Strategia de comunicare \u015fi rela\u0163ii publice a unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ce implic\u0103 ac\u0163iuni coerente de creare de imagine, integr\u00e2nd elemente de cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103, este o cert\u0103 necesitate a vremurilor noastre. \u00centr-o situa\u0163ie ideal\u0103, \u015fcoala se raporteaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 la comunitatea local\u0103, la elevi \u015fi p\u0103rin\u0163i, precum \u015fi la personalul propriu, propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 asigure condi\u0163ii optime de comunicare intern\u0103 \u015fi extern\u0103. \u00cen contextul actual, marcat de un grad sporit de descentralizare administrativ\u0103 fa\u0163\u0103 de anii anteriori, de eficien\u0163a \u00een comunicare ale unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi de modalitatea \u00een care aceasta este perceput\u0103 \u00een exterior, depinde \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 evolu\u0163ia de ansamblu a \u015fcolii, vizibil\u0103 \u00een statisticile de baz\u0103, referitoare la popula\u0163ia \u015fcolar\u0103, la asigurarea normelor didactice \u015fi a finan\u0163\u0103rii de baz\u0103 \u015fi chiar complementare. \u00cen alte cuvinte, comunicarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul actual nu mai este de mult\u0103 vreme op\u0163ional\u0103, iar competitivitatea dintre unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt genereaz\u0103 oferte educa\u0163ionale diverse, formulate dup\u0103 toate legile marketingului. Crearea de evenimente de rela\u0163ii publice sau de promovare, asigurarea vizibilit\u0103\u0163ii externe, sunt imperative pe care \u015fcoala contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu-\u015fi mai permite s\u0103 le neglijeze, \u00een contextul dinamicii demografice actuale, determinate de sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, pe fondul precarit\u0103\u0163ii induse de criza economic\u0103, precum \u015fi de o emigra\u0163ie \u00eenc\u0103 important\u0103.
\n<\/p>\n
Strategia de comunicare \u015fi rela\u0163ii publice a unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ce implic\u0103 ac\u0163iuni coerente de creare de imagine, integr\u00e2nd elemente de cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103, este o cert\u0103 necesitate a vremurilor noastre, marcate de proliferarea necontrolat\u0103, de \u201ehipertelia\u201d tehnologic\u0103 a mijloacelor de comunicare, \u00eentr-o quasi-transparen\u0163\u0103 greu de \u00eenchipuit \u00een urm\u0103 cu c\u00e2teva decenii sau chiar ani…<\/p>\n
\u00centr-o situa\u0163ie ideal\u0103, \u015fcoala se raporteaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 la comunitatea local\u0103, la elevi \u015fi p\u0103rin\u0163i, precum \u015fi la personalul propriu, propun\u00e2ndu-\u015fi s\u0103 asigure condi\u0163ii optime de comunicare intern\u0103 \u015fi extern\u0103. \u00centr-o situa\u0163ie real\u0103, de disfunc\u0163iile de comunicare depind imaginea, performan\u0163a \u015fi, in extremis, pe termen mediu \u015fi lung, \u00eens\u0103\u015fi existen\u0163a unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt: comunicarea eficient\u0103 devine \u00eenc\u0103 o func\u0163ie \u2013 ingrat\u0103 \u2013 asociat\u0103 managementului unit\u0103\u0163ii \u015fcolare (indiferent de propor\u0163ia de delegare a acesteia c\u0103tre consilierul de imagine sau c\u0103tre restul corpului profesoral).<\/p>\n
\u00cen contextul actual, marcat de un grad sporit de descentralizare administrativ\u0103 fa\u0163\u0103 de anii anteriori, de eficien\u0163a \u00een comunicare ale unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi de modalitatea \u00een care aceasta este perceput\u0103 \u00een exterior, depinde \u00eentr-o m\u0103sur\u0103 important\u0103 evolu\u0163ia de ansamblu a \u015fcolii, vizibil\u0103 \u00een statisticile de baz\u0103, referitoare la popula\u0163ia \u015fcolar\u0103, la asigurarea normelor didactice \u015fi a finan\u0163\u0103rii de baz\u0103 \u015fi complementare sau proprii. \u00cen alte cuvinte, comunicarea \u00een \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul actual nu mai este de mult\u0103 vreme op\u0163ional\u0103, iar competitivitatea dintre unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt similare ca profil sau din aceea\u015fi zon\u0103 genereaz\u0103 oferte educa\u0163ionale diverse, formulate dup\u0103 toate legile marketingului.
\n\u015ecoala se pozi\u0163ioneaz\u0103, indiferent de nivelul ei, pe pia\u0163a educa\u0163ional\u0103 local\u0103 (\u015fi nu numai) prin identificarea unor avantaje care o diferen\u0163iaz\u0103 de concuren\u0163\u0103 (termenii economici nefiind \u00eent\u00e2mpl\u0103tori nici chiar \u00een cazul unor institu\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preponderent bugetare), chiar a unor ni\u015fe, situa\u0163ie \u00een care orice detaliu poate avea un rol determinant pentru beneficiarul-consumator.<\/p>\n
Crearea de evenimente de rela\u0163ii publice sau de promovare, asigurarea vizibilit\u0103\u0163ii externe, sunt imperative pe care \u015fcoala contemporan\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 nu-\u015fi mai permite s\u0103 le neglijeze, \u00een contextul dinamicii demografice actuale, determinate de sc\u0103derea natalit\u0103\u0163ii, pe fondul precarit\u0103\u0163ii induse de criza economic\u0103, precum \u015fi de o emigra\u0163ie \u00eenc\u0103 important\u0103. \u015ecolile aleg s\u0103 comunice, intuitiv sau, mai rar, pe baze profesioniste, prin intermediul site-urilor sau blogurilor \u015fcolare, al forumurilor (de regul\u0103 oficiale sau consacrate, ale inspectoratelor sau specializate), dar \u015fi prin intermediul re\u0163elelor de socializare, al comunicatelor \u015fi conferin\u0163elor de pres\u0103, al articolelor \u015fi emisiunilor radio-tv, al pliantelor, revistelor \u015fcolare \u015fi al tuturor ie\u015firilor \u00een sfera public\u0103: particip\u0103ri la concursuri, la activit\u0103\u0163i sau la orice tip de eveniment susceptibil de a genera o imagine pozitiv\u0103.
\nEvident, actul de comunicare nu este \u00eentotdeauna inten\u0163ional, multe elemente scap\u0103 de sub control, apar crize de imagine, care trebuie gestionate, la r\u00e2ndul lor, dup\u0103 toate regulile artei.<\/p>\n
\u201eHipertelia\u201d comunic\u0103rii (cu un termen preluat din Strategiile fatale<\/em> ale lui Jean Baudrillard \u2013 Polirom, 1996), virat\u0103 chiar \u00een \u201eobscenitate\u201d, are riscurile ei. Canalele de comunicare nu sunt exclusiv formale\/ controlabile, ci \u015fi informale\/ necontrolabile. Este de remarcat \u015fi faptul c\u0103 responsabilii cu administrarea imaginii unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt nu au, de cele mai multe ori, studii de specialitate (comunicare \u015fi rela\u0163ii publice, jurnalism) sau experien\u0163\u0103 \u00een PR, fiind deseori dep\u0103\u015fi\u0163i de schimbarea de paradigm\u0103 \u00eenregistrat\u0103 recent \u00een raporturile dintre domeniul educa\u0163ional \u015fi rela\u0163iile publice…<\/p>\n O bun\u0103 comunicare este esen\u0163ial\u0103, f\u0103r\u0103 a fi \u00eens\u0103 suficient\u0103. Exist\u0103, desigur, \u015fi un revers al medaliei: o grij\u0103 prea mare fa\u0163\u0103 de imaginea \u015fcolii poate uneori camufla deturnarea de la misiunea de baz\u0103 a \u015fcolii, \u00een spe\u0163\u0103 procesul instructiv-educativ. Oricum acesta este, de regul\u0103, cople\u015fit de latura birocratic-administrativ\u0103 care, \u00een principiu, ar trebui s\u0103-i asigure o desf\u0103\u015furare optim\u0103. \u00cen goana dup\u0103 o imagine bun\u0103, dup\u0103 excelen\u0163a documentelor, dup\u0103 perfec\u0163iunea formal\u0103, ca \u015fi \u00een cazul acumul\u0103rii punctelor pentru dosarele de grada\u0163ie, transfer etc., adesea se sacrific\u0103 tocmai scopul fundamental al \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntului, \u00een absen\u0163a c\u0103ruia \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2ntul \u00eensu\u015fi nu ar mai avea niciun sens.<\/p>\n Remarcam, \u00eentr-un articol anterior (publicat recent \u00een volumul colectiv al Conferin\u0163ei Na\u0163ionale pentru \u00cenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt Virtual din 2013, Tehnologii moderne \u00een educa\u0163ie \u015fi cercetare, Bucure\u015fti, 2013, sub titlul: \u201eImpactul \u015fi rolul site-urilor unit\u0103\u0163ilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt preuniversitar<\/em>\u201d, pp. 342-347, \u00een coautorat cu prof. Mirela Ro\u015fioru), raportarea de regul\u0103 eronat\u0103 a managementului unit\u0103\u0163ilor \u015fcolare fa\u0163\u0103 de site-ul \u015fcolii, a c\u0103rui dimensiune de instrument de comunicare, de creare de imagine, nu e \u00eentotdeauna pe deplin con\u015ftientizat\u0103 \u015fi cu at\u00e2t mai pu\u0163in exploatat\u0103. Site-urile sunt plasate \u00een mod tradi\u0163ional \u00een grija profesorului de informatic\u0103 (sau a altui cadru didactic cu abilit\u0103\u0163i tehnice, din zona disciplinelor realiste) \u015fi nu \u00een cea a consilierului de imagine (cu specializare umanist\u0103), rezultatul fiind, \u00een mod previzibil, nefunc\u0163ional, static, pe scurt ineficient \u015fi aproape inutil.<\/p>\n Revista \u015fcolii, abandonat\u0103, \u00een virtutea iner\u0163iei, \u00een sarcina profesorului de limba rom\u00e2n\u0103 (sau a altui cadru didactic cu abilit\u0103\u0163i sau cel pu\u0163in veleit\u0103\u0163i literar-jurnalistice), nu realizeaz\u0103, de regul\u0103, trecerea c\u0103tre jurnalismul online (\u00een condi\u0163iile \u00een care numeroase periodice pe h\u00e2rtie au disp\u0103rut, \u00een ultimii ani, sau au migrat c\u0103tre mediul virtual, salv\u00e2ndu-se \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune, mai adaptat\u0103 vremurilor \u00een care tr\u0103im); departe de a ancora \u015fcoala \u00een realitatea contemporan\u0103, de a cultiva cel pu\u0163in anumite abilit\u0103\u0163i jurnalistice ale elevilor, revista \u015fcolar\u0103 nu le folose\u015fte, de cele mai multe ori, dec\u00e2t tot cadrelor didactice, care v\u0103d \u00een ea un mijloc de a-\u015fi mai ad\u0103uga c\u00e2teva puncte la dosar, prin publicarea unor articole oarecare \u00eentr-o revist\u0103 lipsit\u0103 de circula\u0163ie, de vizibilitate, deci de relevan\u0163\u0103.<\/p>\n \u00cen pofida iner\u0163iilor, consolidate de un management neinspirat sau pur \u015fi simplu cople\u015fit de exigen\u0163ele birocratic-administrative sau de dorin\u0163a de control absolut (cu excep\u0163iile de rigoare, cu at\u00e2t mai notabile), vremurile se schimb\u0103, \u00eentr-un ritm din ce \u00een ce mai alert: adaptarea la aceast\u0103 schimbare de paradigm\u0103, inclusiv din perspectiva comunic\u0103rii, a rela\u0163iilor publice, a cre\u0103rii de imagine sau a marketingului educa\u0163ional, poate constitui, al\u0103turi de al\u0163i factori, cheia succesului pentru unele unit\u0103\u0163i \u015fcolare \u2013 sau dimpotriv\u0103. Deoarece exist\u0103 tendin\u0163a consolid\u0103rii pozi\u0163iei liceelor de prestigiu din fiecare jude\u0163 (devenite, unele, colegii na\u0163ionale), prin \u00eenglobarea ciclurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt primar \u015fi gimnazial. Elevii buni (de fapt, p\u0103rin\u0163ii acestora, adev\u0103ra\u0163ii deciden\u0163i \u00een cazul de fa\u0163\u0103) au tendin\u0163a de a se orienta c\u0103tre aceste licee puternice, \u00een detrimentul \u015fcolilor gimnaziale tradi\u0163ionale, care se v\u0103d confruntate cu noi provoc\u0103ri, greu de anticipat \u00een urm\u0103 cu ceva vreme…<\/p>\n Unele licee de top sau colegii na\u0163ionale practic\u0103 deja, de\u015fi la nivel neoficial, o adev\u0103rat\u0103 politic\u0103 de recrutare, nu doar de personal (unde legisla\u0163ia mobilit\u0103\u0163ii personalului didactic aplicat\u0103 de inspectoratele \u015fcolare reglementeaz\u0103 transferurile, spre deosebire de \u015fcolile particulare), dar \u015fi de elevi buni din \u015fcolile gimnaziale, cu bune rezultate la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103, concursuri, olimpiade \u015fcolare etc. Jocul se schimb\u0103, cu tot cu reguli: introducerea finan\u0163\u0103rii per capita nu a f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 scoat\u0103 la lumin\u0103, la un moment dat, mecanismele economice care sub\u00eentind inclusiv domeniul educa\u0163ional, \u00eenc\u0103 preponderent bugetar, eviden\u0163iind no\u0163iunea primordial\u0103 de competitivitate, din perspectiva c\u0103reia crearea de imagine \u015fi-a dob\u00e2ndit\/ dovedit o importan\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai mare…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Strategia de comunicare \u015fi rela\u0163ii publice a unit\u0103\u0163ii de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, ce implic\u0103 ac\u0163iuni coerente de creare de imagine, integr\u00e2nd elemente de cultur\u0103 organiza\u0163ional\u0103, este o cert\u0103 necesitate a vremurilor noastre. \u00centr-o situa\u0163ie ideal\u0103, \u015fcoala se raporteaz\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103 la comunitatea … Cite\u0219te continuarea
\n(\u00cen contrapartid\u0103, ca exemplu negativ, exist\u0103 facult\u0103\u0163i care nici m\u0103car o dat\u0103 pe an, de zilele por\u0163ilor deschise din universit\u0103\u0163ile de care apar\u0163in, nu se \u00eendreapt\u0103, spre deosebire de universit\u0103\u0163ile occidentale, c\u0103tre poten\u0163ialii lor studen\u0163i, trat\u00e2ndu-\u015fi viitorul cu o neglijen\u0163\u0103 costisitoare pe termen mediu \u015fi de-a dreptul critic\u0103 pe termen lung: de exemplu, o facultate de litere nu-\u015fi prezint\u0103 oferta educa\u0163ional\u0103 nici m\u0103car elevilor din sec\u0163iile filologice bilingve sau intensive din liceele de top, \u00eencuraj\u00e2ndu-i pe ace\u015ftia s\u0103 se reorienteze spre alte facult\u0103\u0163i, din \u0163ar\u0103 sau chiar din str\u0103in\u0103tate.)<\/p>\n