\u00cen cazul lui C\u0103t\u0103lin, am ini\u0163iat evaluarea din ra\u0163iuni pur pedagogice, deoarece, \u00eenc\u0103 de la primele activit\u0103\u0163i la clas\u0103 la \u00eenceputul clasei \u00eent\u00e2i, am observat c\u0103 nu are o capacitate de aten\u0163ie suficient de matur\u0103 pentru un copil de clasa \u00eent\u00e2i. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd realizam sau propuneam o sarcin\u0103 de lucru individual\u0103 sau colectiv\u0103, nu \u00een\u0163elegea ceea ce se vorbe\u015fte, avea o privire pierdut\u0103, greu se putea concentra, \u015fi nu realiza sarcina nici m\u0103car la un nivel minim. Pe de alt\u0103 parte, cel mai deosebit comportament era cel care presupunea capacitatea de concentrare \u015fi activitatea de copiere a unui model de pe tabl\u0103.<\/p>\n
Nu percepea semnele, spa\u0163iile, la scrierea semnelor grafice la limba rom\u00e2n\u0103, respectiv scriere (nu percepea corect titlul, aliniatul, scrierea cursiv\u0103 ) \u015fi la matematic\u0103. Mai precis, o slab\u0103 capacitate de perceptiv\u0103 \u015fi motric\u0103. Tr\u0103dat\u0103 \u015fi de expresia fe\u0163ei. De aceea\u015fi atitudine a copilului se pl\u00e2ngea \u015fi mama care lucra mult cu el acas\u0103 suplimentar. De multe ori mi-a cerut ajutorul pentru a putea lucra complementar cu el acas\u0103, con\u015ftient\u0103 fiind de problemele copilului. A\u015fadar, evaluarea a fost sus\u0163inut\u0103 de mama copilului pentru a vedea care sunt dificult\u0103\u0163ile cu care se confrunt\u0103 copilul \u015fi pentru a putea interveni \u00een mod eficient pentru ca acest elev s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 sarcinilor \u015fcolare \u00een mod normal.<\/p>\n
2. Informa\u0163ii ce \u0163in de istoria personal\u0103 a cazului<\/strong><\/p>\n C\u0103t\u0103lin Moldovan provine dintr- o familie cu venituri modeste, mama e casnic\u0103, tat\u0103l e \u015fofer. Locuiesc \u00eentr-un apartament confort II al\u0103turi de o alt\u0103 sor\u0103 vitreg\u0103, de 15 ani, dintr-o c\u0103s\u0103torie anterioar\u0103 a tat\u0103lui. Mama fetei a murit de 11 ani. Copilul s-a n\u0103scut la termen, s-a dezvoltat normal \u015fi nu sufer\u0103 de nici o boal\u0103 grav\u0103, \u00een afar\u0103 de viroze respiratorii. Mama a mai precizat c\u0103 b\u0103iatul a fost dus la gr\u0103dini\u0163\u0103 abia dup\u0103 \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 5 ani, din motive obiective, ea fiind \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu al doilea copil, fiica vitreg\u0103 trebuind s\u0103 mearg\u0103 la \u015fcoal\u0103, tat\u0103l plecat mai tot timpul. S-a integrat bine \u00een colectivul de la gr\u0103dini\u0163\u0103. Nu s-a implicat prea mult nici doamna educatoare \u00een activit\u0103\u0163i individuale cu copilul, din considerentul c\u0103 subiectul nu avea experien\u0163a pe care copiii din grupa lui o aveau. Atitudinea \u015fi\/sau conduita p\u0103rin\u0163ilor fa\u0163\u0103 de: Background-ul subiectului. Comportamentul \u00een \u015fcoal\u0103: Motiva\u0163ia alegerii instrumentului<\/em><\/strong><\/p>\n Testul Frostig (The Marianne Frostig Developmental Test of Visual Perception<\/em>) s-a concretizat in urma studiilor \u00eentreprinse de Frostig \u015fi colegii s\u0103i privind rela\u0163ia dintre \u00eent\u00e2rzierile \u00een dezvoltarea vizual-motorie si slaba performan\u0163\u0103 \u015fcolar\u0103. Concluziile muncii acestui colectiv (Frostig, Maslow, Leferver si Whittlesey, 1964) au fost c\u0103 este necesar un screening vizual-motor \u00eenaintea clasei I pentru a determina capacitatea copilului de a face fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor \u015fcolare, \u00een special in achizi\u0163ia cititului \u015fi scrisului. Acest test poate fi aplicat copiilor intre 4 si 8 ani, pre\u015fcolari, \u015fcolari mici sau copii mari care \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i la \u00eenva\u0163are, la ace\u015ftia evaluarea av\u00e2nd caracter clinic. Testul m\u0103soara capacit\u0103\u0163ile perceptive \u015fi motrice prin 5 subteste:<\/p>\n 1) Coordonarea ochi-m\u00e2n\u0103. Sarcina subiectului este aceea de a trage linii drepte, \u015ferpuite sau \u00eentrerupte \u00eentre distan\u0163e diferite.<\/p>\n 2) Obiectul – fondul perceptiei. Vizeaz\u0103 capacitatea subiectului de a diferen\u0163ia \u00eentre fondul percep\u0163iei si obiectul percep\u0163iei, pe fonduri care se complic\u0103 gradual. Testul cuprinde de asemenea figuri geometrice ascunse care trebuie identificate.<\/p>\n 3) Constan\u0163a formei. Subtestul presupune recunoa\u015fterea unor figuri geometrice \u00een timp ce acestea \u00ee\u015fi schimb\u0103 m\u0103rimea, construc\u0163ia si plasarea spa\u0163ial\u0103, diferen\u0163ierea acestor figuri de alte construc\u0163ii geometrice. Sunt utilizate ca modele obiectuale cercuri, p\u0103trate, alte patrulatere, elipse.<\/p>\n 4) Pozitia spa\u0163ial\u0103. Examineaz\u0103 recunoa\u015fterea pozi\u0163iei formelor prezentate serial. \u00cen test se utilizeaz\u0103 desene simplificate ale unor obiecte cotidiene.<\/p>\n 5) Rela\u0163iile spatiale: analiza formelor si a modelelor simple. Formele sunt alc\u0103tuite din linii de diferite lungimi si unghiuri, pe care copilul trebuie s\u0103 le copieze. Pentru a ajuta copilul exist\u0103 puncte de sprijin.<\/p>\n A\u015fadar,\u00a0 testele care au fost aplicate au fost \u00een a\u015fa manier\u0103 combinate astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 ofere o imagine c\u00e2t mai fidel\u0103 a dificult\u0103\u0163ilor cu care se confrunt\u0103 subiectu. De asemenea, ipoteza c\u0103 subiectul are dificult\u0103\u0163i de orientare spa\u0163ial\u0103 \u015fi o dificien\u0163\u0103 mintal\u0103 u\u015foar\u0103 urmeaz\u0103 a fi probat\u0103. Poate fi confirmat\u0103 sau infirmat\u0103.<\/p>\n 3. Observa\u0163ii relevante din timpul examin\u0103rii<\/strong><\/p>\n Testul Frostig i s-a p\u0103rut cel mai frumos, deoarece personajele sugerate de imagini \u015fi verbal de mine l-au motivat s\u0103 realizeze sarcinile propuse. Nu a mi\u015fcat nici o foaie, se mi\u015fca el s\u0103 vad\u0103 unde a ajuns cu liniile pe care le trasa.<\/p>\n FI\u015eA DE COTARE. TESTUL FROSTIG<\/p>\n 4. Evaluarea calitativ\u0103 a rezultatelor. TESTUL FROSTIG<\/strong><\/p>\n Coordonarea ochi \u2013 m\u00e2n\u0103. La acest subtest, subiectul a ob\u0163inut 25 de puncte din 30 \u2013 punctaj maxim. Relevan\u0163a e faptul c\u0103 subiectul e capabil s\u0103 traseze f\u0103r\u0103 dificult\u0103\u0163i linii drepte, \u015ferpuite sau \u00eentrerupte \u00eentre distan\u0163e diferite. Prin urmare, subiectul are o foarte bun\u0103 coordonare ochi \u2013 m\u00e2n\u0103.<\/p>\n Obiectul \u2013 fondul percep\u0163iei. Cele 12 puncte (din 20 depuncte maxim ) ob\u0163inute de subiect indic\u0103 o capacitate redus\u0103 de a diferen\u0163ia \u00eentre fondul percep\u0163iei \u015fi obiectul percep\u0163iei pe fonduri care se complic\u0103 \u00een mod gradual. De asemenea, pe fonduri gradual complicate, percep\u0163ia unui obiect e tot mai dificil\u0103. E vorba de proba zmee II – b -7 \u015fi\u00a0 proba ou\u0103 II \u2013 b \u2013 8.\u00a0 Prin urmare, subiectul identific\u0103 dificil figuri geometrice ascunse.<\/p>\n Constan\u0163a formei. Subiectul a ob\u0163inut doar 5 puncte din 17 la aceast\u0103 prob\u0103, av\u00e2nd un coeficient perceptiv sc\u0103zut, sub medie. Acest rezultat relev\u0103 faptul c\u0103 nu recunoa\u015fte figuri geometrice \u00een timp ce acestea \u00ee\u015fi schimb\u0103 forma, m\u0103rimea, construc\u0163ia \u015fi plasarea spa\u0163ial\u0103, nereu\u015find s\u0103 diferen\u0163ieze aceste figuri de alte figuri geometrice. Subiectul \u00eent\u00e2mpin\u0103 dificult\u0103\u0163i \u00een realizarea acestei sarcini , spun\u00e2nd \u201d Gata! Nu mai sunt altele!\u201d<\/p>\n Pozi\u0163ia spa\u0163ial\u0103. Punctajul ob\u0163inut la acest subtest corespunde unui nivel peste medie, 6 puncte din maxim 8. recunoa\u015fte bine pozi\u0163ia formelor prezentate , IV a, dificult\u0103\u0163i av\u00e2nd \u00een a g\u0103si desenul care corespunde formei date \u2013 plan\u015fa IV b, 6 \u015fi 8.<\/p>\n Rela\u0163ii spa\u0163iale. Cele 7 puncte ob\u0163inute la acest subtest din maxim de 8 indic\u0103 faptul c\u0103 subiectul reu\u015fe\u015fte s\u0103 analizeze cu succes formele \u015fi modelele simple. Aceste forme sunt alc\u0103tuite din linii de diferite lungimi \u015fi unghiuri, \u00een realizarea c\u0103rora subiectul etse ajutat de existen\u0163a unor puncte de sprijin. De remarcat e faptul c\u0103 la ultimele desene, C, D, E din plan\u015fele V, liniile sunt \u00eentrerupte , iar pe desen am marcat ordinea uneori ilogic\u0103 de scriere a liniilor de c\u0103tre subiect. Reu\u015fe\u015fte per ansamblu, dar problema e la fondul percep\u0163iei, la obiect \u015fi la pozi\u0163ie. Nu are o vedere clar\u0103 a desenului, studiaz\u0103 mereu linia scurt\u0103 de la un punct la altul , f\u0103r\u0103 a remarca lungimea sau forma de contur.<\/p>\n Concluzii<\/strong><\/p>\n Rezultatele slabe ob\u0163inute \u00een activitatea de citit \u2013 scris de la clas\u0103, care au fost un punct de plecare \u00een realizarea acestui studiu de caz se confirm\u0103 prin analiza calitativ\u0103 \u015fi interpretarea testelor conform indica\u0163iilor date de psihologii care le-au conceput. Prin urmare , exist\u0103 a mare relevan\u0163\u0103 \u00eentre percep\u0163ie \u015fi func\u0163ia motric\u0103. Din cauza unei percep\u0163ii defectuoase, subiectul cite\u015fte pe buc\u0103\u0163i, scrie cu \u00eentrerupere, nu \u015ftie ce anume scrie. Percep\u0163ia global\u0103 a subiectului supus test\u0103rii se afl\u0103 la un stadiu net inferior comparativ cu al\u0163i subiec\u0163i, de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103. Prin urmare, ipoteza c\u0103 subiectul are dificult\u0103\u0163i de orientare spa\u0163ial\u0103 \u015fi o dificien\u0163\u0103 mintal\u0103 u\u015foar\u0103 se confirm\u0103.<\/p>\n Recomand\u0103ri<\/strong><\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere cele de mai sus, exist\u0103 posibilitatea amelior\u0103rii eficien\u0163ei \u015fcolare printr-o educare specializat\u0103, chiar preventiv\u0103 , a organiz\u0103rii perceptiv \u2013 vizuale, a psihomotricit\u0103\u0163ii, pe baza unor metode \u015fi procedee adaptate. De asemenea, se pune \u00een discu\u0163ie \u00eempreun\u0103 cu institutorul itinerant organizarea unui program special care s\u0103 pun\u0103 accentul pe o mai bun\u0103 dezvoltare a func\u0163iei perceptive \u00een cazul subiectului de fa\u0163\u0103. Un mare deficit se constat\u0103 \u015fi \u00een ceea ce prive\u015fte limbajul verbal. Subiectul se exprim\u0103 greu la clsa\u0103, folose\u015fte\u00a0 acelea\u015fi cuvinte zilnic, vocabularul e s\u0103rac \u00een termeni. Poate fi o cauz\u0103 \u00een plus pentru comportamentul perceptiv \u2013 motor al subiectului. Subiectul va fi ajutat la \u015fcoal\u0103 \u015fi acas\u0103, prin porgrame specializate, bine organizate. Nu se pune problema adapt\u0103rii unui curriculum special ca \u00een cazul deficien\u0163ilor mintali, ci pe crearea unor activit\u0103\u0163i menite s\u0103 ajute subiectul \u00een a percepe detaliile, din imagini care prezint\u0103 aglomer\u0103ri de forme. Informa\u0163iile culese cu ocazia aplic\u0103rii acestor probe , pe baza analizei modului de rezolvare ca urmare a diferitelor ajutoare concrete acordate, pot fi utilizate \u015fi \u00een activit\u0103\u0163ile instructiv \u2013 educative \u00een vederea doz\u0103rii gradului de concretizare \u015fi de abstractizare a procedeelor didactice, \u00een func\u0163ie de diferen\u0163ele interindividuale \u015fi de particularit\u0103\u0163ile elevilor \u00een ceea ce prive\u015fte capacitatea de \u00eenv\u0103\u0163are.<\/p>\n Testul Frostig este util \u015fi datorit\u0103 faptului c\u0103 reliefeaz\u0103 existen\u0163a capacit\u0103\u0163ii de reprezentare \u015fi structurare spa\u0163ial\u0103 la unii elevi slabi la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 din \u015fcoala general\u0103. Pentru p\u0103rin\u0163i, sarcina e aceea de a \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 ni\u015fte exerci\u0163ii simple de vocabular, de \u00eensu\u015fire a unor noi cuvinte, \u00een contexte noi, s\u0103 se joace de-a cuvintele, s\u0103 le pronun\u0163e clar s\u0103 i le explice c\u00e2t mai des pentru a construi, \u00een timp, un vocabular suplimentar vocabularului activ al subiectului, care e cam s\u0103rac \u00een termeni pentru v\u00e2rsta sa cronologic\u0103. Toate acestea pentru a antrena abilitatea de pronun\u0163ie \u015fi articulare a cuvintelor. \u00cen urma aplic\u0103rii acestui test, explica\u0163ia faptului c\u0103 la clas\u0103 subiectul are dificult\u0103\u0163i de orientare \u00een ceea ce prive\u015fte scrisul \u015fi cititul se coreleaz\u0103 cu rezultatele testelor.<\/p>\n Concluzia este c\u0103 scrisul \u015fi cititul nu sunt percepute global, nu cite\u015fte global cuv\u00e2ntul care urmeaz\u0103 a fi scris, ci fragmentar, cu \u00eentreruperi. Acest fapt se observ\u0103 \u015fi \u00een copierea sau transcrierea cuvintelor. Nu exist\u0103 o coeren\u0163\u0103 \u00eentre scriere \u015fi citire, cuv\u00e2ntul e scris fragmentar, uneori pierde \u015firul, scire unde g\u0103se\u015fte loc, f\u0103r\u0103 a respecta firul logic al scrierii continue. De asemenea, pentru a avea o reu\u015fit\u0103 optim\u0103 pe parcursul clasei I , p\u0103rin\u0163ii ar putea s\u0103-i dea s\u0103 deseneze figuri geometrice \u015fi nu numai, pentru o mai bun\u0103 dezvoltare a func\u0163iei perceptiv-motrice \u015fi pentru a pune bazele \u00eensu\u015firii cu succes a scris-cititului.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> Curs masterat UBB Cluj-Napoca , prof. Dr. Univ. Maria Anca, 2010.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" C. M. este elev \u00een clasa la care predau. Este printre cei mai tineri copii din clas\u0103, abia \u00een luna ianuarie \u00eemplinind 7 ani. Are \u00eenc\u0103 un frate mai mic, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 2 ani. Din spusele mamei, a frecventat … Cite\u0219te continuarea
\n\u00cen vacan\u0163e se joac\u0103 al\u0103turi de al\u0163i copii \u00een fa\u0163a blocului unde locuiesc, nu este violent, jocurile fiind specifice v\u00e2rstei lui. \u00cen timpul liber se joac\u0103 pe calculator acas\u0103, se uit\u0103 la desene animate. Obi\u015fnuie\u015fte s\u0103 doarm\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu, deoarece seara st\u0103 p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu. Din relat\u0103rile mamei am mai aflat c\u0103 \u00een copil\u0103ria lui C\u0103t\u0103lin nu au existat evenimente stresante, boli grave sau schimb\u0103ri majore intervenite \u00een via\u0163a copilului.<\/p>\n
\n– copil:<\/strong> Mama are o atitudine normal\u0103 fa\u0163\u0103 de copil. \u00ce\u015fi dore\u015fte ca fiul ei s\u0103 \u00eenve\u0163e carte. Ea a absolvit 12 clase, \u015ftie \u015fi e interesat\u0103 ca fiul ei s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 cerin\u0163elor \u015fcolare.
\n– \u015fcoal\u0103:<\/strong>\u00a0 P\u0103rin\u0163ii sunt interesa\u0163i de situa\u0163ia copilului. M\u0103rturisesc c\u0103 nu-i lipse\u015fte copilului nimic zilnic. \u00cen cazul \u00een care lipse\u015fte de la \u015fcoal\u0103 din motive obiective, mama este cea care m\u0103 anun\u0163\u0103 \u015fi rezolv\u0103 temele de cas\u0103, ajut\u00e2ndu- l pe copil.<\/p>\n
\nLa \u015fcoal\u0103 subiectul se comport\u0103 relativ normal. Nu are devedieri\u00a0 comportamentale. \u00cen pauze e agitat, alearg\u0103 cu to\u0163i ceilal\u0163i copii pe culoarele \u015fcolii. Nu e agresiv \u00een mod exagerat, particip\u0103 la jocurile celorlal\u0163i copii. Nu se simte frustrat, se integreaz\u0103 bine \u00een colectivul de elevi. De asemenea, nu e nemul\u0163umit de faptul c\u0103 st\u0103 \u00een banca \u00eent\u00e2i, f\u0103r\u0103 a se muta prin rota\u0163ie \u00een fiecare pozi\u0163ie de pe r\u00e2nd, a\u015fa cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu ceilal\u0163i elevi din clas\u0103. Motivul pentru care nu se mut\u0103 e unul simplu : din cauza deficien\u0163ei de percep\u0163ie pe care am sesizat-o \u015fi am studiat-o la subiect, prefer s\u0103 \u00eel men\u0163in \u00een aceast\u0103 pozi\u0163ie pentru a-i supraveghea constant aten\u0163ia \u015fi percep\u0163ia.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/Muresan_cotare_frostig.jpg\" "\\"Muresan_cotare_frostig\\"")
<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-content\/uploads\/2014\/02\/Muresan_ex_frostig.jpg\" "\\"Muresan_ex_frostig\\"")
<\/p>\n