Termenul de metacogni\u0163ie a ap\u0103rut recent \u00een cercet\u0103rile de specialitate \u00eens\u0103 fenomenele metacognitive au fost cercetate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, respectiv de c\u0103tre John Dewey (1910), care \u00een lucrarea \u201cHow we think\u201d, a analizat erorile \u00een lectur\u0103.
\nDe cele mai multe ori, activit\u0103\u0163ile metacognitive se desf\u0103\u015foar\u0103 automatizat \u015fi nu sunt con\u015ftientizate.\u00a0Cercet\u0103rile \u00een domeniu au demonstrat \u00eens\u0103 c\u0103 metacogni\u0163ia poate fi predat\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103. Dac\u0103 \u00een predarea \u00eenv\u0103\u0163area fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 acest lucru nu este u\u015for de realizat, el este \u015fi mai greu \u00een cazul e-learning-ului.
\n<\/p>\n
John H. Flavell, primul care a utilizat termenul de \u201cmetacogni\u0163ie\u201d, a definit \u015fi cele 2 aspecte\/ componente ale metacogni\u0163iei, respectiv cuno\u015ftin\u0163ele metacognitive (aspectul declarativ al metacogni\u0163iei) \u015fi abilit\u0103\u0163ile metacognitive, respectiv utilizarea cuno\u015ftin\u0163elor metacognitive pentru a gestiona propriile procese mentale (aspectul procedural al metacogni\u0163iei).<\/p>\n
Cercet\u0103rile \u00een domeniu au demonstrat c\u0103 metacogni\u0163ia poate fi predat\u0103 \u015fi \u00eenv\u0103\u0163at\u0103, din acest motiv\u00a0 ea \u201ctrebuie s\u0103 fac\u0103 obiectul unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri explicite, inten\u0163ionate, \u015fi nu cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een momentul de fa\u0163\u0103, c\u00e2nd ea este l\u0103sat\u0103 exclusiv pe seama unei \u00eenv\u0103\u0163\u0103ri incidentale, implicite<\/em>\u201c [1].<\/p>\n Dac\u0103 \u00een predarea \u00eenv\u0103\u0163area fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103 acest lucru nu este u\u015for de\u00a0 realizat el este \u015fi mai greu \u00een cazul e-learning-ului. \u00cen lucrarea \u201cDeveloping metacognition<\/em>\u201d\u00a0[2],\u00a0Elaine Blakey \u015fi Sheila Spence propun c\u00e2teva strategii metacognitive pe care profesorii le pot utiliza pentru a dezvolta la studen\u0163i competen\u0163ele metacognitive:<\/p>\n – \u201cIdentificarea \u201ca ceea ce \u015ftiu\u201d \u015fi \u201ca ceea ce nu \u015ftiu\u201d<\/strong> studen\u0163ii. La \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii este bine ca studen\u0163ii s\u0103 con\u015ftientizeze nivelul de cuno\u015ftin\u0163e pe care \u00eel au privind subiectul respectiv. Ei vor face o analiz\u0103 a ceea ce \u015ftiu despre subiect, \u015fi a ceea ce nu \u015ftiu \u015fi urmeaz\u0103 s\u0103 \u00eenve\u0163e.<\/p>\n – Discu\u0163ii despre g\u00e2ndire<\/strong>\u00a0 \u2013 Este indicat s\u0103 se poarte discu\u0163ii despre activit\u0103\u0163ile metacognitive implicate \u00een rezolvarea sarcinii (obiective, dificulate, strategii optime etc.). Aceste discu\u0163ii vor dezvolta \u015fi vocabularul studen\u0163ilor, specific g\u00e2ndirii, facilit\u00e2nd astfel\u00a0 exprimarea\u00a0 despre propria g\u00e2ndire. O strategie \u00een acest sens poate fi \u015fi lucrul \u00een perechi: unul dintre studen\u0163i descrie propriul proces de g\u00e2ndire privind problema ce urmeaz\u0103 a fi rezolvat\u0103, iar partenerul \u00eei pune \u00eentreb\u0103ri ajut\u00e2nd-ul s\u0103 \u00ee\u015fi clarifice anumite aspecte. Similar\u0103 este \u015fi \u00eenv\u0103\u0163area reciproc\u0103 \u00een grupuri mici de studen\u0163i, care pe r\u00e2nd \u00eendeplinesc rolul de profesor.<\/p>\n – P\u0103strarea unui jurnal<\/strong> \u2013 Studen\u0163ii p\u0103streaz\u0103 un jurnal al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, unde reflect\u0103 asupra proceselor lor de g\u00e2ndire \u015fi comentez\u0103 cum au rezolvat dificult\u0103\u0163ile pe care le-au \u00eent\u00e2mpinat. Este un jurnal al procesului.<\/p>\n – Planificare \u015fi autoreglare<\/strong> \u2013 Studen\u0163ii trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi asume responsabilitatea pentru planificare \u015fi reglarea propriului proces de \u00eenv\u0103\u0163are. Este dificil pentru cel care \u00eenva\u0163\u0103 s\u0103 devin\u0103 auto-direc\u0163ionat atunci c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u0163area este planificat\u0103 \u015fi monitorizat\u0103 de c\u0103tre altcineva. \u00cen acest sens studen\u0163ii pot fi \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 planifice activit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163are, s\u0103 estimeze timpul necesar pentru fiecare activitate, s\u0103 organizeze materialele \u015fi s\u0103 programeze procedurile necesare pentru a realiza o activitate. Este bine ca criteriile de evaluare s\u0103 fie elaborate \u00eempreun\u0103 cu studen\u0163ii, astfel \u00eenc\u00e2t ei s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 se autoevalueze pe parcursul procesului de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n – Interograre\/ chestionare despre procesul de g\u00e2ndire<\/strong> \u2013 Se poate folosi un model \u00een trei pa\u015fi. Primul pas, profesorul ajut\u0103 studen\u0163ii s\u0103 analizeze activitatea din punct de vedere al g\u00e2ndirii \u015fi sentimentelor. Apoi grupul realizeaz\u0103 o clasificare a ideeilor, identific\u00e2nd strategiile de g\u00e2ndire folosite. \u00cen final\u00a0 evalueaz\u0103 dac\u0103 au avut succes, \u00eenl\u0103tur\u0103\u00a0 strategiile care nu au avut efect, \u015fi le identific\u0103 pe cele care pot fi folosite \u00een viitor.<\/p>\n – Autoevaluarea<\/strong> \u2013 se poate realiza la \u00eenceput prin completarea de liste de verificare (checklists<\/em>) centrate pe procesul de g\u00e2ndire; gradual, va fi aplicat\u0103 independent.\u201d<\/p>\n Toate aceste strategii sunt propuse pentru \u00eenv\u0103\u0163area fa\u0163\u0103 \u00een fa\u0163\u0103, dar o parte dintre ele pot fi aplicate \u015fi \u00een e-learning. Pentru a putea aplica \u00eens\u0103 strategiile mai sus men\u0163ionate, sistemele de e-learning actuale necesit\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri.\u00a0\u00cen acest sens am \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it un sistem de e-learning open-source eFront, pornind de la modelul Metacognitive E-learning Model (MEM), model propus de autor \u00eentr-o lucrare anterioar\u0103. Bibliografie:<\/strong><\/em> Termenul de metacogni\u0163ie a ap\u0103rut recent \u00een cercet\u0103rile de specialitate \u00eens\u0103 fenomenele metacognitive au fost cercetate \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul secolului XX, respectiv de c\u0103tre John Dewey (1910), care \u00een lucrarea \u201cHow we think\u201d, a analizat erorile \u00een lectur\u0103. De … Cite\u0219te continuarea
\nPe parcursul semestrului II al anului universitar 2012-2013 am\u00a0 desf\u0103\u015furat un experiment, \u00een care au fost implica\u0163i studen\u0163i de la Universitatea \u201cLucian Blaga\u201d Sibiu, care urmeaz\u0103, \u00een cadrul modulului psihopedagogic \u015fi metodic, cursul de Instruire Asistat\u0103 de Calculator. Am pornit de la ipoteza c\u0103 studen\u0163ii care folosesc \u00een procesul de \u00eenv\u0103\u0163are modelul de sistem de e-learning original, MEM, \u00ee\u015fi vor dezvolta competen\u0163ele metacognitive la un nivel superior fa\u0163\u0103 de cei care folosesc un sistem tradi\u0163ional de e-learning.
\nS-a realizat o corela\u0163ie \u00eentre strategii, competen\u0163ele metacognitive pe care dorim s\u0103 le dezvolt\u0103m la studen\u0163i \u015fi activit\u0103\u0163ile \u00eentreprinse de student \u00een sistem. De exemplu: studen\u0163ii reflecteaz\u0103 asupra proceselor lor de g\u00e2ndire p\u0103str\u00e2nd un jurnal electronic \u015fi complet\u00e2nd frecvent formulare de autoevaluare.
\nSistemul a fost extins cu un modul original de Feedback;\u00a0 acesta a oferit automat feedback frecvent \u00een timpul procesului de \u00eenv\u0103\u0163are, pe baza acelor activit\u0103\u0163i efectuate de student \u00een sistem care erau \u00een leg\u0103tur\u0103 cu competen\u0163ele metacognitive vizate.
\nNivelul de competen\u0163\u0103 a fost m\u0103surat at\u00e2t la \u00eenceputul c\u00e2t \u015fi la sf\u00e2r\u015fitul experimentului, rezultatele ob\u0163inute valid\u00e2nd ipoteza.<\/p>\n
\n1. S\u0103l\u0103v\u0103stru, D., Psihologia educa\u0163iei<\/em>, Ed. POLIROM 2004
\n2. Blakey, E., Spence, S., Developing metacognition<\/em>, ERIC Clearinghouse on Information Resources Syracuse NY, 1990<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"