Parteneriatul educa\u021bional\u00a0\u00a0contribuie \u00een mod esen\u021bial la dezvoltarea tinerilor, la deschiderea c\u0103tre lumea muncii, la preg\u0103tirea pentru via\u021b\u0103 – acesta fiind principalul scop al oric\u0103rui parteneriat. Un exemplu de bun\u0103 practic\u0103, care arat\u0103 complexitatea unui astfel de parteneriat, este consor\u0163iul STIMULA \u00een care se reg\u0103se\u015fte \u015fi Colegiul Na\u0163ional Nicolae Titulescu din Craiova. Acest consor\u0163iu s-a \u00eencheiat \u00een cadrul unui proiect multilateral Comenius. \u00cen cadrul proiectul, s-au dezvoltat metode inovative pentru o mai bun\u0103 predare \u015fi \u00eenv\u0103\u0163are a S&T, pentru cre\u015fterea interesului elevilor. S-a pornit de la rezultatele evalu\u0103rilor PISA (Programme for International Student Assessment) si TIMMS (Trends in International Mathematics and Science Study).
\n<\/p>\n
Consortiului STIMULA (Stimulating science and technology competences through innovative means for teaching and learning) a fost realizat de\u00a0 6 parteneri: coordonator Fundatia Elhuyar, Spania, St. Mary\u2019s University College Belfast, Irlanda, Universitatea din Zaragoza\u00a0Spania, Steinbeis Innovation\u00a0 Germania, Phaenovum – Germania \u015fi Colegiul Na\u0163ional Nicolae Titulescu Craiova, Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Activit\u0103\u0163ile la CNNTitulescu\u00a0 s-au axat pe studierea motivarii elevilor, a STIMUL\u0103rii\u00a0 interesul pentru S&T aplic\u00e2nd pre- si post – chestionare, noi materiale didactice, cursuri\u00a0 precum \u015fi \u00a0pe instruirea profesorilor.<\/p>\n
In paralel, alte 7 \u015fcoli europene din Spania, Fran\u0163a, Germania \u015fi Marea Britanie au participat la acest proiect, dar \u00een mod indirect. CNNTitulescu este singura \u015fcoala partener\u00a0 pilot \u00een acest proiect.<\/p>\n
Concluziile ob\u0163inute dup\u0103 primele cercet\u0103ri au ar\u0103tat c\u0103 tinerii folosesc tehnologia, urm\u0103resc rezultatele ultimelor cercet\u0103ri, dar nu fac leg\u0103tura cu ceea ce se \u00eenva\u0163\u0103 \u00een \u015fcoal\u0103, nu consider\u0103 orele de S&T, de matematic\u0103, de TIC ca fiind baza acestor realiz\u0103ri.\u00a0 De aceea, partenerii consor\u0163iului au stabilit noi metode pentru atragerea tinerilor c\u0103tre aceste domenii.\u00a0 Astfel, elevii cu v\u00e2rste cuprinse \u00eentre 12 \u015fi 14, de exemplu, au participat la un interesant concurs despre \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi tehnologie care a avut loc on-line. Au fost propuse o serie de probleme pe teme referitoare la \u015ftiin\u0163\u0103, tehnologie, inginerie \u015fi matematic\u0103.\u00a0 Elevii dintr-o clasa au examinat problema \u00eempreun\u0103, \u015fi-au \u00eemp\u0103r\u0163i sarcinile de lucru, dar au trimis o singur\u0103 concluzie. R\u0103spunsul elevilor a fost prezentat ca un poster digital \u015fi o prezentare video. Criteriile de evaluare au fost: capacitatea de a reflecta subiectul \u015fi\u00a0 de a sintetiza concluziile, con\u0163inutul adecvat, complet \u015fi, \u00een mod special, creativitatea, originalitatea lucr\u0103rilor, \u00een concordan\u0163\u0103 cu v\u00e2rsta elevilor.\u00a0 Experimentele au fost concepute pentru elevii \u00eentre 14 \u015fi 16 de ani. Profesorii de fizic\u0103, S&T, TIC sau matematic\u0103 i-au ajutat s\u0103 realizeze aceste activit\u0103\u0163i. Ace\u015ftia au investigat o Cutie neagr\u0103 \u015fi au construit ma\u015fina Rube Goldberg.\u00a0 Cei mai mari\u00a0 participan\u0163i, cu v\u00e2rsta \u00eentre 16 \u015fi 18 de ani, au fost al\u0103turi\u00a0 de\u00a0 oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 din institu\u0163ii de cercetare sau industrie (Centrul de Meteorologie- Craiova, Universitatea din Craiova) pentru a se familiariza cu mediul \u00een care ace\u015ftia lucreaz\u0103.<\/p>\n
La finalul activit\u0103\u0163ii, elevii au fost chestiona\u0163i din nou, pentru a determina impactul pe care pilotarea metodelor l-a avut asupra lor.<\/p>\n
Rezultatele chestionarelor\u00a0 privind proiectul „STIMULA ” reflect\u0103 percep\u0163ii, interese \u015fi voca\u0163ii \u00een raport cu S&T de c\u0103tre\u00a0 mai multe grupuri locale din \u0163ara Bascilor (Spania \u0219i Fran\u021ba), Germania, Irlanda de Nord (Marea Britanie) \u015fi Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Diferen\u0163e legate de limb\u0103, cultur\u0103, curricula academic\u0103 \u00a0sunt evidente. Noi nu pretindem c\u0103 aceste grupuri alese sunt reprezentative popula\u021biilor locale, regionale sau na\u0163ionale.\u00a0 Cu toate acestea, am putea descrie rezultatele noastre ca destul de omogene, care indic\u0103 faptul c\u0103 punctul de vedere exprimat de c\u0103tre elevi din \u015fcolile secundare de-a lungul Europei cu privire la\u00a0 S&T ar putea ar\u0103ta ni\u015fte puncte comune.<\/p>\n
Astfel, vom \u00eencepe aceste concluzii, care pot fi deduse din rezultatele noastre, printr-o descrierea general\u0103 percep\u0163iilor \u015fi intereselor elevilor din \u015fcolile secundare din Europa pentru S&T.<\/p>\n
Percep\u0163ia utilit\u0103\u0163ii \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii despre subiecte din\u00a0 S&T este destul de pozitiv\u0103. Majoritatea elevilor le consider\u0103 utile mai ales pentru alegerea unei cariere \u00een domeniul \u015ftiin\u0163ei \u015fi tehnologiei \u00een viitor, dar \u015fi pentru a rezolva problemele de zi cu zi sau de asemenea,\u00a0 de a fi un consumator mai responsabil. Scorurile mai mici sunt legate cu „aptitudini sociale” – comunicarea cu alte persoane sau de a fi mai sensibili fa\u0163\u0103 de alte persoane. Ei nu par s\u0103 perceap\u0103 leg\u0103tura dintre discipline academice, tehnologie \u015fi comunicare.<\/p>\n
\u00cen general, elevii percep c\u0103 S&T este cel mai bun mod pentru \u00een\u0163elegerea lumii noastre \u015fi furnizarea de confort \u015fi bun\u0103stare. De asemenea, este evident c\u0103 nu au o viziune idealizat\u0103 despre S&T, din moment\u00a0 ei sunt preocupa\u0163i de riscurile lor. Pe de alt\u0103 parte, \u00een multe cazuri ace\u015ftia sunt convin\u015fi c\u0103 S&T sunt ce \u00een ce mai complicate. De\u015fi multe stereotipuri despre oamenii care lucreaz\u0103 \u00een S&T („oameni”, „plictisitor”, „ciudat”) sunt respinse, dar \u00eenc\u0103 unele dintre ele sunt \u00a0acceptate. Unele dintre aceste stereotipuri ar putea fi considerat „pozitive” (oameni care lucreaz\u0103 \u00een S&T sunt considerate „harnici”, „creativi”, uneori „dependen\u0163i de a lucra”), acest lucru reflect\u0103 un punct de vedere care poate influen\u0163a luarea \u00een considerare a elevilor alegerea unei cariere \u00een S&T. De fapt, aproape to\u0163i elevii consider\u0103 motivele profesionale ca fiind ca cele mai importante pentru a alege o cariera \u00een S &T, de\u015fi alte motive, ca prestigiu, sau chiar posibilitatea de a c\u00e2\u015ftiga o mul\u0163ime de bani, sunt luate considera\u0163ie.<\/p>\n
Uneori, s-a presupus c\u0103 interesul elevilor fa\u0163\u0103 de S&T \u00een \u015fcoala secundar\u0103 este sc\u0103zut, \u015fi programele educa\u0163ionale, de obicei, se declar\u0103 a fi dedicate pentru cre\u015fterea acestuia. Cu toate acestea, rezultatele studiului nostru nu accept\u0103 aceast\u0103 idee. Elevii sunt interesa\u0163i de ambele probleme legate de\u00a0 S&T, at\u00e2t \u00een\u00a0 folosirea\u00a0 \u00een via\u0163a lor, c\u00e2t \u015fi \u00een studierea subiectelor legate de S&T, care sunt considerate „distractive” \u015fi interesante” de mul\u0163i dintre ei.\u00a0 Elevilor le plac ca activit\u0103\u0163i \u015fcolare \u00een domeniul\u00a0 S&T:\u00a0 experimentele,\u00a0 proiectele \u015fi excursiile (aceste activit\u0103\u0163i au avut cele mai ridicate scoruri). Concursuri sau prelegerile sunt, de obicei, interesante doar\u00a0 pentru o minoritate.<\/p>\n
Este demn de remarcat faptul c\u0103, mai multe informa\u0163ii despre S&T vin c\u0103tre elevi din mediul academic (prelegeri, activit\u0103\u0163i…), dar problemele din S&T se ridic\u0103 \u015fi \u00een din via\u0163a lor de zi cu zi ,din mass-media. De\u015fi elevii, de obicei, ob\u0163in informa\u0163ii de la profesori \u015fi p\u0103rin\u0163i, mul\u0163i dintre ei ob\u0163in acest tip de informa\u0163ii de la televiziune, Google \u015fi Youtube. Ar trebui remarcat c\u0103 informa\u021bia provenind de la televiziune nu este „la cerere”, ca informa\u0163iile ob\u0163inute printr-o c\u0103utare \u00een Google sau o \u00eentrebare de la un profesor. Elevii tr\u0103iesc \u00eentr-o lume foarte influen\u0163at\u0103 de S&T, informa\u0163ia este foarte accesibil\u0103 \u015fi vine\u00a0 c\u0103tre ei \u00een diferite moduri \u015fi formate . \u00cen ceea ce prive\u0219te voca\u0163ia, exist\u0103 o dispersie important\u0103 \u00eentre grupuri, regiuni diferite \u015fi v\u00e2rste.<\/p>\n
\u00cen general, interesul fa\u0163\u0103 de cariere ca cercetator sau profesor este doar mediu spre sc\u0103zut. Interesul fa\u0163\u0103 de cariere ca medic, inginer sau designer este mediu. Aceste rezultate implic\u0103 faptul c\u0103 interesul destul de mare al elevilor \u00een probleme de S&T \u015fi\u00a0 de studierea lor, dar acesta are doar o influen\u021b\u0103 limitat\u0103, atunci c\u00e2nd elevii se g\u00e2ndesc carierele lor viitoare.Mai multe informatii, date despre participan\u0163i, chestionarele aplicate, precum \u015fi ebook cu rezultatele studiului le pute\u0163i g\u0103si la urmatorul link: http:\/\/stimula-project.eu<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Parteneriatul educa\u021bional\u00a0\u00a0contribuie \u00een mod esen\u021bial la dezvoltarea tinerilor, la deschiderea c\u0103tre lumea muncii, la preg\u0103tirea pentru via\u021b\u0103 – acesta fiind principalul scop al oric\u0103rui parteneriat. Un exemplu de bun\u0103 practic\u0103, care arat\u0103 complexitatea unui astfel de parteneriat, este consor\u0163iul STIMULA … Cite\u0219te continuarea