a a\u0219tept\u0103rilor \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput<\/strong>. \u00cen practic\u0103, rezult\u0103 dou\u0103 culoare de evaluare complementare. Pe primul se afl\u0103 evalu\u0103rile f\u0103cute \u00een clas\u0103, prin care certific\u0103m ce \u0219tie \u0219i ce poate face elevul singur. Pe al doilea se afl\u0103 sarcinile deschise, \u00een care elevul \u00eenva\u021b\u0103 tocmai s\u0103 lucreze cu IA, \u00een mod responsabil \u0219i transparent.<\/p>\n<div id=\"attachment_15576\" style=\"width: 810px\" class=\"wp-caption alignnone\"><a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a.png\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-15576\" class=\"wp-image-15576\" src=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a.png\" alt=\"Figura 2. Scala de utilizare a IA \u00een proiectarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i \u00een evaluare (AIAS), dup\u0103 Perkins, Roe \u0219i Furze (2024)\" width=\"800\" height=\"230\" srcset=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a.png 2152w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-300x86.png 300w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-1024x295.png 1024w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-768x221.png 768w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-1536x443.png 1536w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-2048x590.png 2048w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-1000x288.png 1000w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_02a-500x144.png 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-15576\" class=\"wp-caption-text\">Figura 2. Scala de utilizare a IA \u00een proiectarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii \u0219i \u00een evaluare (AIAS), dup\u0103 Perkins, Roe \u0219i Furze (2024)<\/p><\/div>\n<p><strong>4. IA \u00een evaluare: un exemplu de utilizare<\/strong><\/p>\n<p>\u0218i profesorul este tentat s\u0103 delege inteligen\u021bei artificiale sarcinile administrative \u0219i pedagogice care \u00eei consum\u0103 timpul, iar dintre acestea cea mai problematic\u0103 este evaluarea. La sf\u00e2r\u0219it de semestru, cu zeci de lucr\u0103ri de corectat \u0219i cu mediile de \u00eencheiat, gestul de a fotografia o lucrare \u0219i de a cere unui asistent IA o not\u0103 \u0219i un comentariu este u\u0219or de \u00een\u021beles.<\/p>\n<p>Regulamentul (UE) 2024\/1689 privind inteligen\u021ba artificial\u0103 include educa\u021bia printre domeniile cu risc ridicat, iar evaluarea ocup\u0103 aici un loc central. \u00cen anexa III, la punctul 3, sunt vizate patru tipuri de sisteme IA: cele care stabilesc accesul sau admiterea \u00een institu\u021biile de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, cele care evalueaz\u0103 rezultatele \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii, inclusiv atunci c\u00e2nd aceste rezultate sunt folosite pentru a orienta procesul de \u00eenv\u0103\u021bare, cele care stabilesc nivelul de educa\u021bie la care va avea acces o persoan\u0103 \u0219i cele care supravegheaz\u0103 comportamentul elevilor \u0219i al studen\u021bilor \u00een timpul examenelor. Pentru aceste sisteme, regulamentul cere, \u00eentre altele, o supraveghere uman\u0103 efectiv\u0103; obliga\u021biile se aplic\u0103 de la 2 decembrie 2027 \u0219i vizeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd sistemele concepute special pentru aceste scopuri. Mesajul este, totu\u0219i, clar \u0219i pentru profesorul care folose\u0219te un asistent general: o not\u0103 care conteaz\u0103 pentru parcursul unui elev trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een spate o judecat\u0103 uman\u0103. \u00cen plus, lucr\u0103rile elevilor con\u021bin date personale, care nu pot fi \u00eenc\u0103rcate oricum \u00eentr-un instrument online.<\/p>\n<p>Exist\u0103 \u00eens\u0103 situa\u021bii de evaluare \u00een care IA poate fi un ajutor real. Un exemplu este evaluarea diagnostic\u0103, adic\u0103 evaluarea care nu urm\u0103re\u0219te o not\u0103, ci informa\u021bii despre ce \u0219tiu elevii \u0219i despre ce trebuie f\u0103cut \u00een continuare. Aici, IA poate prelua foarte bine munca mecanic\u0103, de la construirea testului p\u00e2n\u0103 la ordonarea r\u0103spunsurilor. Calitatea rezultatului depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 de cererea adresat\u0103 asistentului IA. O cerere generic\u0103, de tipul \u201escrie un test cu 10 \u00eentreb\u0103ri cu alegere multipl\u0103 despre\u2026\u201d, produce de regul\u0103 \u00eentreb\u0103ri de memorare \u0219i variante gre\u0219ite u\u0219or de eliminat. O cerere fundamentat\u0103 pedagogic \u00eei spune IA patru lucruri. Primul este <em>contextul<\/em>: scopul testului, clasa \u0219i ceea ce vrea profesorul s\u0103 afle. Al doilea este <em>baza teoretic\u0103<\/em>: de exemplu, o progresie a itemilor de la simplu la complex, dup\u0103 taxonomia revizuit\u0103 a lui Anderson \u0219i Krathwohl (2001), \u0219i respectarea regulilor de construire a itemilor sistematizate de Haladyna, Downing \u0219i Rodriguez (2002). Al treilea este <em>procedura<\/em>: c\u00e2te variante de r\u0103spuns are fiecare item, ce gre\u0219eli tipice ale elevilor trebuie s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u00een distractori \u0219i \u00een ce format trebuie livrat rezultatul. Al patrulea este <em>verificarea<\/em>: asistentul este rugat s\u0103-\u0219i revad\u0103 singur itemii, de pild\u0103 pentru a semnala dac\u0103 vreunul m\u0103soar\u0103 altceva dec\u00e2t \u0219i-a propus profesorul.<\/p>\n<p>Dup\u0103 aplicarea testului, r\u0103spunsurile elevilor pot fi exportate \u00eentr-un tabel, iar IA le poate ordona \u00eentr-o hart\u0103 Guttman, dup\u0103 metoda scalogramei propus\u0103 de Louis Guttman \u00een anii 1940 (Guttman, 1944). Elevii sunt a\u0219eza\u021bi de la cel cu cele mai multe r\u0103spunsuri corecte la cel cu cele mai pu\u021bine, iar itemii, dup\u0103 num\u0103rul de elevi care i-au rezolvat, de la cel mai u\u0219or la cel mai greu (figura 3). Grani\u021ba dintre r\u0103spunsurile corecte \u0219i cele gre\u0219ite arat\u0103, aproximativ, zona \u00een care fiecare elev este preg\u0103tit s\u0103 \u00eenve\u021be mai departe, pe care o putem pune \u00een leg\u0103tur\u0103 cu zona proximei dezvolt\u0103ri descris\u0103 de V\u00eego\u021bki (Griffin, 2014). Harta scoate la iveal\u0103 \u0219i lucruri pe care nota nu le arat\u0103. Un elev care gre\u0219e\u0219te itemi u\u0219ori, dar \u00eei rezolv\u0103 pe cei grei, ridic\u0103 o \u00eentrebare la care merit\u0103 c\u0103utat r\u0103spunsul \u00eentr-o conversa\u021bie cu el, \u00eenainte de orice concluzie. Un item pe care nu l-a rezolvat nimeni este fie prost formulat, fie semnul c\u0103 un con\u021binut trebuie reluat. Pe aceast\u0103 baz\u0103, profesorul poate organiza activitatea de a doua zi pe grupe, \u00een func\u021bie de interven\u021bia de care are nevoie fiecare elev: extindere, cu sarcini care merg dincolo de ce s-a predat; exersare diferen\u021biat\u0103, pe itemii din zona de \u00eenv\u0103\u021bare a clasei; reluare cu sprijin, pentru no\u021biunile de baz\u0103; \u0219i discu\u021bie individual\u0103, pentru elevii al c\u0103ror tipar de r\u0103spuns cere mai \u00eent\u00e2i \u00een\u021beles. IA sorteaz\u0103, coloreaz\u0103 \u0219i semnaleaz\u0103; ce \u00eenseamn\u0103 semnalele \u0219i ce facem m\u00e2ine la clas\u0103 decide profesorul.<\/p>\n<div id=\"attachment_15577\" style=\"width: 810px\" class=\"wp-caption alignnone\"><a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a.png\" target=\"_blank\" rel=\"noopener\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" aria-describedby=\"caption-attachment-15577\" class=\"wp-image-15577\" src=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a.png\" alt=\"Figura 3. Harta Guttman a unei clase \u0219i o posibil\u0103 grupare a elevilor pentru activit\u0103\u021bi ulterioare (date construite pentru demonstra\u021bie, dup\u0103 o idee a lui Anne-Marie Chase, Swinburne University)\" width=\"800\" height=\"464\" srcset=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a.png 2020w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a-300x174.png 300w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a-1024x594.png 1024w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a-768x446.png 768w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a-1536x891.png 1536w, https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2026\/11\/Istrate_viitorul_figura_03a-500x290.png 500w\" sizes=\"auto, (max-width: 800px) 100vw, 800px\" \/><\/a><p id=\"caption-attachment-15577\" class=\"wp-caption-text\">Figura 3. Harta Guttman a unei clase \u0219i o posibil\u0103 grupare a elevilor pentru activit\u0103\u021bi ulterioare (date construite pentru demonstra\u021bie, dup\u0103 o idee a lui Anne-Marie Chase, Swinburne University)<\/p><\/div>\n<p><strong>5. \u00centoarcerea la pedagogie \u0219i \u0219coala ca loc al \u00eent\u00e2lnirii<\/strong><\/p>\n<p><strong>Ipoteza 2<\/strong>, pe care exemplul din capitolul anterior o ilustreaz\u0103: dac\u0103 IA preia o parte din munca mecanic\u0103 a profesorului \u2013 corectatul de rutin\u0103, sortarea r\u0103spunsurilor, prima variant\u0103 a unui material sau a unui test \u2013, profesorul c\u00e2\u0219tig\u0103 timp pentru ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat: aten\u021bia la activitatea fiec\u0103rui elev, la felul \u00een care \u00eenva\u021b\u0103, la dificult\u0103\u021bile \u0219i la progresul lui, la rela\u021bia cu el. Ipoteza presupune, desigur, ca timpul eliberat s\u0103 fie reinvestit \u00een pedagogie, \u0219i nu \u00een alte sarcini administrative.<\/p>\n<p>Despre \u0219coal\u0103 se spune adesea c\u0103 ar fi fost construit\u0103 dup\u0103 un model industrial: aceea\u0219i lec\u021bie, acela\u0219i ritm, aceea\u0219i prob\u0103 pentru to\u021bi. Organizarea pe clase \u0219i lec\u021bii este, de fapt, mai veche dec\u00e2t industria; o g\u0103sim descris\u0103 de Comenius \u00een <em>Didactica Magna<\/em>, \u00een secolul al XVII-lea, iar epoca industrial\u0103 a preluat-o \u0219i a extins-o la scara \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului de mas\u0103. Pre\u021bul acestei extinderi a fost, \u00een mare m\u0103sur\u0103, aten\u021bia acordat\u0103 fiec\u0103rui elev: cu clase numeroase \u0219i sub presiunea programei, profesorul are rareori timp pentru fiecare \u00een parte. IA poate gr\u0103bi o mi\u0219care \u00een sens invers: <strong>o umanizare a educa\u021biei<\/strong>, o \u00eentoarcere la pedagogie. Gert Biesta (2012) critica tendin\u021ba de a reduce educa\u021bia la \u201e\u00eenv\u0103\u021bare\u201d \u0219i pleda pentru a readuce predarea \u00een centrul educa\u021biei: educa\u021bia \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna a \u00eenv\u0103\u021ba ceva, de la cineva, cu un anumit scop. \u00cen acela\u0219i spirit, UNESCO (2015) pleda pentru o abordare umanist\u0103 a educa\u021biei.<\/p>\n<p>\u00cen \u0219coal\u0103 nu se \u00eenva\u021b\u0103 doar con\u021binuturi. Se \u00eenva\u021b\u0103 o disciplin\u0103 a g\u00e2ndirii, \u00een dialog \u0219i \u00een rela\u021bie cu al\u021bi oameni. Multe sensuri se transmit implicit: prin expresia fe\u021bei, prin felul \u00een care reac\u021bioneaz\u0103 profesorul la o gre\u0219eal\u0103, printr-o remarc\u0103 f\u0103cut\u0103 mai t\u00e2rziu. \u00cen aceast\u0103 conversa\u021bie implicit\u0103 se formeaz\u0103, \u00een mare parte, valorile \u0219i atitudinile elevilor. Un asistent IA poate \u00eemprumuta scopurile pe care i le d\u0103m, dar nu le acord\u0103 o valoare \u0219i nu poate fi un model pentru elev \u00een sensul \u00een care este un profesor. Un raport McKinsey din 2007 (Barber &amp; Mourshed) cita o afirma\u021bie devenit\u0103 celebr\u0103: calitatea unui sistem de educa\u021bie nu poate dep\u0103\u0219i calitatea profesorilor s\u0103i. \u00cen contextul IA, afirma\u021bia cap\u0103t\u0103 \u0219i mai mult\u0103 relevan\u021b\u0103.<\/p>\n<p><strong>Ipoteza 3:<\/strong> \u00eenv\u0103\u021barea care cere munc\u0103 \u0219i concentrare va deveni tot mai mult responsabilitatea elevului, acas\u0103, dup\u0103 modelul studiului individual din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul superior sau al clasei inversate. Elevul va \u00eenv\u0103\u021ba acas\u0103, dup\u0103 un plan construit \u00eempreun\u0103 cu profesorii, cu ajutorul unor instrumente digitale tot mai performante. \u0218coala va r\u0103m\u00e2ne locul confirm\u0103rilor, al discu\u021biilor, al contactului uman autentic \u0219i al unei \u00eenv\u0103\u021b\u0103ri mai libere, \u00een care elevii se bucur\u0103 de ceilal\u021bi \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 \u00eempreun\u0103 cu ei.<\/p>\n<p>Ipoteza intr\u0103 \u00eens\u0103 \u00een tensiune cu cele ar\u0103tate mai sus. Studiul cu liceenii din Turcia arat\u0103 c\u0103 un asistent IA care ofer\u0103 direct r\u0103spunsurile poate submina \u00eenv\u0103\u021barea, iar discu\u021bia despre detectoare arat\u0103 c\u0103 tema f\u0103cut\u0103 acas\u0103 nu mai poate fi considerat\u0103, \u00een sine, o dovad\u0103 a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii. Pentru ca \u00eenv\u0103\u021barea de acas\u0103 s\u0103 func\u021bioneze, trebuie l\u0103murite trei aspecte. Primul prive\u0219te tipul de instrument: un tutor inteligent care stimuleaz\u0103 ra\u021bionamentul elevului, nu un generator de r\u0103spunsuri gata f\u0103cute. Al doilea prive\u0219te regulile de utilizare, stabilite, explicate \u0219i asumate de elevi, de pild\u0103 cu ajutorul scalei AIAS. Al treilea prive\u0219te verificarea la \u0219coal\u0103: conversa\u021bia, aplicarea \u00een situa\u021bii noi \u0219i evaluarea \u00een clas\u0103 trebuie s\u0103 confirme c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea de acas\u0103 a avut loc cu adev\u0103rat.<\/p>\n<p>Ambele ipoteze depind de o condi\u021bie comun\u0103: ca instrumentele de IA s\u0103 fie cu adev\u0103rat competente din punct de vedere pedagogic. C\u00e2t de utile pot fi ele, fie ca asistent la catedr\u0103, fie ca sprijin pentru \u00eenv\u0103\u021barea independent\u0103 a elevului, acas\u0103? Un indiciu vine din benchmarkuri, adic\u0103 din seturi standardizate de \u00eentreb\u0103ri pe care sunt testate modelele IA, pentru a le putea compara. Benchmarkul pedagogic dezvoltat de AI-for-Education (Leli\u00e8vre et al., 2025) folose\u0219te \u00eentreb\u0103ri cu alegere multipl\u0103 din examenele pentru profesori ale Ministerului Educa\u021biei din Chile, din anii 2017\u20132023. Setul cuprinde 920 de itemi de pedagogie general\u0103 \u2013 strategii de predare, metode de evaluare, \u00een\u021belegerea elevilor, teorii ale educa\u021biei, managementul clasei \u2013 \u0219i 223 de itemi despre cerin\u021bele educa\u021bionale speciale \u0219i dizabilit\u0103\u021bi. Un exemplu tipic: ce activitate favorizeaz\u0103 cel mai bine dezvoltarea empatiei la pre\u0219colari, dintre patru variante descrise. \u00cen lucrarea care a prezentat benchmarkul, au fost testate 97 de modele; cel mai bun dintre ele r\u0103spundea corect la aproximativ 89% dintre \u00eentreb\u0103rile de pedagogie general\u0103 \u0219i la 86% dintre cele despre cerin\u021bele educa\u021bionale speciale. De atunci, clasamentul online a fost completat cu multe modele noi.<\/p>\n<p>Rezultatele arat\u0103 c\u0103 IA \u201e\u0219tie\u201d foarte mult\u0103 pedagogie: poate sugera strategii, poate explica teorii, poate ajuta la proiectarea unei activit\u0103\u021bi \u0219i poate sus\u021bine, ca tutor, \u00eenv\u0103\u021barea de acas\u0103. Testul m\u0103soar\u0103 \u00eens\u0103 cuno\u0219tin\u021be pedagogice \u201edin carte\u201d, verificate prin \u00eentreb\u0103ri gril\u0103. A \u0219ti care activitate dezvolt\u0103 empatia este altceva dec\u00e2t a o face s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00eentr-o grup\u0103 de copii de patru ani, \u00eentr-o diminea\u021b\u0103 obi\u0219nuit\u0103, cu tot ce are ea imprevizibil. Aceast\u0103 diferen\u021b\u0103 dintre a cunoa\u0219te pedagogia \u0219i a o practica \u00eentr-o rela\u021bie vie cu elevii r\u0103m\u00e2ne, deocamdat\u0103, specific\u0103 profesorului.<\/p>\n<p><strong>Considera\u021bii finale<\/strong><\/p>\n<p>Cele trei ipoteze converg spre o \u00eentrebare simpl\u0103, devenit\u0103 tot mai insistent\u0103 odat\u0103 cu dezvoltarea internetului: de ce mai venim la \u0219coal\u0103, dac\u0103 informa\u021bia este peste tot \u2013 \u00een rapoarte, \u00een cursuri online sau la un asistent IA, care le poate explica elevilor orice lec\u021bie, la orice or\u0103? Ipotezele discutate contureaz\u0103 un r\u0103spuns. Elevii vor continua s\u0103 vin\u0103 la \u0219coal\u0103 pentru ceea ce informa\u021bia singur\u0103 nu poate oferi: confirmarea, de c\u0103tre cineva competent, c\u0103 au \u00een\u021beles cu adev\u0103rat; discu\u021bia care le arat\u0103 alte perspective dec\u00e2t a lor; \u00eent\u00e2lnirea cu ceilal\u021bi; rela\u021bia cu un profesor, prin care se contureaz\u0103 valorile \u0219i atitudinile; dificult\u0103\u021bile asumate \u00eempreun\u0103, care \u00eei formeaz\u0103.<\/p>\n<p>Pascal Chabot ofer\u0103 o imagine care ajut\u0103 la \u00een\u021belegerea acestui rol al \u0219colii. Acum c\u00e2\u021biva ani, spune el, c\u00e2nd ajungeam la un hotel, ceream o hart\u0103 a ora\u0219ului; ast\u0103zi cerem codul wi-fi. Pe harta ora\u0219ului nu ap\u0103ream noi: era o reprezentare impersonal\u0103, obiectiv\u0103, a unui ora\u0219 \u00een care fiecare \u00eencerca s\u0103 se integreze. Pe Google Maps, \u00een schimb, suntem \u00een centrul lumii, iar str\u0103zile apar \u00een func\u021bie de pozi\u021bia noastr\u0103. La fel func\u021bioneaz\u0103 re\u021belele sociale \u0219i, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, asisten\u021bii IA: ne arat\u0103 mai ales ce se potrive\u0219te cu felul nostru de a g\u00e2ndi \u0219i cu convingerile noastre. Din centrul propriei lumi vedem lumea mai pu\u021bin obiectiv, iar aceast\u0103 filtrare poate duce la polarizarea societ\u0103\u021bilor. Chabot nume\u0219te aceste spa\u021bii \u00eenchise \u201ecapsule\u201d \u0219i consider\u0103 c\u0103 ie\u0219irea din ele este, \u00een primul r\u00e2nd, o chestiune de voin\u021b\u0103: de a l\u0103sa loc \u00eent\u00e2lnirii, neprev\u0103zutului \u0219i curiozit\u0103\u021bii. \u0218coala seam\u0103n\u0103, \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103, cu harta ora\u0219ului: o lume comun\u0103, care nu este construit\u0103 \u00een jurul fiec\u0103rui elev, \u00een care elevii \u00eent\u00e2lnesc perspective pe care nu le-ar fi ales singuri, colegi cu alte experien\u021be \u0219i alte convingeri dec\u00e2t ale lor, precum \u0219i o cunoa\u0219tere nefiltrat\u0103 de propriile preferin\u021be.<\/p>\n<p>Sarcina profesorilor este s\u0103 lase loc acestei \u00eent\u00e2lniri, neprev\u0103zutului \u0219i curiozit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 IA \u00een slujba lor. \u00cen termeni concre\u021bi, aceasta \u00eenseamn\u0103 c\u00e2teva lucruri. \u00censeamn\u0103 s\u0103 p\u0103streze, deliberat, dificult\u0103\u021bile cu rol formativ \u0219i s\u0103 proiecteze sarcini \u00een care IA intervine abia dup\u0103 prima \u00eencercare a elevului. \u00censeamn\u0103 s\u0103 mute dovada \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii spre proces, prin etape de lucru, conversa\u021bii despre lucrare \u0219i evalu\u0103ri \u00een clas\u0103. \u00censeamn\u0103 s\u0103 lase IA s\u0103 preia munca mecanic\u0103 din evaluare \u0219i s\u0103 p\u0103streze pentru ei decizia pedagogic\u0103. \u0218i \u00eenseamn\u0103, mai ales, s\u0103 cultive la elevi exact ceea ce un algoritm nu are: curiozitatea, g\u00e2ndirea critic\u0103, autonomia \u0219i r\u0103spunderea pentru propriile decizii. Acestea nu se dezvolt\u0103 de la sine \u0219i nu pot fi delegate; se formeaz\u0103 \u00een timp, la \u0219coal\u0103, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi.<\/p>\n<p><strong><em>Bibliografie<\/em><\/strong><\/p>\n<p>Anderson, L. W., &amp; Krathwohl, D. R. (Eds.). (2001). <em>A taxonomy for learning, teaching, and assessing: A revision of Bloom&#8217;s taxonomy of educational objectives<\/em>. Longman.<\/p>\n<p>Barber, M., &amp; Mourshed, M. (2007). <em>How the world&#8217;s best-performing school systems come out on top<\/em>. McKinsey &amp; Company.<\/p>\n<p>Bastani, H., Bastani, O., Sungu, A., Ge, H., Kabakc\u0131, \u00d6., &amp; Mariman, R. (2025). Generative AI without guardrails can harm learning: Evidence from high school mathematics. <em>Proceedings of the National Academy of Sciences, 122<\/em>(26), e2422633122. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1073\/pnas.2422633122\">https:\/\/doi.org\/10.1073\/pnas.2422633122<\/a><\/p>\n<p>Biesta, G. (2012). Giving teaching back to education: Responding to the disappearance of the teacher. <em>Phenomenology &amp; Practice, 6<\/em>(2), 35\u201349. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.29173\/pandpr19860\">https:\/\/doi.org\/10.29173\/pandpr19860<\/a><\/p>\n<p>Bjork, R. A. (1994). Memory and metamemory considerations in the training of human beings. \u00cen J. Metcalfe &amp; A. P. Shimamura (Eds.), <em>Metacognition: Knowing about knowing<\/em> (pp. 185\u2013205). MIT Press.<\/p>\n<p>Carton, A. (2026, 9 noiembrie). <em>Pascal Chabot, \u00e9crivain et philosophe : \u00ab Avec l\u2019IA, les \u00e9l\u00e8ves n\u2019ont plus d\u2019obstacle. Et pourtant, c\u2019est l\u2019obstacle qui nous humanise \u00bb<\/em> [pe baza unui interviu realizat de L. Mathieu]. RTBF. <a href=\"https:\/\/www.rtbf.be\/article\/pascal-chabot-ecrivain-et-philosophe-avec-l-ia-les-etudiants-n-ont-plus-d-obstacle-et-pourtant-c-est-l-obstacle-qui-nous-humanise-11812882\">https:\/\/www.rtbf.be\/article\/pascal-chabot-ecrivain-et-philosophe-avec-l-ia-les-etudiants-n-ont-plus-d-obstacle-et-pourtant-c-est-l-obstacle-qui-nous-humanise-11812882<\/a><\/p>\n<p>Chabot, P. (2026). <em>Nos vies encapsul\u00e9es<\/em>. Presses Universitaires de France.<\/p>\n<p>Comenius, J. A. (1970). <em>Didactica magna<\/em>. Editura Didactic\u0103 \u0219i Pedagogic\u0103.<\/p>\n<p>Griffin, P. (Ed.). (2014). <em>Assessment for teaching<\/em>. Cambridge University Press.<\/p>\n<p>Guttman, L. (1944). A basis for scaling qualitative data. <em>American Sociological Review, 9<\/em>(2), 139\u2013150. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.2307\/2086306\">https:\/\/doi.org\/10.2307\/2086306<\/a><\/p>\n<p>Haladyna, T. M., Downing, S. M., &amp; Rodriguez, M. C. (2002). A review of multiple-choice item-writing guidelines for classroom assessment. <em>Applied Measurement in Education, 15<\/em>(3), 309\u2013333. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1207\/S15324818AME1503_5\">https:\/\/doi.org\/10.1207\/S15324818AME1503_5<\/a><\/p>\n<p>Istrate, O. (2026). Inteligen\u021ba artificial\u0103 \u00een educa\u021bie. Semnul de pe frunte. Petric\u0103, doamna Preda \u0219i testul oglinzii. <em>Tribuna \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului<\/em>. <a href=\"https:\/\/tribunainvatamantului.ro\/opinie-de-olimpus-istrate-despre-inteligenta-artificiala-in-educatie-semnul\/\">https:\/\/tribunainvatamantului.ro\/opinie-de-olimpus-istrate-despre-inteligenta-artificiala-in-educatie-semnul\/<\/a><\/p>\n<p>Istrate, O. (2026). Inteligen\u021ba artificial\u0103 \u00een educa\u021bie. Evaluarea \u0219colar\u0103. Petric\u0103, doamna Preda \u0219i detectorul de IA. <em>iTeach: Experien\u021be didactice<\/em> 10\/2026. <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/inteligenta-artificiala-in-educatie-evaluarea-scolara-petrica-doamna-preda-si-detectorul-de-ia\">https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/inteligenta-artificiala-in-educatie-evaluarea-scolara-petrica-doamna-preda-si-detectorul-de-ia<\/a><\/p>\n<p>Kestin, G., Miller, K., Klales, A., Milbourne, T., &amp; Ponti, G. (2025). AI tutoring outperforms in-class active learning: An RCT introducing a novel research-based design in an authentic educational setting. <em>Scientific Reports, 15<\/em>, 17458. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1038\/s41598-025-97652-6\">https:\/\/doi.org\/10.1038\/s41598-025-97652-6<\/a><\/p>\n<p>Leli\u00e8vre, M., Waldock, A., Liu, M., Vald\u00e9s Aspillaga, N., Mackintosh, A., Ogando Portela, M. J., Lee, J., Atherton, P., Ince, R. A. A., &amp; Garrod, O. G. B. (2025). <em>Benchmarking the pedagogical knowledge of large language models<\/em> (arXiv:2506.18710). arXiv. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.48550\/arXiv.2506.18710\">https:\/\/doi.org\/10.48550\/arXiv.2506.18710<\/a><\/p>\n<p>Liang, W., Yuksekgonul, M., Mao, Y., Wu, E., &amp; Zou, J. (2023). GPT detectors are biased against non-native English writers. <em>Patterns, 4<\/em>(7), 100779. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.patter.2023.100779\">https:\/\/doi.org\/10.1016\/j.patter.2023.100779<\/a><\/p>\n<p>OECD. (2026). <em>OECD Digital Education Outlook 2026: Exploring effective uses of generative AI in education<\/em>. OECD Publishing. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1787\/062a7394-en\">https:\/\/doi.org\/10.1787\/062a7394-en<\/a><\/p>\n<p>Perkins, M., Roe, J., &amp; Furze, L. (2024). <em>The AI Assessment Scale revisited: A framework for educational assessment<\/em> (arXiv:2412.09029). arXiv. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.48550\/arXiv.2412.09029\">https:\/\/doi.org\/10.48550\/arXiv.2412.09029<\/a><\/p>\n<p>Regulamentul (UE) 2024\/1689 al Parlamentului European \u0219i al Consiliului din 13 iunie 2024 de stabilire a unor norme armonizate privind inteligen\u021ba artificial\u0103. <em>Jurnalul Oficial al Uniunii Europene<\/em>, L, 12.7.2024.<\/p>\n<p>Soderstrom, N. C., &amp; Bjork, R. A. (2015). Learning versus performance: An integrative review. <em>Perspectives on Psychological Science, 10<\/em>(2), 176\u2013199. <a href=\"https:\/\/doi.org\/10.1177\/1745691615569000\">https:\/\/doi.org\/10.1177\/1745691615569000<\/a><\/p>\n<p>UNESCO. (2015). <em>Rethinking education: Towards a global common good?<\/em> UNESCO Publishing.<\/p>\n<p>Vygotsky, L. S. (1978). <em>Mind in society: The development of higher psychological processes<\/em> (M. Cole, V. John-Steiner, S. Scribner, &amp; E. Souberman, Eds.). Harvard University Press.<\/p>\n<p><strong><em>Not\u0103 de transparen\u021b\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n<p><em>\u00cen preg\u0103tirea acestui articol am folosit instrumente de IA generativ\u0103 (Claude, Gemini, ChatGPT) pentru c\u0103utarea \u0219i verificarea surselor, pentru o prim\u0103 versiune a textului, pornind de la ideile mele, \u0219i pentru realizarea figurilor. Textul a fost revizuit \u0219i rescris de autor, iar fiecare citare a fost verificat\u0103 la sursa primar\u0103. \u00cemi asum \u00eentreaga responsabilitate pentru con\u021binut \u0219i pentru eventualele erori. Declara\u021bia este voluntar\u0103 \u0219i urmeaz\u0103 principiile de transparen\u021b\u0103 din art. 50 al Regulamentului (UE) 2024\/1689 \u0219i din Codul de practic\u0103 privind transparen\u021ba con\u021binutului generat de IA (Comisia European\u0103, 2026).<\/em><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asisten\u021bii de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 (IA) generativ\u0103 au intrat \u00een via\u021ba \u0219colii \u00een doar c\u00e2\u021biva ani. Profesorii \u00eei folosesc pentru a preg\u0103ti materiale, pentru a construi sarcini de lucru mai bine adaptate clasei sau pentru a reduce timpul petrecut cu activit\u0103\u021bile &hellip; <a href=\"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/inteligenta-artificiala-si-viitorul-educatiei-trei-ipoteze-privind-invatarea-si-evaluarea\">Cite\u0219te continuarea <span class=\"meta-nav\">&rarr;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[1979,1686,1679,1729,1607,1595,1642,1822,1656],"tags":[6],"class_list":["post-15570","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-alfabetizare-digitala","category-competente-digitale","category-educatie-digitala","category-educatie-media","category-filosofia-educatiei","category-gandire-critica","category-inteligenta-artificiala-in-educatie","category-inteligenta-digitala","category-pedagogie-digitala","tag-olimpius-istrate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15570","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15570"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15570\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":15579,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15570\/revisions\/15579"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15570"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15570"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15570"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}