Textul se dore\u015fte a fi o privire atent\u0103 asupra curriculumului actual privind competen\u0163ele de comunicare, manualul si programele \u015fcolare, raportate \u015fi la testele de evaluare internationale de tip PISA. De asemenea, se \u00eencearc\u0103 o explica\u0163ie a conceptului actual de „alfabetizare” a citit-scrisului, cu aplicare la activit\u0103\u0163ile din cadrul cercului de lectur\u0103.<\/p>\n
Standardele care \u00eenso\u0163eau programele vechi fixau nivelul general de cuno\u015ftin\u0163e pe care un elev trebuia s\u0103 \u00eel aib\u0103 la sf\u00e2r\u015fitul gimnaziului, f\u0103c\u00e2nd doar simple referiri la aspectul opera\u0163ional al acestora. Se punea prea mare accent pe teorie, pe informa\u0163ii irelevante, f\u0103r\u0103 aplicabilitate \u00een via\u0163a real\u0103, dac\u0103 ne g\u00e2ndim la acele interminabile comentarii memorate,\u00a0 trase la indigo, ce \u00eenl\u0103turau orice ini\u0163iativ\u0103 creatoare a elevului. \u00cen noua viziune a programelor asist\u0103m la\u00a0 transformarea obiectivelor \u00een competen\u0163e, care sunt expresia autorit\u0103\u0163ii unor opinii, priceperea bazat\u0103 pe o cunoa\u015ftere temeinic\u0103 a problematicii, fiind axate pe aspectul opera\u0163ional al cuno\u015ftin\u0163elor.<\/p>\n
Programele actuale propun abordarea limbii ca instrument de comunicare \u015fi sunt construite prin aplicarea \u201emodelului comunicativ-func\u0163ional\u201d din perspectiv\u0103 interdisciplinar\u0103. Totodat\u0103, parcurgerea noii programe eviden\u0163iaz\u0103 caracterul pragmatic al abord\u0103rii \u015fi consonan\u0163a acesteia cu documentele \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului european: „Scopul studierii limbii \u015fi literaturii rom\u00e2ne este acela de a forma un t\u00e2n\u0103r cu o cultur\u0103 comunica\u0163ional\u0103 \u015fi literar\u0103 de baz\u0103, capabil s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 lumea, s\u0103 comunice \u015fi s\u0103 interac\u0163ioneze cu semenii, s\u0103-\u015fi utilizeze \u00een mod eficient \u015fi creativ capacit\u0103\u0163ile proprii pentru rezolvarea unor probleme concrete din via\u0163a cotidian\u0103, s\u0103 poat\u0103 continua \u00een orice faz\u0103 a existen\u0163ei sale procesul de \u00eenv\u0103\u0163are, s\u0103 fie sensibil la frumosul din natur\u0103 \u015fi la cel creat de om<\/em>\u201d (Programa de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103). Prin urmare, disciplina Limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 este un domeniu cu mare deschidere formativ\u0103 \u015fi informativ\u0103, cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 cultural\u0103 \u015fi cu efect major asupra comunic\u0103rii\u00a0 ca activitate specific uman\u0103.<\/p>\n Promovarea celor patru piloni ai societ\u0103\u0163ii cunoa\u015fterii: educa\u0163ie, cercetaree, dezvoltare \u015fi inovare \u00eenseamn\u0103 o nou\u0103 gril\u0103 de valori. At\u00e2t cercet\u0103rile actuale din \u015ftiin\u0163ele \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii, c\u00e2t \u015fi beneficiarii sistemului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, sus\u0163in centrarea curriculumului pe competen\u0163e, nu pe informa\u0163ii. Toate studiile interna\u0163ionale ne arat\u0103 c\u0103 ariile obligatorii ale unui curriculum na\u0163ional sunt: teoretic\u0103-conceptual\u0103, aplicativ\u0103, interdisciplinar\u0103 \u015fi generatoare de competen\u0163e de formare continu\u0103. Competen\u0163ele sunt blocuri de cuno\u015ftin\u0163e, deprinderi, atitudini care optimizeaz\u0103 rezolvarea de probleme, asigur\u0103 flexibilitatea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii. Prin urmare, competen\u0163ele sunt m\u0103surabile prin acel savoir-faire<\/em> care determin\u0103, \u00een timp, configura\u0163ia individual\u0103 a lui savoir-\u00eatre<\/em>, prin a\u015fezarea \u00een locul cuvenit al lui savoir-apprendre<\/em>, adic\u0103 a\u015fezarea individului \u00eentr-un spa\u0163iu deschis al \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii pe tot parcursul vie\u0163ii. Se observ\u0103, astfel, c\u0103 noua viziune a programelor are o perspectiv\u0103 deschis\u0103, care nu se sf\u00e2r\u015fe\u015fte odat\u0103 cu ie\u015firea elevului din sistem. Centrarea curriculumului pe cele opt competen\u0163e – cheie pune accent pe competen\u0163ele de comunicare, cele digitale, competen\u0163e axiologice sau de valorizare necesare pentru participarea activ\u0103 \u015fi responsabil\u0103 la via\u0163a social\u0103, competen\u0163e de expresie cultural\u0103 \u015f.a. Noile programe \u015fcolare ofer\u0103 o mai mare flexibilizare a curriculumului, d\u00e2nd profesorului libert\u0103\u0163i de a implementa curriculumul la disciplinele respective. Pentru prima dat\u0103, flexibilizarea curricular\u0103 permite profesorului planuri individuale de \u00eenv\u0103\u0163are pentru fiecare elev, produc\u00e2nd astfel individualizarea \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii.<\/p>\n Chiar dac\u0103 programele \u015fcolare \u00eencearc\u0103 s\u0103 alinieze con\u0163inuturile la standarde europene, cred c\u0103 trebuie \u015fi o reformulare a con\u0163inuturilor manualelor \u015fcolare. Manualul de clasa a V-a, autori Florentina S\u00e2mih\u0103ian, Sofia Dobra \u015fi Nicoleta Kuttesch ap\u0103rut la Editura Art 2010, ofer\u0103 con\u0163inuturi \u015fi competen\u0163e specifice dup\u0103 metoda \u015eTIU-DESCOP\u0102R-APLIC,\u00a0 exerseaz\u0103 abilit\u0103\u0163i de comunicare oral\u0103 \u015fi scris\u0103 prin activit\u0103\u0163i de \u00eenv\u0103\u0163are \u00eentr-o manier\u0103 simpl\u0103, degajat\u0103\u00a0 \u015fi pl\u0103cut\u0103. Lucr\u00e2nd la clas\u0103 cu elevii dup\u0103 acest manual, \u00een paralel cu manualul altei edituri, am descoperit c\u0103 lec\u0163iile sunt un dialog permanent \u00eentre text \u015fi cititorii reali, provoc\u00e2ndu-i s\u0103 descopere lucruri noi, specifice disciplinei \u015fi s\u0103 aplice apoi noile achizi\u0163ii \u00een alte contexte adecvate. Prin utilizarea de texte care apar\u0163in unor autori contemporani precum „C\u0103r\u0163ile copil\u0103riei<\/em>\u201d de Nicolae Manolescu, „Mendebilul<\/em>\u201d de Mircea C\u0103rt\u0103rescu, „Exuvii<\/em>\u201d de Simona Popescu\u00a0 \u015f.a., al\u0103turi de texte clasice\u00a0 cunoscute din literatura rom\u00e2n\u0103 sau universal\u0103 ori mai pu\u0163in cunoscute mie, cum ar fi „\u00cenchide ochii \u015fi vei vedea ora\u015ful<\/em>\u201d de Iordan Chimet, manualul este o abordare nou\u0103, \u00een conformitate cu\u00a0 cerin\u0163ele standardelor europene de evaluare. Cele dou\u0103\u00a0 Modele europene de evaluare a competen\u0163elor de lectur\u0103 \u015fi scriere\u00a0 pentru cls V-VI \u015fi VII-VIII\u00a0 ap\u0103rute la Ed. Art 2011, autori Florin Ioni\u0163\u0103 \u015fi Florentina S\u00e2mih\u0103ian sunt o alt\u0103 apari\u0163ie cu accent pe valori \u015fi atitudini specifice disciplinei, necesare form\u0103rii armonioase a personalit\u0103\u0163ii elevilor.<\/p>\n PISA evalueaz\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 \u015fi-au dob\u00e2ndit elevii afla\u0163i la finalul educa\u0163iei obligatorii unele dintre cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi deprinderile de baz\u0103 care sunt esen\u0163iale pentru participarea deplin\u0103 la via\u0163a social\u0103. \u00cen general, itemii testelor PISA sunt o combina\u0163ie de itemi cu alegere multipl\u0103, organizati \u00een grupuri pe baza unui pasaj caracteriz\u00e2nd o situa\u0163ie din via\u0163a real\u0103. Textele plac copiilor, iar provocarea\u00a0 imaginatiei spre un final cu mai multe interpret\u0103ri deschide(vezi povestea „C\u0103su\u0163a din oal\u0103<\/em>\u201d) ofer\u0103 libert\u0103\u0163i creative elevilor. Dar de la evalu\u0103rile na\u0163ionale la cele interna\u0163ionale de tip PISA mai este cale lung\u0103 de str\u0103b\u0103tut pentru \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc.<\/p>\n „Alfabetizarea la citire-lectur\u0103\u201d este \u00een\u0163elegerea, utilizarea \u015fi reflec\u0163ia asupra textelor scrise, pentru a-\u015fi atinge scopurile, pentru a-\u015fi dezvolta cuno\u015ftin\u0163ele \u015fi poten\u0163ialul \u015fi pentru a participa la via\u0163a social\u0103.<\/p>\n Testele PISA aplicate p\u00e2n\u0103 acum au dovedit c\u0103 elevii rom\u00e2ni \u00eenc\u0103 nu sunt preg\u0103ti\u0163i pentru astfel de evalu\u0103ri care, de\u015fi par destul de u\u015foare, la prima vedere, ele presupun ca elevii s\u0103 aib\u0103 multe cuno\u015ftin\u0163e, s\u0103 fie capabili de conexiuni logice cu celelalte discipline. La noi nu exist\u0103 o abordare integrat\u0103 a disciplinelor \u015fi trebuie s\u0103 reg\u00e2ndim tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 curriculum. Dar trebuie reg\u00e2ndit intercalat, \u00een interdependen\u0163\u0103. De asemenea, trebuie schimbat \u015fi modul \u00een care sunt evalua\u0163i elevii no\u015ftri. De\u015fi par foarte simple la prima vedere, testele PISA se bazeaz\u0103 \u00eens\u0103 pe o alt\u0103 filosofie de \u00eenv\u0103\u0163are a elevilor, care atunci c\u00e2nd le abordeaz\u0103 trebuie s\u0103 apeleze la logic\u0103 \u015fi corela\u0163ii \u00eentre no\u0163iunile \u00eenv\u0103\u0163ate. De aici vine permanentul e\u015fec al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului nostru. Trebuie s\u0103 recunoa\u015ftem c\u0103 la orele de lectur\u0103, din vechile manuale lipsesc textele care includ scheme \u015fi h\u0103r\u0163i sau cele care solicit\u0103 elevilor s\u0103 descrie modul cum sunt organizate informa\u0163iile \u00eentr-un tabel,\u00a0 \u00eentr-un grafic sau s\u0103 explice rela\u0163ia dintre diferitele p\u0103r\u0163i ale unui text \u015fi o hart\u0103.<\/p>\n Am \u00eencercat o astfel de „alfabetizare a citirii \u015fi lecturii\u201d\u00a0 cu ancorare \u00een realitate \u015fi \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor cercului de lectur\u0103. \u015etim c\u0103 literatura ofer\u0103 modele morale \u015fi are un efect profund modelator asupra elevilor. La activit\u0103\u0163ile cercului de lectur\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 decodarea mesajului din texte literare selectate la propunerea elevilor, poezie: Gelu Naum, Ana Blandiana, Elena Farago, George Top\u00eerceanu; proz\u0103 \u2013 Ionel Teodoreanu, Emil G\u00e2rleanu, Slavici \u015f.a., am utilizat \u015fi texte non literare (articole din reviste, ziare, \u00eensemn\u0103ri \u015f.a.) care pun \u00een lumin\u0103 valorile culturale autohtone, insist\u00e2nd asupra armoniz\u0103rii artei cu literatura prin semnifica\u0163iile pe care le ascund \u015fi care trebuie decodate.<\/p>\n Dar un impact cultural major l-a avut contactul direct cu oprerele de art\u0103, prin vizite \u00een parcuri, la muzeu, excursii sau drume\u0163ii.\u00a0Cultura ofer\u0103 deschiderea spre valorile celuilalt, facilit\u00e2nd atitudinea de respect \u015fi de comparare cu valorile proprii \u015fi na\u0163ionale. Orizontul cultural \u00een care vie\u0163uie\u015fte un individ este \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103-i asigure descoperirea propriei identit\u0103\u0163i, la construirea c\u0103reia \u00eel face p\u0103rta\u015f activ.<\/p>\n Elevii au fost solicita\u0163i s\u0103-\u015fi exerseze valen\u0163ele creative \u015fi interpretative prin\u00a0 crearea de mici compuneri secven\u0163iale \u00eenso\u0163ite de reprezent\u0103ri grafice, dezv\u0103luind impresii de lectur\u0103 sau din experien\u0163ele tr\u0103ite \u00een urma acestor activit\u0103\u0163i extra\u015fcolare.\u00a0 \u00cen acest fel limba rom\u00e2n\u0103 ofer\u0103 codul lingvistic esen\u0163ial pentru lectura c\u0103r\u0163ilor \u015fi a lumii \u015fi\u00a0 asigur\u0103 competen\u0163a cultural\u0103 prin accesul dirijat la lectur\u0103. Ca obiect cultural esen\u0163ial, cartea este purt\u0103toarea unui univers \u00een care individul se poate proiecta existen\u0163ial, fie ca reg\u0103sire a propriului destin, fie ca aspira\u0163ie a dob\u00e2ndirii unui statut de perspectiv\u0103. Prin urmare, competen\u0163a de comunicare \u00ee\u015fi extinde sfera \u00een competen\u0163a cultural\u0103, reg\u0103sindu-se ca formul\u0103 de inter-rela\u0163ionare cu efect modelator asupra personalit\u0103\u0163ii umane.<\/p>\n Bibliografie:<\/em> Textul se dore\u015fte a fi o privire atent\u0103 asupra curriculumului actual privind competen\u0163ele de comunicare, manualul si programele \u015fcolare, raportate \u015fi la testele de evaluare internationale de tip PISA. De asemenea, se \u00eencearc\u0103 o explica\u0163ie a conceptului actual de „alfabetizare” … Cite\u0219te continuarea
\n1. Gramatica limbii rom\u00e2ne, vol. I, II, Editura Academiei, Bucure\u015fti, 2005.
\n2. Programele de limba \u015fi literatura rom\u00e2n\u0103 pentru clasele V-VIII, aprobate \u00een cadrul Comisiei Na\u0163ionale, august 2009.
\n3. Alina Pamfil, Limba \u015fi literatura roman\u0103 \u00een gimnaziu \u2013 Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, 2004.
\n4. Ileana Oancea, Semiostilistica, Timi\u015foara, Editura Excelsior, 1998.
\n5. Cuco\u015f, C., Pedagogie, Editura Polirom Ia\u015fi, 2006
\n6. Salade, D, Dimensiuni ale educa\u0163iei, EDP Bucure\u015fti, 1998
\n7. V\u0103ideanu, G, Unesco 50 \u2013Educa\u0163ie, EDP Bucure\u015fti, 1996<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"