Activit\u0103\u0163ile de povestire au o contribu\u0163ie remarcabil\u0103 la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-semantic.
\nPornind de la premisa c\u0103 limbajul, care evolueaz\u0103 spontan prin imitarea vorbirii celorlal\u0163i, r\u0103m\u00e2ne rudimentar, simplificat, f\u0103r\u0103 posibilitatea accesului la generaliz\u0103ri, \u00een timp ce limbajul sistematic influen\u0163at atinge cote ridicate de bog\u0103\u0163ie \u015fi expresivitate, am ales activitatea de povestire ca modalitate de activizare, dezvoltare \u015fi nuan\u0163are a vocabularului pre\u015fcolarilor, datorit\u0103 valorii lexicale a textelor narative, datorit\u0103 aportului \u00eensemnat al acestora la \u00eembog\u0103\u0163irea zestrei lexicale, datorit\u0103 locului pe care \u00eel are povestea, basmul, povestirea \u00een via\u0163a pre\u015fcolarilor.
\n<\/p>\n
Importan\u0163a dezvolt\u0103rii limbajului pentru evolu\u0163ia armonias\u0103 a personalit\u0103\u0163ii copilului \u015fi pentru o bun\u0103 adaptare \u015fcolar\u0103 este stabilit\u0103 de mult\u0103 vreme de practica educativ\u0103 \u015fi de studiile teoretice. Preocuparea pentru dezvoltarea limbajului este din aceast\u0103 perspectiv\u0103 o preocupare major\u0103 a procesului instructiv-educativ din gr\u0103dini\u0163\u0103.<\/p>\n
Prin activit\u0103\u0163ile de povestire se realizeaz\u0103 nu numai \u00eembog\u0103\u0163irea vocabularului prin stocare de cuvinte, ci \u015fi utilizarea cuvintelor noi \u00een contexte diferite, operarea cu aceste cuvinte.
\nZestrea lexical\u0103 a copiilor pre\u015fcolari este foarte diferit\u0103 la intrarea \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103. Generat\u0103 de o multitudine de factori, aceast\u0103 zestre lexical\u0103 depinde \u00een foarte mare m\u0103sur\u0103 de calitatea solicit\u0103rilor \u015fi stimul\u0103rilor de ordin verbal la care familia \u00eei supune. De aceea, educatoarea are rolul de a stabili cu precizie, pe de o parte zestrea lexical\u0103 individual\u0103 \u015fi factorii care explic\u0103 at\u00e2t cantitatea, c\u00e2t \u015fi calitatea ei, iar pe de alt\u0103 parte, de a propune un plan coerent de ameliorare prin m\u0103suri corectiv-recuperatorii adecvate. Dintre acestea, activit\u0103\u0163ile individuale \u015fi pe grupuri mici au o pondere deosebit de \u00eensemnat\u0103 \u00een vederea atenu\u0103rii diferen\u0163elor mari existente dintre copii pe planul dezvolt\u0103rii lor sub toate aspectele.<\/p>\n
S\u0103r\u0103cia vocabularului copiilor, la intrarea pentru prima dat\u0103 \u00een gr\u0103dini\u0163\u0103, are o multimdine de cauze dintre care consemn\u0103m penuria solicit\u0103rilor \u015fi stimul\u0103rilor la v\u00e2rsta achizi\u0163iei masive a limbajului, tratamentul depersonalizat, absen\u0163a comunic\u0103rii afective \u015fi efective cu adultul (perceput\u0103 ca o persoan\u0103 str\u0103in\u0103 indiferent\u0103 sau ostil\u0103). Comunicarea afectiv\u0103, generoas\u0103 sus\u0163ine efortul de comunicare verbal\u0103. Ori, absen\u0163a unei rela\u0163ii motivate afectiv cu un adult constant prezent \u00een c\u00e2mpul vie\u0163ii sale, determin\u0103 diminuarea grav\u0103 a motiva\u0163iei pentru comunicare. Copilul men\u0163ionat pentru comunicarea de ordin verbal va \u00eenregistra un retard mai mult sau mai pu\u0163in grav \u00een acest plan. Rolul educatoarei este de a \u00eencerca s\u0103 satisfac\u0103 nevoia fundamental\u0103 de afec\u0163iune a pre\u015fcolarului, s\u0103 trezeasc\u0103 nevoia de stim\u0103 \u015fi respect pentru a-l determina s\u0103 doreasc\u0103 s\u0103 comunice \u015fi verbal. Climatul creat de educatoare este esen\u0163ial \u00een aceast\u0103 privin\u0163\u0103. Copilul ale c\u0103rui nevoi afective sunt corespunz\u0103tor satisf\u0103cute, se deschide interesat spre lume, inclusiv spre \u201elumea cuvintelor\u201d.<\/p>\n
Calitatea cuvintelor \u015fi cantitatea vocabularului copiilor sunt determinate \u015fi de particularit\u0103\u0163ile fonetice. Se constat\u0103 cu u\u015furin\u0163\u0103 c\u0103 cei cu tulbur\u0103ri articulatorii au un limabaj mai sarac, primitiv, eliptic \u015fi nediferen\u0163iat. Copilul evit\u0103 cuvintele cu structur\u0103 sonor\u0103, complex\u0103, formul\u0103rile complicate \u015fi utilizeaz\u0103 un limbaj infantil \u015fi familiar. De aceea, lichidarea sau ameliorarea problemelor de pronun\u0163ie\u00a0 este un prim pas \u00een preg\u0103tirea copilului pentru asimilarea elementelor lexicale mai complexe.<\/p>\n
Modalit\u0103\u0163ile didactice de activizare, dezvoltare \u015fi nuan\u0163are a vocabularului trebuie sa pun\u0103 accent pe \u00eensu\u015firea con\u015ftient\u0103 a sensului cuvintelor, a semnifica\u0163iei lor. Calea principal\u0103 de introducere a unor cuvinte noi \u00een vocabularul copilului r\u0103m\u00e2ne calea direct\u0103 de la obiect, la cuv\u00e2ntul care denume\u015fte obiectul. \u00cen gr\u0103dini\u0163\u0103 sunt utilizate calea indirect\u0103 (de la imagine, la cuv\u00e2nt), \u015fi calea medierii verbale (de la cuv\u00e2nt, la cuv\u00e2nt). Mai ales activit\u0103\u0163ile de tip verbal cum sunt povestirile cer ca aceast\u0103 cale a medierii verbale sa fie folosit\u0103 cu mult\u0103 grij\u0103. Cunoa\u015fterea semnifica\u0163iei, prin apelul la sinonime, defini\u0163ii, perifraze, dar \u015fi apelul la antonime, omonime, permite trecerea cuvintelor din vocabularul de stocare \u00een cel de utilizare. \u00centreaga munc\u0103 de dezvoltare a limbajului \u015fi comunic\u0103rii trebuie sa vizeze, mai ales latura calitativ\u0103, pentru c\u0103 num\u0103rul mare de cuvinte utilizat de un copil nu \u00eenseamn\u0103 neaparat \u015fi st\u0103p\u00e2nirea lor adecvat\u0103. Imprecizia, aproxima\u0163ia, ambiguitatea \u00een exprimare a copiilor este la fel de nedorit\u0103 ca \u015fi \u00een cea a adul\u0163ilor.<\/p>\n
Nu toate cuvintele \u015fi expresiile \u00eent\u00e2lnite \u00eentr-o poveste, povestire sau \u00eentr-un basm se cer explicate cu precizie. Pl\u0103cerea contactului cu limbajul fermecat al basmului ar putea diminua \u00een cazul unei prea riguroase preg\u0103tiri. Sunt multe cuvinte \u015fi expresii pe care copiii le \u00een\u0163eleg cu ajutorul contextului verbal. Este necesar, de aceea, sa le l\u0103sam \u015fi lor ocazia s\u0103 \u201edescopere\u201d sensul unora dintre ele \u015fi tot at\u00e2t de necesar este s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 aceast\u0103 \u00een\u0163elegere a fost corect\u0103.<\/p>\n
O mare aten\u0163ie am acordat-o \u00eensu\u015firii corecte a sensului unor termeni care definesc no\u0163iuni morale. Prin aceast\u0103 am urm\u0103rit formarea unor elemente de calitate ale con\u015ftiin\u0163ei morale: bun\u0103tatea, sinceritatea, dragostea, prietenia, curajul, dreptatea, h\u0103rnicia, modestia, cinstea – no\u0163iuni cu semnifica\u0163ie moral\u0103, de \u00een\u0163elegerea c\u0103rora depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 evolu\u0163ia personalit\u0103\u0163ii viitorului adult. \u00cencuraj\u00e2ndu-i pe copii \u00een \u201ecaracterizarea\u201d eroilor pove\u015ftilor, \u00een ilustrarea tr\u0103saturilor lor cu faptele sav\u00e2r\u015fite, punem bazele con\u015ftiin\u0163ei morale a copiilor. Cele rnai frecvente gre\u015feli \u00een definirea no\u0163iunilor noi se \u00eent\u00e2lnesc \u00een aceast\u0103 sfer\u0103 a vocabularului. Caracterul abstract al acestor no\u0163iuni genereaz\u0103 adesea ambiguit\u0103\u0163i, imprecizii.<\/p>\n
Pentru dezvoltarea limbajului \u015fi comunic\u0103rii copiilor pre\u015fcolari este necesar ca \u00eensu\u015fi copilul s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult \u015fi c\u00e2t mai corect. De aceea, crearea unei atmosfere stimulative pentru comunicarea verbal\u0103 (mai ales interindividual\u0103) este de natur\u0103 s\u0103 favorizeze at\u00e2t cunoa\u015fterea de c\u0103tre educatoare a exprim\u0103rii naturale, neformalizate dintre copii, c\u0103t \u015fi cooperarea dintre ei. Este nejustificat\u0103, din acest motiv, tradi\u0163ia de a cere copiilor o lini\u015fte absolut\u0103 \u00een timpul tuturor activit\u0103\u0163ilor, \u00eentruc\u00e2t fr\u00e2n\u0103m comunicarea dintre ei. Copilul cuminte \u015fi disciplinat nu \u00eenseamn\u0103 numai redus la t\u0103cere ci \u015fi inactiv. \u00cen activit\u0103\u0163ile pe domenii experien\u0163iale chiar \u00een cele plastice, \u00een activit\u0103\u0163ile recreative, copiii trebuie \u00eencuraja\u0163i sa comunice, ori de c\u00e2te ori au ocazia de a face leg\u0103tur\u0103 cu unele cuvinte \u015fi expresii noi \u00eensu\u015fite.<\/p>\n
\u00cen literatura pedagogic\u0103, rolul limbajului \u00een evolu\u0163ia personalit\u0103\u0163ii nu constituie o preocupare constant\u0103. Se impune deci includerea limbajului ca latur\u0103 a procesului educa\u0163ional \u00een general \u015fi elaborarea unei metodologii de dezvoltare a limbajului \u015fi comunic\u0103rii, a educa\u0163iei prin intermediul acestui aspect pentru c\u0103 un \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modern nu poate fi conceput f\u0103r\u0103 o reconsiderare a rolului comunic\u0103rii. Despre r\u0103spunderea pe care o are educarea fa\u0163\u0103 de cuv\u00e2ntul ce trebuie s\u0103 fie \u00eensu\u015fit de pre\u015fcolar, ar trebui s\u0103 se aib\u0103 \u00een vedere \u00eendrum\u0103rile marelui poet Tudor Arghezi: \u201eR\u0103spunzi \u00eent\u00e2i fa\u0163\u0103 de graiul miilor de ani ajun\u015fi p\u00e2n\u0103 la c\u0103limara ta. Ne\u015ftiutorii de carte, plugarii au scris cu b\u0103\u0163ul pe nisip \u201cMIORI\u0162A\u201d\u2026 Le e\u015fti tuturor dator \u015fi te-ai angajat pun\u00e2ndu-\u0163i condeiul pe sf\u00e2nta alb\u0103 h\u00e2rtie \u015fi s\u0103-l \u00eent\u00e2mpini neaparat \u015fi s\u0103 nu ieftine\u015fti comoara primit\u0103.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Activit\u0103\u0163ile de povestire au o contribu\u0163ie remarcabil\u0103 la dezvoltarea limbajului copiilor sub aspect lexical-semantic. Pornind de la premisa c\u0103 limbajul, care evolueaz\u0103 spontan prin imitarea vorbirii celorlal\u0163i, r\u0103m\u00e2ne rudimentar, simplificat, f\u0103r\u0103 posibilitatea accesului la generaliz\u0103ri, \u00een timp ce limbajul sistematic … Cite\u0219te continuarea