{"id":2008,"date":"2013-09-12T02:01:30","date_gmt":"2013-09-11T23:01:30","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=2008"},"modified":"2018-05-08T09:45:43","modified_gmt":"2018-05-08T06:45:43","slug":"identitate-si-interculturalitate-in-schimburile-pedagogice-in-europa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/identitate-si-interculturalitate-in-schimburile-pedagogice-in-europa","title":{"rendered":"Identitate \u0219i interculturalitate \u00een schimburile pedagogice \u00een Europa (Comenius). Un curs care a \u00eenceput \u00eenainte de a \u00eencepe \u0219i care a continuat dup\u0103 ce s-a \u00eencheiat"},"content":{"rendered":"

Un curs Comenius \u00eencorporeaz\u0103 \u00eentotdeauna o dimensiune intercultural\u0103. Seminarul \u201eIdentitate \u0219i interculturalitate \u00een schimburile pedagogice din Europa<\/em>\u201d, organizat de societatea Tree Europe la Saint Jean de Monts, abordeaz\u0103 sistematic, inclusiv prin studii de caz, concepte specifice precum: identitate personal\u0103\/ de grup\/ regional\u0103, \u0219oc cultural, multiculturalism, stereotipii \u0219i prejudec\u0103\u021bi, minorit\u0103\u021bi etnice, identitatea european\u0103 etc.
\nPunctul forte al cursului a constat \u00een faptul c\u0103 s-a f\u0103cut permanent apel la experien\u021ba de via\u021b\u0103 a cursan\u021bilor, expunerile teoretice au fost dublate de analize, discu\u021bii, sinteze originale sub forma unor poeme sau decupaje. Lucrul \u00een grup sau \u00een pereche a contribuit la conturarea unei identit\u0103\u021bi de grup surprinz\u0103tor de bine sudat\u0103, c\u0103reia diferen\u021bele\/ specificul de natur\u0103 etnic\u0103 \u0219i personal\u0103 i-au adus pete de culoare de un mare farmec. A\u0219 putea spune c\u0103 de la acest curs am \u00eenv\u0103\u021bat cu adev\u0103rat ce \u00eenseamn\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea experien\u021bial\u0103.
\n<\/p>\n

\u00cen reprezentarea comun\u0103, un curs \u00eencepe\u00a0 \u00een momentul \u00een care cursan\u021bi \u0219i formatori\u00a0 se afl\u0103 fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. Ei, bine, la acest curs, lucrurile au stat altfel. \u00cenainte de a ne fi \u201epredate\u201d, concepte precum\u00a0 elemente identitare, \u0219oc cultural, blocaje\u00a0 de comunicare au f\u0103cut obiectul unei trat\u0103ri empirice din momentul\u00a0 complet\u0103rii unor rubrici din Formularul de candidatur\u0103 \u0219i\u00a0 de-a lungul\u00a0 drumului p\u00e2n\u0103-n Saint Jean de Monts, localitatea unde s-a desf\u0103\u0219urat cursul organizat de Asocia\u021bia Tree-Europe France.<\/p>\n

Dac\u0103\u00a0 numele cursului, Identitate \u0219i interculturalitate \u00een schimburile pedagogice \u00een Europa<\/em> este elocvent, o\u00a0 cercetare sumar\u0103 a descrierii acestuia te convinge c\u0103 \u00eentre fond (tematic\u0103 ) \u0219i form\u0103 (organizare) este o consonan\u021b\u0103 deplin\u0103. C\u00e2nd afli c\u0103 despre\u00a0 interculturalitate \u00ee\u021bi va vorbi o echip\u0103 alc\u0103tuit\u0103 din formatori care vin din spa\u021bii culturale\u00a0 diferite, te g\u00e2nde\u0219ti imediat c\u0103 teoria va avea acoperire. Desigur, r\u0103m\u00e2ne \u00eentrebarea: formeaz\u0103 cu adev\u0103rat o echip\u0103, o identitate de grup? R\u0103spunsul aveam s\u0103-l aflu din primele zile, c\u00e2nd am sim\u021bit\u00a0 c\u0103 aceast\u0103 echip\u0103 de formatori alc\u0103tuit\u0103 dintr-un francez – Vrignon Eric, profesor de istorie \u2013 geografie, o belgianc\u0103, Mme Bourgeois Berenice,-Belgia, (\u0219tiin\u021be naturale) \u0219i o sco\u021bianc\u0103, Mme Corinne Anderson – profesor de francez\u0103\/ german\u0103 \u2013Sco\u021bia a reu\u0219it s\u0103 arate c\u0103 dialogul \u00eentre culturi este nu doar posibil, ci \u0219i creator de noi dimensiuni. Caracterul eterogen (\u0219i totu\u0219i unitar) al echipei a reprezentat o\u00a0 asigurare c\u0103 temele vehiculate: interculturalitate, cet\u0103\u021benie activ\u0103, cet\u0103\u021benie \u0219i dimensiune european\u0103, schimburi pedagogice vor fi cu mult mai mult dec\u00e2t simple discursuri.<\/p>\n

Prima zi a avut ca tem\u0103 conceptul de identitate personal\u0103. Am reg\u0103sit, teoretizate sub forma unor no\u021biuni, interoga\u021biile referitoare la identitatea personal\u0103, \u00een fa\u021ba c\u0103rora m-a pus completarea Formularului de candidatur\u0103: experien\u021bele mele, poten\u021bialit\u0103\u021bi, evenimente importante din evolu\u021bia personal\u0103, motiva\u021bii, puncte tari\/ slabe etc. Dac\u0103 Formularul mi-a a\u0219ezat \u00een fa\u021b\u0103 o oglind\u0103, \u00eenc\u0103 din prima zi a cursului m-am trezit \u00een fa\u021ba a 13 oglinzi, adic\u0103 26 de ochi! \u00cen fiecare c\u0103utam s\u0103 v\u0103d cum sunt privit\u0103, at\u00e2t ca reprezentant al unui grup (al rom\u00e2nilor), c\u00e2t \u0219i ca individ. Am avut \u0219ansa s\u0103 \u00eent\u00e2lnesc ni\u0219te oglinzi clare, luminoase \u0219i credibile. Acestea au fost\u00a0 colegii mei, pe care i-am considerat, de la sf\u00e2r\u0219itul primei zile,\u00a0 candida\u021bi la prietenie. Ei sunt cei care au remodelat pentru mine harta Europei, c\u0103ci acum reprezent\u0103rile au chipul lor: conturul Bulgariei se acoper\u0103 cu numele Vyarei, cel al Greciei cu numele celor dou\u0103 colege, Spania are ca fundal imaginea Marianei, Polonia este asociat\u0103 cu Pauline, Italia are p\u0103rul blond ca al Rossanei, iar Fran\u021ba are breton precum Anne.<\/p>\n

Metafora oglinzii aveam s\u0103 o\u00a0 reg\u0103sesc \u00een cadrul cursului, \u00een cea de-a treia zi, c\u00e2nd una dintre teme, referitoare la identitatea Fran\u021bei purta titlul Oglind\u0103, oglinjoar\u0103, spune-mi care-i cea mai frumoas\u0103 din \u021bar\u0103?<\/em><\/p>\n

O alt\u0103 tem\u0103\u00a0 no\u021biune, tr\u0103it\u0103 \u00eenainte de a fi predat\u0103 a fost cea despre \u0218ocul cultural. Acesta\u00a0 a \u00eenceput mai \u00eent\u00e2i la nivel lingvistic, odat\u0103 cu intrarea \u00een Ungaria, apoi \u00een Austria \u0219i Germania. Indicatoarele cu nume de localit\u0103\u021bi care mi se p\u0103reau imposibil de pronun\u021bat \u0219i\u00a0\u00a0 v\u00e2nz\u0103torii care nu cuno\u0219teau nicio alt\u0103 limb\u0103 \u00een afara germanei \u0219i a maghiarei au declan\u0219at reac\u021bii de stres pe care a trebui s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b s\u0103 le gestionez. Aparent lipsit\u0103 de semnifica\u021bie, existen\u021b\u0103 a dou\u0103 ceasuri care indicau ore diferite, cel din autocar \u0219i\u00a0 cel al\u00a0 telefonului meu, a generat o u\u0219oar\u0103 anxietate. Primul indica ora Rom\u00e2niei, al doilea\u00a0 trecuse deja \u00eentr-un alt spa\u021biu cultural. Aveam s\u0103 m\u0103 re\u00eent\u00e2lnesc la curs cu tema Timpului,\u00a0 modul de abordare a lui constituind element identitar pentru un grup\/ o na\u021biune.<\/p>\n

A vorbi, la modul teoretic, despre dialog \u00eentre culturi nu este acela\u0219i lucru cu a interac\u021biona direct, pe viu, cu alte culturi. Limbajul verbal este forma superioar\u0103 a comunic\u0103rii, dar nu unica. Cursul a ar\u0103tat \u00een ce m\u0103sur\u0103 diversele forme de comunicare (nonverbale, gestuale, prin alte coduri) contribuie la formare \u0219i definirea identit\u0103\u021bii. Niciuna dintre temele cursului nu a fost\u00a0 prezentat\u0103 doar expozitiv. De fiecare dat\u0103, am fost pu\u0219i \u00een situa\u021bii concrete de via\u021b\u0103, am construit scenarii, poeme, ne-am amuzat identific\u00e2nd la colegii no\u0219tri stereotipii legate de identitatea lor na\u021bional\u0103, ne-am asumat diverse roluri, pentru a privi din diverse perspective, am analizat, am lucrat \u00een grup \u0219i \u00een pereche. Vizitele culturale:\u00a0L\u2019 Ecomusee\u00a0 Vendee, Noirmoutier \u0219i Saint Gilles au reprezentat o alt\u0103 form\u0103 de cunoa\u0219tere \u0219i de fixare a unor concepte precum: identitate colectiv\u0103\/ regional\u0103. Despre conceptul de minoritate cultural\u0103 po\u021bi discuta mult, dar de \u00een\u021beles \u00eel \u00een\u021belegi cel mai bine c\u00e2nd tu \u00eensu\u021bi experimentezi statutul de persoan\u0103 minoritar\u0103.<\/p>\n

Fiecare individ poart\u0103 cu sine, pe l\u00e2ng\u0103 propriile complexe, \u0219i pe cele ale poporului c\u0103ruia \u00eei apar\u021bine. M-am identificat \u0219i eu cu angoasele unei na\u021biuni care abia se n\u0103\u0219tea c\u00e2nd Fran\u021ba construia catedrala Notre \u2013Dame. Nu mi-a fost niciodat\u0103 ru\u0219ine c\u0103 sunt rom\u00e2nc\u0103: a\u0219a m-am n\u0103scut, este un dat. Dar, aflat\u0103 \u00een a doua zi a cursului \u00eentr-o vizit\u0103\u00a0 cultural\u0103 la Noirmoutier (o insul\u0103 unit\u0103 cu restul regiunii Vend\u00e9e printr-o \u0219osea impecabil\u0103, lung\u0103 de 4,5 Km) nu m-am putut opri s\u0103 m\u0103 \u00eentreb: De ce aici o \u0219osea care este zilnic acoperit\u0103 complet de apele s\u0103rate ale m\u0103rii\u00a0 poate\u00a0 s\u0103 arate at\u00e2t de bine, iar Acas\u0103, \u0219o\u0219ele abia finalizate sunt pline de gropi?<\/p>\n

Din fericire, a doua zi dup\u0103 vizita cultural\u0103 de la Noirmoutier, aveam s\u0103 dep\u0103\u0219esc acest sentiment de inferioritate, c\u00e2nd rostind nume precum Eliade, Ionescu, Br\u00eencu\u0219i, mi\u2013am\u00a0 dat seama c\u0103 toate persoanele de la curs \u0219tiau c\u0103 ace\u0219tia sunt de origine rom\u00e2n\u0103. Am fost fericit\u0103 s\u0103 redescop\u0103r dimensiunea european\u0103 a culturii rom\u00e2ne.<\/p>\n

Explica\u021biile primite despre eTwinning (una dintre teme a trat rolul tehnologiei informa\u021biei \u00een realizarea schimburilor pedagogice) mi-au mai \u00eendep\u0103rtat, de asemenea, din complexe: eram mult mai bine informat\u0103 dec\u00e2t colegele mele din alte \u021b\u0103ri. \u0218i, cu toate acestea, teama\u00a0 de a vorbi\/ scrie \u00eentr-o limb\u0103 str\u0103in\u0103 m\u0103\u00a0 determinase s\u0103 nu ini\u021biez nici un proiect!<\/p>\n

Din multe puncte de vedere, acest curs a fost cu adev\u0103rat unul de formare \u2013 de ini\u021biere.
\nOrice c\u0103l\u0103torie\u00a0 este una ini\u021biatic\u0103, ve\u021bi spune. Prin extensie, putem afirma c\u0103 orice curs Comenius, deoarece se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103, va\u00a0 reprezenta un pas \u00een devenirea\u00a0 c\u0103l\u0103torului. Prin tematic\u0103 \u0219i prin felul \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat, prin oamenii care i-au dat via\u021b\u0103 (cursan\u021bi \u0219i formatori) acest curs a fost cu totul special. Conceptele vehiculate au reu\u0219it s\u0103 se impregneze pentru noi to\u021bi cu sens. Achizi\u021bionarea lor \u00een cadrul grupelor de lucru, faptul c\u0103 am putut s\u0103 solicit sprijin\u00a0 colegilor (mai buni cunosc\u0103tori al limbii franceze) f\u0103r\u0103 a m\u0103 sim\u021bi jenat\u0103, a \u00eensemnat pentru mine, ca individ, o mare realizare: dispari\u021bia unor complexe, o treapt\u0103 urcat\u0103 \u00een cre\u0219terea stimei de sine. Acesta este talantul primit. Sunt datoare s\u0103-l \u00eenmul\u021besc, a\u0219a cum ne sf\u0103tuie\u0219te \u00cenv\u0103\u021b\u0103torul \u00een pilda Sa.<\/p>\n

Nu am orgoliul c\u0103 voi \u00een\u0103l\u021ba catedrale, dar am \u00eencrederea c\u0103 voi pune \u0219i eu, prin toate activit\u0103\u021bile pe care mi le-am propus \u0219i care mi-au fost inspirate de acest curs, c\u0103r\u0103mizi la\u00a0 construirea unor identit\u0103\u021bi personale echilibrate \u0219i armonioase, preg\u0103tite s\u0103 fac\u0103 din Europa un spa\u021biu multicultural cu o identitate proprie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Un curs Comenius \u00eencorporeaz\u0103 \u00eentotdeauna o dimensiune intercultural\u0103. Seminarul \u201eIdentitate \u0219i interculturalitate \u00een schimburile pedagogice din Europa\u201d, organizat de societatea Tree Europe la Saint Jean de Monts, abordeaz\u0103 sistematic, inclusiv prin studii de caz, concepte specifice precum: identitate personal\u0103\/ de … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[769],"tags":[223],"class_list":["post-2008","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-etwinning","tag-marilena-pavelescu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2008","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2008"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2008\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2107,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2008\/revisions\/2107"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2008"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2008"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2008"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}