\u00cenc\u0103 din anii 1930, Sigmund Freud vehicula ideea c\u0103 umanitatea se \u00eendreapt\u0103 spre violen\u0163\u0103, iar J. J. Rousseau vedea oamenii ferici\u0163i de la natur\u0103, dar tulbura\u0163i de societate. Cu certitudine, at\u00e2t unul c\u00e2t \u015fi cel\u0103lalt au avut dreptate. \u00cen ziua de azi, z\u00e2mbim din ce \u00een ce mai rar, suntem din ce \u00een ce mai nervo\u015fi, gr\u0103bi\u0163i, stresa\u0163i. C\u00e2nd nu ne convine ceva, r\u0103bufnim \u015fi acuzam. Ne transform\u0103m \u00eencetul cu \u00eencetul \u00een altcineva.
\n<\/p>\n
Este vorba oare de furie? Dac\u0103 dureaz\u0103 pu\u0163in, mai treac\u0103-mearg\u0103. Cu to\u0163ii trecem prin a\u015fa ceva, dar problema este c\u0103, \u00een asemenea situa\u0163ii, sunt p\u0103rin\u0163i care \u00ee\u015fi p\u0103lmuiesc copilul, \u00eel alung\u0103 din preajma lor, \u00eei vorbesc ur\u00e2t… Cel mare va g\u0103si o form\u0103 sau alta de ap\u0103rare, dar cel mic ce va face oare? Nu dup\u0103 multe st\u0103ri de furie ale p\u0103rin\u0163ilor, \u201cmicile fiin\u0163e\u201d vor \u00eencepe s\u0103-\u015fi distrug\u0103 juc\u0103riile, s\u0103-i loveasc\u0103 pe al\u0163i copii, s\u0103-i \u00eenjure pe bunici, s\u0103 m\u00e2zg\u0103leasc\u0103 pere\u0163ii, s\u0103 omoare animale mici sau alte fapte de violen\u0163\u0103. La micu\u0163ul \u015fcolar, starea sa de violen\u021b\u0103 nu va \u00eent\u00e2rzia s\u0103 apar\u0103 chiar din primele zile de scoala – de\u0219i va fi supus la unele reguli ale colectivului. \u201cMicu\u0163ul agresat\u201d va \u00eencepe s\u0103 vorbeasc\u0103 ur\u00e2t, s\u0103 bat\u0103 , s\u0103 scuipe etc. …<\/p>\n
Eficiente s-au dovedit a fi programele bazate pe rezolvarea de probleme sociale \u00een care tinerii erau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 urmeze pa\u015fi specifici de rezolvare a problemelor interpersonale. Alte programe au \u00eencercat centrarea pe \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea competen\u0163ei prosociale \u015fi reducerea comportamentului de risc. Un asemenea program propus de Schinke, Botvin \u015fi Orlandi (1991) includea urm\u0103toarele componente pentru un program eficient: deprinderi generale de rezolvare de probleme \u015fi luare de decizii; abilit\u0103\u0163i cognitive generale pentru rezisten\u0163a la influen\u0163ele media \u015fi interpersonale; abilit\u0103\u0163i de cre\u015ftere a autocontrolului \u015fi stimei de sine; strategii de adaptare la situa\u0163ii stresante \u015fi anxietate prin utilizarea deprinderilor cognitive de coping<\/em> \u015fi tehnicilor de relaxare comportamental\u0103, deprinderi generale interpersonale \u015fi asertive.<\/p>\n Cu siguran\u0163\u0103, \u00eenv\u0103\u0163\u0103torul observ\u0103 destul de repede instabilitatea \u201dpsiho-motorie \u015fi emo\u0163ional\u0103\u201d a elevilor care se reflect\u0103 \u00een:<\/p>\n Se pot elabora planuri de m\u0103suri care pot fi extinse chiar la nivelul \u015fcolii, planuri care s\u0103 semnaleze cazurile de violen\u0163\u0103 \u015fi s\u0103 le amelioreze \u00een acela\u015fi timp.<\/p>\n Plan de m\u0103suri pentru prevenirea\/ reducerea fenomenelor de violen\u0163\u0103 la nivelul claselor de elevi<\/strong><\/p>\n Actori implica\u0163i: elevi, cadre didactice, p\u0103rin\u0163i, consilier \u015fcolar, reprezentan\u0163i ai comunit\u0103\u0163ii locale; Domeniu: Violen\u0163a \u00een cadrul ciclului primar:<\/strong> Educatorii pot s\u0103 de\u0163in\u0103 un rol de baz\u0103 \u00een prevenirea \u015fi limitarea comportamentelor agresive ale tinerilor prin variate modalit\u0103\u0163i de interven\u0163ie:<\/p>\n Dincolo de m\u0103surile de combatere a fenomenului de violen\u0163\u0103 \u00een familie \u015fi maltratare a copiilor, se impun \u015fi m\u0103suri de prevenire a acestor fenomene: identificarea factorilor de risc. Pentru aceasta OMS a lansat un program de prevenire care urm\u0103re\u015fte patru niveluri de risc: individual (prin dezvoltarea respectului de sine a partenerilor, con\u015ftientizarea capacit\u0103\u0163ii \u015fi a puterii de control), interpersonal (prin cre\u015fterea coeziunii familiei, cultivarea rela\u0163iilor armonioase dintre p\u0103rin\u0163i \u015fi copii, \u00eencurajarea femeii de a lua parte la controlul veniturilor casei), institu\u0163ional (prin programe educative, dezvoltarea sistemului de servicii de s\u0103n\u0103tate, recreere etc.), structural (prin stabilitate politic\u0103, controlul pie\u0163ei muncii, egalitate de gen \u015fi nonviolen\u0163\u0103 \u00een societate).<\/p>\n \u00cen concluzie, date fiind cele prezentate, consider c\u0103 se impun c\u0103 necesare urm\u0103toarele m\u0103suri:<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> \u00cenc\u0103 din anii 1930, Sigmund Freud vehicula ideea c\u0103 umanitatea se \u00eendreapt\u0103 spre violen\u0163\u0103, iar J. J. Rousseau vedea oamenii ferici\u0163i de la natur\u0103, dar tulbura\u0163i de societate. Cu certitudine, at\u00e2t unul c\u00e2t \u015fi cel\u0103lalt au avut dreptate. \u00cen ziua … Cite\u0219te continuarea \n
\nDomeniu: violen\u0163a \u00een interiorul mediului \u015fcolar:<\/strong>
\n– includerea , \u00een fiecare semestru, \u00een cadrul orelor de dirigen\u0163ie a cel pu\u0163in unei teme care s\u0103 pun\u0103 \u00een dezbatere problema violen\u0163ei \u00eentre elevi \u015fi a rela\u0163iilor dintre elevi- cadre didactice, personal didactic auxiliar \u015fi nedidactic;
\n– lectorate cu p\u0103rin\u0163ii \u00een care s\u0103 fie dezb\u0103tuta ca o tem\u0103 principal\u0103 problem\u0103 violen\u0163ei \u00een mediul familial, a violen\u0163ei \u00eentre elevi, a rela\u0163iilor dintre elevi \u015fi cadre didactice \u015fi a comportamentului p\u0103rin\u0163ilor \u00een \u015fcoal\u0103;
\n– organizarea unor activit\u0103\u0163i extra\u015fcolare sportive, artistice, civice \u00een cadrul cercurilor de la nivelul unit\u0103\u0163ii \u015fcolare, a clubului copiilor, av\u00e2nd ca profil non-violen\u0163a;
\n– organizarea unor programe civice , av\u00e2nd c\u0103 teme : \u201c Stop violen\u0163ei! Lumea poate fi mai bun\u0103!\u201d, \u201cSunt civilizat. Vrei s\u0103 fii ca mine?\u201d, \u201cSpunem nu anturajului nociv!\u201c, prin care elevii m\u0103r\u015f\u0103luiesc prin \u015fcoal\u0103 cu pancarde care au scrise pe ele titlurile mai sus men\u0163ionate;
\n– ini\u0163ierea de programe \u015fi proiecte ale Consiliului Elevilor pe o problematic\u0103 viz\u00e2nd combaterea violen\u0163ei la nivelul unit\u0103\u0163ii \u015fcolare:
\nEx. 1. Proiectul \u201c Sapatamana anti-violen\u0163ei\u201d;
\nEx. 2. Proiectul \u201c \u00cenc\u0103 o \u015fans\u0103\u201d;
\nEx. 3. Proiectul \u201c Zilele toleran\u0163ei\u201d.
\n– consilierea psiho-pedagogica a elevilor care prezint\u0103 forme accentuate de manifestare violent\u0103, agresiv\u0103, \u00een rela\u0163iile cu colegii \u015fi cadrele didactice, \u00een cadrul Cabinetului de consiliere psihopedagogic\u0103;
\n– consilierea pedagogic\u0103 a cadrelor didactice pe problematica prevenirii \u015fi combaterii violen\u0163ei \u00een mediul \u015fcolar;
\n– desf\u0103\u015furarea consiliului profesoral cu tema: \u201cResponsabilit\u0103\u0163ile sistemului educa\u0163ional privind respectarea, promovarea \u015fi garantarea drepturilor copiilor\u201d;<\/p>\n
\n– canalizarea surplusului de energie al \u015fcolarului mic spre activit\u0103\u0163i organizate cu sens \u015fi scop, cu tema : \u201cVreau s\u0103 \u201cm\u0103 fac\u201d un om mare… cuminte \u015fi cu …minte\u201d;
\n– lichidarea conflictelor interioare ale copilului prin ambianta \u015fcolar\u0103 calm\u0103 caracterizat\u0103 printr-un sistem de cerin\u0163e constante, impuse ferm , dar binevoitor;
\n– valorificarea con\u0163inutului lec\u0163iilor \u00een vederea educ\u0103rii unei conduite civilizate;
\n– analiza comportamentului din timpul lec\u0163iilor, recrea\u0163iilor \u015fi activit\u0103\u0163ilor extra\u015fcolare \u00een scopul promov\u0103rii celor decente, pozitive, civilizate \u015fi contracar\u0103rii celor negative, vulgare , indecente;
\n– implicarea efectiv\u0103 a p\u0103rin\u0163ilor \u00een activitatea de educa\u0163ie prin selectarea programelor media \u015fi aprobarea vizion\u0103rii lor, cunoa\u015fterea prietenilor \u015fi scoaterea dintr-un eventual anturaj nociv, prin pedesirea ferma a abaterilor.<\/p>\n\n
\n
\nCuco\u015f, C.(coord.) Psihopedagogie pentru examenele de definitivare \u015fi grade didactice<\/em>. Polirom, Ia\u015fi, 1998.
\nDeutsch, M. Psihologia rezolv\u0103rii conflictului<\/em>. TEORA, Bucure\u015fti, 1996.
\nGliga, L.(coord.) Managementul conflictului \u2013 ghid<\/em>.Tipogrup press, Buz\u0103u, 2001.
\nStan, E. Profesorul \u00eentre autoritate \u015fi putere<\/em>. Polirom, Ia\u015fi, 1996.
\n*** \u00a0 \u00a0 \u00a0Conflictele \u015fi comunicarea<\/em>. Editura Arc, Bucure\u015fti, 1988.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"