\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul predominant frontal nu mai poate fi \u00een actualitate \u00een condi\u0163ii actuale ale dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti per ansamblu. \u00cen acela\u015fi timp, nu poate fi nici selectiv; \u00een opinia mea, \u015fcoala trebuie s\u0103 ofere tot mai mult elevilor, dar \u015fi s\u0103 cear\u0103 \u00een aceea\u015fi m\u0103sur\u0103 de la ei. Sistemul de educa\u0163ie trebuie s\u0103 ofere elevilor un minim de cuno\u015ftin\u0163e, deprinderi, concep\u0163ii \u015fi interese, dezvolt\u00e2ndu-le \u00een acela\u015fi timp anumite capacit\u0103\u0163i necesare pentru o integrare de succes \u00een societate.
\nPsihologia ne ofer\u0103 mai multe teorii despre \u00eenv\u0103\u0163are, fiecare din ele poate fi sus\u0163inut\u0103 cu anumite argumente \u015fi cercet\u0103ri, dar \u015fi comb\u0103tut\u0103 \u00een acela\u015fi timp, neexist\u00e2nd o teorie unic\u0103 pentru \u00eenv\u0103\u0163area uman\u0103. Opinia mea este spre o re\u00eentoarcere c\u0103tre un proces de \u00eenv\u0103\u0163are intensiv.
\nRevenirea la vechile teorii ale \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u2013 moft \u015fi\/sau necesitate?!
\n<\/p>\n
Cea mai veche explica\u0163ie teoretic\u0103 a \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii a fost dat\u0103 de psihologia asociativ\u0103, Aristotel descriind legile care creeaz\u0103 leg\u0103turile asociative, ale asem\u0103n\u0103rii \u015fi contrastului \u015fi procesul de memorare. Astfel un eveniment tr\u0103it poate chema \u00een con\u015ftiin\u0163\u0103 tr\u0103irile similare \u015fi\/sau opuse.<\/p>\n
Consecin\u0163\u0103 practic\u0103: pentru a \u00eenv\u0103\u0163a r\u0103spunsurile la anumite cerin\u0163e, elevii trebuie s\u0103 cunoasc\u0103 \u00een acela\u015fi timp at\u00e2t \u00eentrebarea c\u00e2t \u015fi r\u0103spunsul corect. Posibil s\u0103 fiu acuzat de o tent\u0103 scolastic\u0103, procedur\u0103 de baz\u0103 \u00een educa\u0163ie \u00een evul mediu. Psihologia \u015fi pedagogia secolelor XIX \u015fi XX dau o nou\u0103 interpretare, explica\u0163ii \u015fi noi forme de aplicabilitate practic\u0103 accep\u0163iunii asociative a procesului de \u00eenv\u0103\u0163are. Astfel, \u00eenv\u0103\u0163am \u015fi re\u0163inem ceea ce am tr\u0103it de mai multe ori (legea frecven\u0163ei), \u015ftim cel mai bine ceea ce am tr\u0103it de cur\u00e2nd (legea apropierii \u00een timp), dar mai ales ceea ce s-a dovedit a ne fi util (legea efectului).<\/p>\n
\u00cen plus, doar prin \u00eencerc\u0103ri \u015fi erori se pot fixa \u015fi consolida anumite cuno\u015ftin\u0163e, acestea conduc\u00e2nd la un anumit succes (legea efectului). Dac\u0103 \u00eencerc\u0103rile devin tot mai dese, consolidarea este mult mai solid\u0103 (legea frecven\u0163ei). Dimpotriv\u0103, \u00eencerc\u0103rile ce conduc spre nereu\u015fit\u0103 nu au consecin\u0163e pozitive \u015fi devin tot mai rare (legea efectului), conduc la apari\u0163ia ulterioar\u0103 a tendin\u0163ei de a elimina aceste \u00eencerc\u0103ri (legea frecven\u0163ei \u015fi cea a apropierii \u00een timp).<\/p>\n
\u00cen planul fiziologic, \u00eenv\u0103\u0163area asociativ\u0103 a fost cel mai bine explicat\u0103 de fiziologul rus I. P. Pavlov prin teoria sa asupra reflexelor condi\u0163ionate. Astfel, reflexul condi\u0163ionat este baza anatomo-fiziologic\u0103 a asocia\u0163iei.<\/p>\n
Este necesar\u0103 crearea la elevi a unui reflex condi\u0163ionat pentru a \u00eenv\u0103\u0163a, excita\u0163ia condi\u0163ionat\u0103 trebuie \u00eent\u0103rit\u0103 printr-o excita\u0163ie necondi\u0163ionat\u0103. Astfel \u00een procesul \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii \u00eent\u0103rirea poate fi reprezentat\u0103 de laud\u0103 \u015fi premiere, \u00een cazul succesului sau de mustrare \u00een caz de insucces. Prin urmare \u00eenv\u0103\u0163area nu poate fi eficace f\u0103r\u0103 laud\u0103 \u015fi mustrare f\u0103r\u0103 recompens\u0103 \u015fi pedeaps\u0103. Numeroase experien\u0163e psiho-pedagogice au ar\u0103tat c\u0103 la elevi motiva\u0163ia \u00eenv\u0103\u0163\u0103rii este minim\u0103 \u00een cazul c\u00e2nd mediul este indiferent fa\u0163\u0103 de succesul procesului de \u00eenv\u0103\u0163are. Motiva\u0163ia este maxim\u0103 \u00een cazurile contrare. \u00cen ultimii ani s-au prezentat \u015fi vehiculat \u00een literatura de specialitate tot felul de metode noi, pornind de la descoperire, inova\u0163ie p\u00e2n\u0103 la o \u00eenv\u0103\u0163are dirijat\u0103, prin procesarea corect\u0103 a informa\u0163iilor de\u0163inute. \u015ei totu\u015fi o revenire la vechile metode de memorare se impune \u00een practica \u015fcolar\u0103. Accentul trebuie pus pe fix\u0103ri \u015fi repet\u0103ri succesive ale materiei (legea frecven\u0163ei) dar \u015fi pe aprecieri \u015fi examin\u0103ri, evalu\u0103ri c\u00e2t mai dese (legea efectului).<\/p>\n
Consider c\u0103 speciali\u015ftii \u00een educa\u0163ie de la noi ar trebui s\u0103 abordeze\u00a0\u00een cercet\u0103rile lor subiectul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pe baza teoriei asociative\u00a0\u015fi s\u0103 elaboreze \u015fi metodica pentru o \u00eenv\u0103\u0163are ra\u0163ional\u0103 \u015fi eficient\u0103. Problematic\u0103 abordat\u0103 va \u0163ine seama de distribu\u0163ia timpului de \u00eenv\u0103\u0163are, precum \u015fi de distribu\u0163ia materialelor care trebuie \u00eenv\u0103\u0163ate. \u00cemp\u0103r\u0163ind timpul de \u00eenv\u0103\u0163are \u00een p\u0103r\u0163i mai mici, aceasta va conduce la o optimizare \u015fi la o \u00eenv\u0103\u0163are regulat\u0103 din partea elevilor. \u00cen cazul materiei oric\u0103rei discipline de studiu, segmentarea ei \u00een p\u0103r\u0163i mai mici poate fi benefic\u0103 doar dac\u0103 acest lucru va fi combinat cu sinteze prin care s\u0103 se reu\u015feasc\u0103 reuniunea cuno\u015ftin\u0163elor dob\u00e2ndite prin pa\u015fi mici.
\n\u00cen acela\u015fi timp, se impune o mai bun\u0103 corela\u0163ie \u00eentre diferite procese psihice cum ar fi aten\u0163ia, percep\u0163ia \u015fi memorarea.<\/p>\n
Referitor la\u00a0 \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul rom\u00e2nesc, mediul social trebuie s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 \u015fcoala ca pe o institu\u0163ie \u00een care se realizeaz\u0103 modific\u0103ri rapide \u015fi cu un caracter reformator, \u015fi s\u0103 aloce mai multe mijloace materiale prin finan\u0163\u0103ri corespunz\u0103toare, aceasta put\u00e2nd deveni mult mai eficace inclusiv prin rezultatele ob\u0163inute.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul predominant frontal nu mai poate fi \u00een actualitate \u00een condi\u0163ii actuale ale dezvolt\u0103rii societ\u0103\u0163ii rom\u00e2ne\u015fti per ansamblu. \u00cen acela\u015fi timp, nu poate fi nici selectiv; \u00een opinia mea, \u015fcoala trebuie s\u0103 ofere tot mai mult elevilor, dar \u015fi s\u0103 … Cite\u0219te continuarea