Succesul \u00een munca instructiv-educativ\u0103 depinde \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de cadrele didactice, de competen\u0163a \u015fi dragostea lor pentru profesie. Nici planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, nici programele \u015fcolare, nici manualele, nici baza material\u0103 a \u015fcolii nu pot avea asupra elevilor o influen\u0163\u0103 care s\u0103 poat\u0103 fi comparat\u0103 cu cea a cadrelor didactice.
\nPropun \u00een continuare c\u00eeteva metode didactice, la limita dintre tradi\u0163ional \u015fi modern, aplicate de mine la clas\u0103: Prelegerea, Brainstormingul, R.A.I., Ciorchinele \u201c\u015etiu\/ vreau s\u0103 \u015ftiu\/ am \u00eenv\u0103\u0163at\u201d, Jocul detectivului, Tabu, toate cu exemple de practic\u0103.
\n<\/p>\n
Misiunea cadrelor didactice este \u00eenalt\u0103 \u015fi nobil\u0103. Rolul profesorului \u00een procesul de modelare a elevului era \u015fi este poate cel mai important, at\u00e2t \u00een trecut (c\u00e2nd se considera c\u0103 profesorul era \u00een centrul aten\u0163iei), c\u00e2t \u015fi \u00een prezent (unde \u00eenv\u0103\u0163area este centrat\u0103 pe elev).
\n\u00cen contextul actual se remarc\u0103 o necesitate a schimb\u0103rii \u00een didactica tuturor disciplinelor, inclusiv \u00een didactica limbii franceze, accentul pun\u00e2ndu-se pe strategiile \u015fi tehnicile de predare-\u00eenv\u0103\u0163are folosite la clas\u0103.<\/p>\n
Potrivit orient\u0103rii tradi\u0163ionale, rolul elevului const\u0103 \u00een a urm\u0103ri prelegerea \u015fi explica\u0163iile profesorului, a re\u0163ine, a accepta \u00een mod pasiv ideile primite, a le reproduce \u015fi a lucra izolat.
\nLa polul opus, orientarea modern\u0103 atribuie alte roluri elevului. Acesta trebuie s\u0103 \u00ee\u015fi exprime punctul de vedere, s\u0103 \u00ee\u015fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u015feasc\u0103 ideile cu ceilal\u0163i, s\u0103 argumenteze, s\u0103-\u015fi pun\u0103 \u015fi s\u0103 pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri cu scopul de a \u00een\u0163elege, s\u0103 coopereze cu ceilal\u0163i elevi \u00een vederea rezolv\u0103rii problemelor \u015fi a sarcinii de lucru. Cheia unei ore reu\u015fite presupune \u00een\u0163elegere \u015fi colaborare profesor-elevi, implicare \u015fi alegerea unor strategii \u015fi metode adecvate.
\nAstfel, se recomand\u0103 o \u00eempletire a metodelor tradi\u0163ionale de predare-\u00eenv\u0103\u0163are cu cele noi \u015fi nu o respingere total\u0103 a acestora, c\u00e2t \u015fi o adaptare a metodelor tradi\u0163ionale la contextul actual.<\/p>\n
Prelegerea<\/strong>, metod\u0103 didactic\u0103 tradi\u0163ional\u0103, poate fi modernizat\u0103 \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it\u0103 prin preocuparea profesorului de a stimula interesul elevilor prin introducerea unor pove\u015fti sau glume, a unor imagini captivante \u015fi filmule\u0163e despre ceea ce urmeaz\u0103 a fi prezentat sau lansarea unor \u00eentreb\u0103ri incitante ce determin\u0103 participarea elevilor.<\/p>\n Exemplu<\/em>: La clasa a VII-a (Manual Sigma, L2), lectura lec\u0163iei \u201cEn garde, les fantassins!\u201d a fost precedat\u0103 de vizionarea filmului artistic \u201cLes trois mousquetaires\u201d ce trata acela\u015fi subiect, fapt ce a determinat un interes deosebit din partea elevilor.<\/p>\n Brainstormingul<\/strong>, metod\u0103 ce const\u0103 \u00een formularea a c\u00e2t mai multe idei legate de o tem\u0103 dat\u0103 este o metod\u0103 ce prezint\u0103 mai multe avantaje: to\u0163i elevii particip\u0103 \u00een mod activ, \u00ee\u015fi dezvolt\u0103 capacitatea de a tr\u0103i anumite situa\u0163ii, de a le analiza \u015fi de a lua decizii, \u00ee\u015fi exprim\u0103 personalitatea, se elibereaz\u0103 de anumite prejudec\u0103\u0163i, \u00ee\u015fi devolt\u0103 creativitatea. Exemplu<\/em>: Lec\u0163iile ce introduc vocabular nou(obiectele \u015fcolarului, animalele de la ferm\u0103, hainele, activit\u0103\u0163ile \u015fcolarului, etc.) pot debuta cu un brainstorming pe baza temei propuse sau a unor imagini. Elevii pot utiliza dic\u0163ionare.<\/p>\n R.A.I. (r\u0103spunde, arunc\u0103, \u00eentreab\u0103)<\/strong> este o metod\u0103 activ-participativ\u0103 folosit\u0103 pentru fixarea cuno\u015ftin\u0163elor deja predate. Are avantajul de ai apropia pe elevi unul de altul prin comunicarea direct\u0103.<\/p>\n Exemplu<\/em>: clasa a V-a \u2013 fixarea cuno\u015ftin\u0163elor la lec\u0163ia \u201ca se prezenta, a r\u0103spunde la prezent\u0103ri\u201d\u00a0 Elevii au f\u0103cut un cerc, iar cu ajutorul unei mingi pasate de la unul la altul, s-au prezentat pe s\u0103rite. Elevul care trimitea mingea se prezenta\u201d Je m\u00b4appelle Victor\u201d , apoi lansa mingea \u015fi \u00eentrebarea \u201cComment t\u00b4appelles-tu?<\/em>\u201d unui alt elev, astfel \u00eenc\u00e2t toat\u0103 clasa a fost antrenat\u0103 \u00eentr-un mod pl\u0103cut \u00een lec\u0163ie.<\/p>\n Ciorchinele<\/strong> este o metoda de brainstorming neliniar\u0103 care stimuleaz\u0103 g\u0103sirea conexiunilor dintre idei \u015fi care presupune mai multe etape: 1. se alege o tem\u0103\/ un cuv\u00e2nt ce urmeaz\u0103 a fi cercetat \u015fi se scrie \u00eenmijlocul tablei sau a unei fi\u015fe de lucru, 2. se cere elevilor s\u0103 scrie toate ideile care le vin in minte \u00een leg\u0103tur\u0103 cu tema sau cuv\u00e2ntul respectiv, tr\u0103g\u00e2nd linii intre acestea \u015fi cuv\u00e2ntul dat, 3. activitatea se opre\u015fte atunci c\u00e2nd se epuizeaz\u0103 toate ideile sau c\u00e2nd s-a terminat perioada de timp acordat\u0103. Elevii pot fi \u00eemp\u0103r\u0163i\u0163i \u00een grupuri mici sau \u00een perechi, fiecare grup av\u00e2nd cret\u0103 de o anumit\u0103 culoare, fiind astfel \u00een competi\u0163ie (care grup\u0103 a scris cele mai multe \u015fi mai bune idei- tabla va ar\u0103ta la sf\u00e2r\u015fit ca un curcubeu). La sf\u00e2r\u015fitul lec\u0163iei, ideile pot fi reorganizate \u00een func\u0163ie de anumite criterii stabilite de elevi sau de profesor, reorganiz\u00e2ndu-se astfel ciorchinele.<\/p>\n Exemplu<\/em>: Pot fi abordate diferite teme precum: \u015fcoala, casa, meseriile, anotimpurile, animalele, etc.<\/p>\n \u201c\u015etiu\/ vreau s\u0103 \u015ftiu\/ am \u00eenv\u0103\u0163at<\/strong>\u201d este o metod\u0103 activ-participativ\u0103 ce implic\u0103 lucrul frontal cu elevii sau pe grupuri mici, const\u00e2nd \u00een a solicita elevilor s\u0103 prezinte ceea ce \u015ftiu deja despre o tem\u0103 dat\u0103 \u015fi de a formula \u00eentreb\u0103ri la care se a\u015fteapt\u0103 r\u0103spuns din lec\u0163ie.<\/p>\n Exemplu<\/em>: Aceast\u0103 metod\u0103 a fost folosit\u0103 la clasa a VI-a pentru discutarea unor elemente legate de geografia Fran\u0163ei. Profesorul a oferit elevilor,imp\u0103r\u0163i\u0163i pe grupe, fi\u015fe de lucru con\u0163in\u00e2nd un tabel cu 3 coloane: \u201c\u015etiu\u201d, \u201cVreau s\u0103 \u015ftiu\u201d , \u201cAm \u00eenv\u0103\u0163at\u201d. Primele dou\u0103 coloane trebuie s\u0103 fie completate la \u00eenceputul activit\u0103\u0163ii, dup\u0103 explica\u0163iile oferite de profesor, iar ultima trebuie completat\u0103 pe parcursul lec\u0163iei, \u00een func\u0163ie de informa\u0163iile noi ob\u0163inute. Astfel, ideile din coloane sunt completate pe fi\u015fele de lucru, c\u00e2t \u015fi la tabl\u0103. Este de preferat ca grupele de elevi s\u0103 aib\u0103 cret\u0103 de diferite culori. Elevii \u015ftiau c\u0103 Fran\u0163a este situat\u0103 \u00een partea de vest a Europei, au enumerat c\u00e2teva denumiri de mun\u0163i (Alpi, Pirinei), de ape (Sena), de monumente (Turnul Eiffel, Muzeul Louvre). Elevii doreau s\u0103 \u015ftie ce al\u0163i mun\u0163i sunt \u00een Fran\u0163a, ce alte cursuri de ap\u0103 o traverseaz\u0103, doreau s\u0103 vad\u0103 imagini cu monumentele importante din Fran\u0163a \u015fi s\u0103 cunoasc\u0103 mai multe despre acestea. \u00cen a treia coloan\u0103 \u201c Am inv\u0103\u0163at\u201d, elevii au transcris ce au \u00eenv\u0103\u0163at \u00een ora respectiv\u0103.<\/p>\n Jocul detectivului<\/strong>, folosit la \u00een\u0163elegerea \u015fi producerea oral\u0103, poate aborda descrierea de persoane sau personaje. Un elev iese din clas\u0103, \u00een timp ce ceilal\u0163i vor fixa un suspect. La revenirea \u00een clas\u0103 acesta va adresa \u00eentreb\u0103ri ce necesit\u0103 r\u0103spuns \u00eenchis: da sau nu, iar clasa \u00eei va r\u0103spunde p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd acesta va ghici persoana. (\u201cIl est blond? Oui. C\u00b4est une fille? Non.<\/em>\u201d)<\/p>\n \u201cTabu<\/strong>\u201d presupune ghicirea unui cuv\u00e2nt de c\u0103tre membrii echipei f\u0103r\u0103 folosirea\u00a0 cuvintelor interzise. De exemplu<\/em>: \u201dla poste<\/em>\u201d, f\u0103r\u0103 a pronun\u0163a termenii : timbres, facteur, lettre, courrier et bo\u00eete aux lettres. Elevii vor trebui s\u0103 fac\u0103 apel la sinonimie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Succesul \u00een munca instructiv-educativ\u0103 depinde \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103 de cadrele didactice, de competen\u0163a \u015fi dragostea lor pentru profesie. Nici planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, nici programele \u015fcolare, nici manualele, nici baza material\u0103 a \u015fcolii nu pot avea asupra elevilor o … Cite\u0219te continuarea
\nProfesorul trebuie s\u0103 \u00eencurajeze exprimarea ideilor, s\u0103 nu permit\u0103 inhibarea interven\u0163iilor elevilor, s\u0103 stimuleze explozia de idei, s\u0103 motiveze \u00eenv\u0103\u0163area elevilor \u00eencep\u00e2nd o lec\u0163ie nou\u0103 cu un brainstorming.<\/p>\n