O perspectiv\u0103 asupra dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii adolescentului \u00een lumina psiho-sociologiei. Transform\u0103rile emo\u021bionale \u0219i psihologice pe care le traverseaz\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eel fac vulnerabil \u00een fa\u021ba mediului s\u0103u de via\u021b\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u00eel prezint\u0103 \u00een fa\u021ba educa\u021biei formale ca pe o provocare. Adolescentul gase\u0219te refugiu, fascina\u021bie \u0219i modele \u00een anturajul s\u0103u, \u00een timp ce valorile \u0219colii sunt privite cu tot mai mult scepticism. \u00cen aceast\u0103 confruntare intelectual\u0103 \u0219i emo\u021bional\u0103, natura mediului socio-cultural \u00een care tr\u0103ie\u0219te elevul joac\u0103 un rol crucial \u00een cre\u0219terea sa armonioas\u0103 \u0219i evolu\u021bia c\u0103tre succes.
\n<\/p>\n
Analiza influen\u0163ei mediului socio-emo\u0163ional asupra dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u0163ii preadolescentului \u015fi adolescentului este, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un subiect deosebit de complex prin num\u0103rul de variabile ce trebuie analizate \u015fi corelate.<\/p>\n
Ioan Nicola remarca faptul c\u0103 \u201epersonalitatea confer\u0103 omului identitate proprie, nonrepetitiv\u0103, unicitate, expresie a unei anume \u00eembin\u0103ri a variabilelor sale interne, unele dintre acestea impun\u00e2ndu-se cu o intesitate mai puternic\u0103 \u00een structura de ansamblu a acestui construct uman.\u201d (Nicola, 2000, p.149)<\/p>\n
Gordon Allport vedea personalitatea uman\u0103 ca \u201eorganizare dinamic\u0103 \u00een cadrul individului a acelor sisteme psiho-fizice care determin\u0103 g\u00e2ndirea \u015fi comportamentul s\u0103u caracteristic.\u201d (Allport, apud.Cuco\u015f coord., 1998, p.75).<\/p>\n
Personalitatea este o structur\u0103 compus\u0103 ce cuprinde o serie de \u201etr\u0103s\u0103turi \u015fi calit\u0103\u0163i formale, dinamico-energetice (temperamentul), de con\u0163inut, socio-morale \u015fi axiologice (caracterul) \u015fi aspecte instrumentale, performan\u0163iale\u201d.\u00a0 (Cuco\u015f coord.,1998, pp. 77-79)<\/p>\n
Perioada adolescen\u0163ei este momentul de debut al cristaliz\u0103rii tr\u0103s\u0103turilor principale ale caracterului. Din acest motiv nu se pot trage concluzii despre personalitatea elevului, mai ales a celui de v\u00e2rst\u0103 mic\u0103. Dar pentru a \u00een\u0163elege mai bine procesul prin care mediul socio-emo\u0163ional contribuie la formarea sau modelarea personalit\u0103\u0163ii adolescentului \u015fi preadolescentului este necesat mai \u00eent\u00e2i s\u0103 \u00een\u0163elegem cine \u015fi ce este adolescentul, respectiv cine este preadolescentul. \u00cen cartea sa, Pedagogie social\u0103, Ioan Neac\u015fu alege spre prezentare dou\u0103 defini\u0163ii sugestive: \u201e\u00cen arcul dezvolt\u0103rii, adolescen\u0163a cunoa\u015fte debutul \u015fi este anticipat\u0103 de pubertate, fiind definit\u0103 ca o perioad\u0103 mai scurt\u0103, dar inc\u0103rcat\u0103 de semnale la nivel somatic, de transform\u0103ri \u2039\u2039\u00een func\u0163ionarea cognitiv\u0103, \u00een interac\u0163iunea social\u0103, emo\u0163ii \u015fi \u00een sim\u0163ul propriei persoane\u203a\u203a (Birch, 2000)\u201d (Neac\u015fu, 2010, p.126) Enciclopedia de psihosociologie define\u015fte adolescen\u0163a ca \u201eperioad\u0103 de trecere de la copil\u0103rie la v\u00e2rsta adult\u0103 caracterizat\u0103 printr-o acut\u0103 c\u0103utare de identitate, \u00een care apar elementele contradictorii cele mai vizibile \u00een raporturile dintre genera\u0163ii.\u201d (Chelcea, 2003, p.21)<\/p>\n
Acela\u015fi dic\u0163ionar arat\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, t\u00e2n\u0103rul renun\u0163\u0103 la normele \u015fi valorile ce-l animau \u00een copil\u0103rie \u015fi prin resocializare, \u00eembr\u0103\u0163i\u015feaz\u0103 altele noi, conforme cu individualitatea \u015fi voin\u0163a sa. La acest\u0103 v\u00e2rst\u0103 el devine profund egocentric \u015fi independent, comport\u00e2ndu-se \u00eentr-o manier\u0103 adesea rebel\u0103, prin care dore\u015fte s\u0103 atrag\u0103 aten\u0163ia asupra sa, s\u0103 arate celor din jur c\u0103 este unic \u015fi nonconformist. Un punct focal al comportamentelor \u015fi atitudinilor sale este st\u00e2rnirea admira\u0163iei celorlal\u0163i \u015fi \u00een acest scop se \u00eendreapt\u0103 multe din preocup\u0103rile \u015fi ac\u0163iunile sale \u2013 de la limbajul pe care \u00eel folose\u015fte \u015fi p\u00e2n\u0103 la vestimenta\u0163ia pe care o alege. Adesea adolescen\u0163ii sfideaz\u0103 normele \u015fi conven\u0163iile sociale general acceptate \u015fi afi\u015feaz\u0103 conduite contradictorii, nu doar din dorin\u0163a de a fi originali, ci \u015fi pentru c\u0103 ei percep mai acut schimb\u0103rile din mediul social. (Idem<\/em>)<\/p>\n Aceast\u0103 din urm\u0103 observa\u0163ie este important\u0103, \u00eentruc\u00e2t arat\u0103 leg\u0103tura dintre susceptibilitatea \u015fi influen\u0163abilitatea specifice perioadei adolescen\u0163ei \u015fi felul \u00een care dinamica mediului social impacteaz\u0103 dezvoltarea personalit\u0103\u0163ii, prin \u00eens\u0103\u015fi sensibilitatea crescut\u0103 a copilului aflat \u00een c\u0103utarea identit\u0103\u0163ii sale.<\/p>\n P\u0103rerile speciali\u015ftilor cu privire la complexitatea proceselor ce se produc \u00een perioada adolescen\u0163ei sunt unanime. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103 se schimb\u0103 dinamica manifest\u0103rilor con\u015ftiin\u0163ei de sine, ale puterii autocontrolului \u015fi ale managementului propriilor emo\u0163ii. Se \u00eentregistreaz\u0103 o mai mare varia\u0163ie a st\u0103rilor de satisfac\u0163ie cu cele de insatisfac\u0163ie, o mai mare preocupare pentru socializare \u015fi adecvare la grupul de referin\u0163\u0103 sau de apartenen\u0163\u0103. Aceste variabile se reflect\u0103 \u00een felul \u00een care adolescentul \u00ee\u015fi joac\u0103 rolurile sociale, \u00een stilul s\u0103u de via\u0163\u0103, \u00een gradul de integrare social\u0103 \u015fi de socializare, \u00een felul \u00een care \u00ee\u015fi duce lupta pentru independen\u0163a relativ\u0103. (Neac\u015fu, 2010, p.127)<\/p>\n P\u0103rintele sociologiei moderne, Emile Durkheim, este unul dintre fondatorii sociologiei educa\u0163iei \u015fi unul dintre promotorii ideii c\u0103 sociologia joac\u0103 un rol esen\u0163ial \u00een \u00een\u0163elegerea \u015fi explicarea felului \u00een care dezvoltarea individului este influen\u0163at\u0103 de mediul \u00een care acesta cre\u015fte \u015fi \u00eenva\u0163\u0103. \u201eIdentitatea societate \u2013 individ este un produs al experien\u0163ei sociale a individului (al biografiei sale sociale), experien\u0163\u0103 \u00een cursul c\u0103reia are loc interiorizarea elementelor con\u015ftiin\u0163ei colective \u00een con\u015ftiin\u0163a individual\u0103.\u201d (Stanciulescu,1996, p.20) Cu alte cuvinte, personalitatea individului prinde contur numai ca urmare a interac\u0163iunii sale cu ceilal\u0163i indivizi, dar \u015fi cu societatea \u00een ansamblu, iar \u00een urma acestei interac\u0163iuni suprastructura social\u0103 transform\u0103, modeleaz\u0103 ceea ce nu este \u00eenn\u0103scut (de pild\u0103, caracterul \u015fi atitudinile). Educa\u0163ia formal\u0103 \u015fi cea informal\u0103 poart\u0103, \u00een viziunea sociologilor, denumirea generic\u0103 de socializare.<\/p>\n Ceea ce transform\u0103 \u0219i reorienteaz\u0103 scopurile dasc\u0103lilor \u00een activitatea lor la catedr\u0103 este \u00eens\u0103\u0219i natura provocatoare a adolescen\u021bei \u00een toate etapele sale. \u00cen cazul adolescen\u0163ilor, normele \u015fi regulile pe care educa\u0163ia \u00eencearc\u0103 s\u0103 le promoveze sunt privite analitic \u015fi adesea sceptic. Nu arareori normele sunt criticate \u015fi chiar \u00eenc\u0103lcate. Dar poate c\u0103, \u00een final, \u00eensu\u015fi acest proces ajunge s\u0103 contribuie la conturarea personalit\u0103\u0163ii individului, la apari\u0163ia unei perspective proprii, uneori \u00een consonan\u0163\u0103 cu cea colectiv\u0103, alteori (e drept, nu adesea) original\u0103 \u015fi chiar revolu\u0163ionar\u0103. Pentru Durkheim \u201emi\u015fcarea este dubl\u0103: dinspre societate c\u0103tre individ, ca proces de interiorizare \u015fi dinspre individ c\u0103tre societate, ca proces de socializare. Vectorul acestei duble mi\u015fc\u0103ri \u00eel constituie educa\u0163ia\u201d (Idem)<\/p>\n Referinte bibliografice<\/strong><\/em><\/p>\n Chelcea, S., Ilu\u021b, P. (eds.). Enciclopedie de psihosociologie. Bucure\u0219ti: Ed. Economic\u0103, 2003. O perspectiv\u0103 asupra dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii adolescentului \u00een lumina psiho-sociologiei. Transform\u0103rile emo\u021bionale \u0219i psihologice pe care le traverseaz\u0103 t\u00e2n\u0103rul \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00eel fac vulnerabil \u00een fa\u021ba mediului s\u0103u de via\u021b\u0103 \u0219i \u00een acela\u0219i timp \u00eel prezint\u0103 \u00een fa\u021ba educa\u021biei formale … Cite\u0219te continuarea
\nCuco\u0219, C. (coord.). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare \u0219i grade didactice. Ia\u0219i: Polirom, 1998.
\nNeac\u0219u, I., Pedagogie social\u0103. Bucure\u0219ti: Ed. Universitar\u0103, 2010.
\nNicola, I., Tratat de pedagogie \u0219colar\u0103. Bucure\u0219ti: Aramis, 2000.
\nSt\u0103nciulescu, E., Teorii sociologice ale educa\u021biei. Ia\u0219i: Polirom, 1996.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"