Perspectiva constructivist\u0103 asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii are la baz\u0103 ideea complementarit\u0103\u0163ii instruc\u0163iei \u015fi construc\u0163iei. Profesorii trebuie s\u0103 fie preocupa\u0163i nu at\u00e2t de \u201ec\u00e2t\u201d transmit, ci mai mult de c\u0103ile \u015fi modalit\u0103\u0163ile pe care le pot oferi elevilor pentru a veni \u00een contact cu diverse informa\u0163ii, pentru a descoperi, experimenta, c\u0103uta \u015fi rezolva probleme. \u00cen acest mod, elevii devin participan\u0163i activi la construirea propriei cunoa\u015fteri, cuno\u015ftin\u0163ele nu mai sunt oferite \u201ede-a gata\u201d. \u00cenv\u0103\u0163area devine astfel un proces activ, mai mult dec\u00e2t o simpl\u0103 recep\u0163ionare pasiv\u0103 a informa\u0163iilor. Elevii trebuie \u00eens\u0103 motiva\u0163i s\u0103 parcurg\u0103 experien\u0163ele de \u00eenv\u0103\u0163are propuse de profesori \u015fi, \u00eentruc\u00e2t fiecare are ritmul s\u0103u propriu de \u00eenv\u0103\u0163are, este necesar\u0103 diferen\u0163ierea \u015fi adaptarea sarcinilor.
\nDe aceea, instruirea constructivist\u0103 se dovede\u015fte foarte dificil\u0103 \u00een practicarea ei la clas\u0103: ghidarea elevilor de c\u0103tre profesor este un proces sofisticat, proiectarea lec\u0163iilor trebuie structurat\u0103 \u00een numeroase variante, pe moduri diferite de afirmare ale elevilor. \u00cen condi\u0163iile concrete pe care societatea noastr\u0103 le pune la dispozi\u0163ia procesului didactic, profesorii con\u015ftientizeaz\u0103 pe de o parte virtu\u0163ile evidente ale noii abord\u0103ri (paradigme) \u00een educa\u0163ia elevilor, iar pe de alt\u0103 parte dificult\u0103\u0163ile (limitele) aplic\u0103rii ei la clas\u0103. A\u015fa \u00eenc\u00e2t, f\u0103r\u0103 o restructurare adecvat\u0103 a \u00eentregului c\u00e2mp educa\u0163ional (elaborarea de programe, strategii \u015fi mai ales resurse compatibile cu acest tip de \u00eenv\u0103\u0163are), nu putem asista dec\u00e2t la ini\u0163ierea unor practici de activizare a elevilor, pe fondul orient\u0103rii spre un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt formativ.
\n<\/p>\n
Ideea central\u0103 a teoriei constructiviste este c\u0103 \u00eenv\u0103\u0163area este o construc\u0163ie \u015fi nu o \u00eensu\u015fire de informa\u0163ii transmise \u015fi receptate pasiv. Este cerut\u0103 angajarea activ\u0103 a elevilor, luarea \u00een considerare a individualit\u0103\u0163ii lor, a contextului real \u00een care se afl\u0103. Este vorba de reabilitarea rolului elevului \u00een \u00eenv\u0103\u0163are, a proceselor lui cognitive interne, a subiectivit\u0103\u0163ii \u00een interpretare. Elevii \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103-\u015fi construiasc\u0103 propria cunoa\u015ftere sub \u00eendrumarea profesorului care este organizator, facilitator, coordonator.<\/p>\n
Cunoa\u015fterea este o organizare a resurselor experien\u0163ei proprii, ea nu const\u0103 \u00een redarea obiectiv\u0103 a realit\u0103\u0163ii ci \u00een acomodarea schemelor mentale la realitate. Elevul are rolul central\u00a0 pentru c\u0103 el se confrunt\u0103 cu conflictele cognitive, el formuleaz\u0103 ipoteze, interpreteaz\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care comportamentul s\u0103u v\u0103de\u015fte curiozitate, autonomie, angajare \u00een c\u0103utarea de solu\u0163ii. \u00cenv\u0103\u0163area este tocmai procesul de construire prin care elevul \u00ee\u015fi cl\u0103de\u015fte o interpretare personal\u0103 a experien\u0163ei, care este \u00een continu\u0103 transformare, restructurare, conectare la noile date, prin acomodare la cele vechi.<\/p>\n
Dac\u0103 \u00een sens tradi\u0163ional, cunoa\u015fterea obiectiv\u0103 se transfer\u0103 de la profesor ca de\u0163in\u0103tor-expert, care expune, explic\u0103, demonstreaz\u0103 idei \u015fi concepte, \u00een sens constructiv cunoa\u015fterea devine subiectiv\u0103, \u00een baza \u00een\u0163elegerii personale. Deasemenea utilizeaz\u0103 metacogni\u0163ia pentru autoreglarea proceselor mentale. \u00cenv\u0103\u0163area este holistic\u0103, implic\u00e2nd pe l\u00e2ng\u0103 factorii cognitivi \u015fi afectivitatea, colaborarea social\u0103.<\/p>\n
La nivel teoretic a fost eviden\u0163iat\u0103 posibila contribu\u0163ie a constructivismului \u00een eliminarea unor lacune ale instruirii tradi\u0163ionale:<\/p>\n
Dar instruirea constructivist\u0103 este o alternativ\u0103 complementar\u0103 la cea clasic\u0103. \u00cen plus, aplica\u0163iile sale sunt relativ recente (dup\u0103 anii \u201990) \u015fi nu au putut fi verificate numeroasele aspecte, de aceea trebuie luate \u00een considerare \u015fi criticile formulate la adresa sa:<\/p>\n
\u00cen ce prive\u015fte structura lec\u0163iei, se pot prevedea sarcini de \u00eenv\u0103\u0163are (elemente de con\u0163inut, pa\u015fii de cercetare, variantele de r\u0103spuns) dar acestea nu se dau elevilor de la \u00eenceput. Se poate porni de la o conversa\u0163ie ini\u0163ial\u0103 de provocare, dup\u0103 care se dau materialele-suport. Dar elevii \u00ee\u015fi aleg apoi singuri obiectivele \u015fi procedeele de lucru, dup\u0103 interesul propriu. Urmeaz\u0103 \u00eens\u0103 negocierea \u015fi colaborarea cu profesorul \u015fi colegii ajung\u00e2ndu-se astfel la sarcinile de \u00eenv\u0103\u0163are prev\u0103zute ini\u0163ial de profesor, pe baza unei bune cunoa\u015fteri a elevilor. \u00cen etapa explor\u0103rii, profesorul nu dirijeaz\u0103 \u015fi nu apreciaz\u0103, ci ghideaz\u0103, monitorizeaz\u0103, intervine doar pentru a sprijini \u015fi a stimula. Abia apoi, cu toat\u0103 clasa, face sinteza general\u0103, cu respectarea opiniilor afirmate, sugereaz\u0103 ce probleme sunt de continuat sau de rev\u0103zut, de corectat.<\/p>\n
Instruirea constructivist\u0103 este \u00eens\u0103 foarte dificil\u0103, \u00een practicarea ei, pentru profesor: ghidarea elevilor este un proces sofisticat, el trebuie s\u0103 ia decizii pentru fiecare elev \u00een parte, s\u0103 respecte libertatea fiec\u0103ruia dar s\u0103 pun\u0103 accent pe organizare pentru a nu se ajunge la anarhie, s\u0103 prevad\u0103 evolu\u0163ia elevilor pentru a putea proiecta structurarea lec\u0163iilor \u00een numeroase variante, pe moduri diferite de afirmare a elevilor. Aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care mul\u0163i elevi nu posed\u0103 capacitatea de a negocia, de a se exprima, de a argumenta, de a descrie propriile interpret\u0103ri. \u00cen plus, ei pot\u00a0 s\u0103 nu duc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t reflec\u0163ia, generaliz\u0103rile iar profesorii nu se pot ab\u0163ine s\u0103 nu explice, s\u0103 nu demonstreze, c\u00e2nd constat\u0103 c\u0103 elevii nu construiesc corect \u00een\u0163elegerea.<\/p>\n
Profesorul trebuie preg\u0103tit special pentru a face trecerea la modele constructiviste, pentru a reconcepe rolul lui \u00een clas\u0103. Trebuie elaborate noi programe, strategii \u015fi resurse compatibile cu acest tip de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n
\u00cen teoria \u015fi practica educa\u0163ionale din Rom\u00e2nia, paradigma constructivist\u0103 nu a g\u0103sit \u00eenc\u0103 un teren fertil de implementare. Pe fondul orient\u0103rii spre \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul formativ, sunt vehiculate teoretic\u00a0 anumite principii \u015fi modele dar nu cunoa\u015ftem un proiect explicit de experimentare intern\u0103, de formare a profesorilor pentru aceast\u0103 nou\u0103 abordare a instruirii.\u00a0 De aici \u015fi reducerea ei la unele practici de activizare a elevilor, f\u0103r\u0103 o restructurare adecvat\u0103 a \u00eentregului c\u00e2mp educa\u0163ional.<\/p>\n
Bibliografie:<\/strong><\/em> Perspectiva constructivist\u0103 asupra \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii are la baz\u0103 ideea complementarit\u0103\u0163ii instruc\u0163iei \u015fi construc\u0163iei. Profesorii trebuie s\u0103 fie preocupa\u0163i nu at\u00e2t de \u201ec\u00e2t\u201d transmit, ci mai mult de c\u0103ile \u015fi modalit\u0103\u0163ile pe care le pot oferi elevilor pentru a veni \u00een contact … Cite\u0219te continuarea
\n1.Joi\u0163a, Elena. Instruirea constructivist\u0103 \u2013 o alternativ\u0103. Fundamente. Strategii<\/em>. Educa\u0163ia XXI, Bucure\u015fti: Ed. Aramis, 2006
\n2. Oprea, Crengu\u0163a-L. Strategii didactice interactive<\/em>. Bucure\u015fti: Editura Didactic\u0103 \u015fi Pedagogic\u0103, 2009.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"