Putem vorbi cu certitudine de o nou\u0103 filosofie a educa\u021biei numai dac\u0103 o concepem ca un dialog, un sistem de g\u00e2ndire, dar mai ales un sens al unor idei. \u00cen cadrul procesului apar tot mai des propuneri spre un nou umanism \u00een educa\u021bie. Constituirea unui \u00eentreg ideatic (Charles J Branner \u0219i Hobert W. Burs), se bazeaz\u0103 pe unele aspecte care rela\u021bioneaz\u0103 \u00eentre ele. Aspectul analitic, de identificare \u0219i examinare, aspectul evaluativ de analiz\u0103 critic\u0103 \u0219i apreciere, aspectul speculativ prin formularea unor noi ipoteze, \u0219i aspectul integrativ reprezint\u0103 de fapt produsul procesului de filosofare.
\n<\/p>\n
<\/p>\n
Astfel filosofia educa\u021biei devine un sistem dinamic de g\u00e2ndire \u0219i de idei, av\u00e2nd la baza o serie de supozi\u021bii. \u00cen privin\u021ba noii educa\u021bii, acestea sunt standarde de exigen\u021b\u0103 pentru demersul cognitiv \u0219i argumentativ \u0219i vizeaz\u0103 informa\u021biile \u0219i cuno\u0219tin\u021bele pedagogice. Conferind valoare unor enun\u021buri \u00een cadrul noii filosofii a educa\u021biei, se bazeaz\u0103 pe datele existente dar \u0219i pe experien\u021ba pedagogic\u0103 \u00een general. \u00cens\u0103 trebuie remarcat c\u0103 \u0219i limbajul pedagogic \u0219i o anumit\u0103 atitudine poate face distinc\u021bia \u00eentre o opinie, un adev\u0103r \u0219i\/sau o justificare, testare (asta cu referire la discutia avut\u0103 pe tema metodelor \u00een domeniul educa\u021biei nonformale, cu persoane avizate \u00een cadrul unor ac\u021biuni comunitare, articolul fiind \u0219i un r\u0103spuns-opinie din partea mea).<\/p>\n
\u00cen mod evident, opinii contradictorii au fost \u0219i vor mai fi \u00een ceea ce prive\u0219te rela\u021biile dintre filosofie \u0219i educa\u021bie, dintre filosofia educa\u021biei \u0219i \u0219tiin\u021bele educa\u021biei. Ideile vehiculate \u00een timp conduc la concluzii \u0219i chiar confuzii, conform c\u0103rora filosofia educa\u021bie s-ar ocupa cu determinarea scopurilor educa\u021biei, pe c\u00e2nd \u0219tiin\u021bele educa\u021biei ar determina mijloacele. \u00cen mod evident exist\u0103 o separa\u021bie \u00eentre \u0219tiint\u0103 \u0219i filosofie, \u00eens\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent pedagogiile experimentale consider\u0103 aceast\u0103 filosofie const\u0103 doar \u00een vorbe atent alese.<\/p>\n
Fenomenele educative se manifest\u0103 diferit \u00een contexte diferite, astfel filosofia educa\u021biei \u00eencearc\u0103 s\u0103 asigure un echilibru \u00eentre fiin\u021b\u0103 \u0219i devenire, \u00eentre explica\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere \u00een procesele de cunoa\u0219tere, o rela\u021bie eficient\u0103 \u00eentre comunicare \u0219i influen\u021barea comportamentului uman.\u00a0 Astfel, noua filosofie a educa\u021bie este \u00een rela\u021bie at\u00e2t cu metafizica, cu filosofia \u0219tiin\u021bei dar \u0219i cu filosofia g\u00e2ndirii prin analiza conceptelor, \u0219i \u00een acela\u0219i timp aceasta nu poate fi revendicat\u0103 \u00een exclusivitate de \u0219tiin\u021bele educa\u021biei.<\/p>\n
Cu certitudine, filosofia educa\u021bie poate fi considerat\u0103 o \u0219tiin\u021b\u0103 de grani\u021b\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii complexit\u0103\u021bii naturii umane, a valorilor de adev\u0103r a cuno\u0219tiin\u021belor pedagogice, a analizei construc\u021biilor teoretice, dar \u0219i a orient\u0103rii ei spre valorizarea proceselor pedagogice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Putem vorbi cu certitudine de o nou\u0103 filosofie a educa\u021biei numai dac\u0103 o concepem ca un dialog, un sistem de g\u00e2ndire, dar mai ales un sens al unor idei. \u00cen cadrul procesului apar tot mai des propuneri spre un nou … Cite\u0219te continuarea