C\u00e2nd se sun\u0103 de intrare, profesorul se preg\u0103te\u0219te pentru \u00eent\u00e2lnirea cu elevii, concentr\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga energie mental\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. El urmeaz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een fa\u021ba unui colectiv cu a\u0219tept\u0103ri \u00eenalte \u00een ceea ce-l prive\u0219te, de aceea trebuie s\u0103 fie bine preg\u0103tit, coerent, clar, concis \u0219i carismatic. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 toate acestea, el trebuie s\u0103 fie \u0219i un specialist \u00een comunicare, pentru c\u0103, de cele mai multe ori, nu ceea ce spunem asigur\u0103 succesul mesajului, ci felul \u00een care o spunem. Comunicarea eficient\u0103 dintre profesor \u0219i elevi este o \u0219tiin\u021b\u0103 bazat\u0103 pe precepte clare, iar nerespectarea lor poate sc\u0103dea considerabil nivelul motiva\u021biei \u0219i, implicit, al performan\u021belor.
\nArticolul se concentreaz\u0103 asupra acelor erori surprinz\u0103toare, ce trec adesea neobservate, ba chiar sunt considerate, \u00een mod obi\u0219nuit, drept utile \u00een procesul instructiv-educativ.
\n<\/p>\n
De aceste probleme se preocup\u0103 \u0219i Jenny Edwards \u00een cartea sa, Inviting students to learn. 100 tips for talking effectively with your students<\/em>. Autoarea porne\u0219te \u00eentr-o c\u0103l\u0103torie de explorare \u0219tiin\u021bific\u0103 a literaturii de specialitate \u0219i extrage, sintetic, cele mai valoroase recomand\u0103ri pentru o comunicare eficient\u0103 a profesorului cu elevii, eviden\u021biind exemple de comunicare defectuoas\u0103, cu consecin\u021be negative asupra performan\u021belor \u0219i a dezvolt\u0103rii copilului.<\/p>\n Dintr-o serie at\u00e2t de numeroas\u0103 de principii, este dificil\u0103 selectarea spre detaliere a\u00a0 unui num\u0103r restr\u00e2ns, de aceea, am folosit drept criteriu de selec\u021bie \u201esurpriza\u201d, reac\u021bia emo\u021bional\u0103 de uimire pe care au provocat-o. Concret, multe dintre obiceiurile dasc\u0103lilor \u0219i ale mele, implicit, pe care le consideram, cu mult\u0103 convingere, fire\u0219ti, dac\u0103 nu chiar benefice, se reg\u0103sesc enumerate printre gre\u0219elile de comunicare.<\/p>\n Prima dintre acestea este utilizarea conjunc\u021biei adversative \u201edar<\/strong>\u201d. Speciali\u0219tii nu indic\u0103 modalitatea corect\u0103 de folosire a ei, ci o interzic \u00een totalitate. Explica\u021bia este aceea c\u0103 efectul psiho-afectiv asupra elevului este altul dec\u00e2t cel dat de func\u021bia gramatical\u0103: tot ceea ce s-a spus \u00eenaintea lui „dar” este anulat prin simpla introducere a termenului. Copilul nu va mai lua \u00een considerare lauda, dac\u0103 dup\u0103 ea este formulat\u0103 o obiec\u021bie. O alternativ\u0103 propus\u0103 este aceea a separ\u0103rii celor dou\u0103 mesaje \u00een fraze distincte, de tipul: \u201eMi-a pl\u0103cut formularea ideilor \u00een eseul t\u0103u!<\/em>\u201d \u0219i apoi \u201eDac\u0103 a\u0219 avea o sugestie pentru tine, aceea ar fi s\u0103 recite\u0219ti la final \u0219i s\u0103 \u00eencerci ajustarea lungimii frazelor \u2013 \u00een felul acesta impactul asupra auditoriului va fi chiar mai mare.<\/em>\u201d\u00a0\u00a0Aici apare cea de-a doua subtilitate a formul\u0103rii mesajelor, luat\u0103 \u00een discu\u021bie \u00een studiul autoarei: \u201echiar mai mare<\/strong>\u201d sau \u201e\u0219i mai mare<\/strong>\u201e , dar niciodat\u0103 \u201emai mare\u201d sau \u201emai bine\u201d. Nu se recomand\u0103 aprecieri precum \u201eTe descurci mai bine!<\/em>\u201d, deoarece acestea au ca sub\u00een\u021beles ideea c\u0103 elevul nu s-a descurcat bine p\u00e2n\u0103 atunci, presta\u021bia lui a fost un insucces \u0219i abia acum a reu\u0219it s\u0103 evolueze. Introducerea unui adverb, asemenea celor de mai sus, poate anula acest efect nedorit: \u201e\u0218i p\u00e2n\u0103 acum a fost bine, dar continui s\u0103-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti rezultatele.<\/em>\u201d<\/p>\n Cea mai surprinz\u0103toare dintre gre\u0219elile s\u0103v\u00e2r\u0219ite de profesori, av\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp convingerea c\u0103 au o atitudine pozitiv-constructiv\u0103 este, \u00een opinia speciali\u0219tilor, lauda performan\u021belor \u0219i a rezultatelor, cu opusul s\u0103u, critica vehement\u0103. Desigur, obiec\u021biile nu se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre acest tip de comunicare, \u00een sine, ci c\u0103tre formularea concret\u0103 a mesajului: \u201eFelicit\u0103ri! Ai scris un eseu excelent!<\/em>\u201d , \u201eFoarte bine! Este cea mai bun\u0103 lucrare!<\/em>\u201d sau \u201eDin p\u0103cate, lucrarea ta este foarte slab\u0103!<\/em>\u201d sunt doar c\u00e2teva dintre afirma\u021biile frecvent utilizate de c\u0103tre cadrul didactic. Totu\u0219i, ceea ce au \u00een comun, le transform\u0103 \u00een inamici ai comunic\u0103rii constructive, \u00een ciuda tuturor aparen\u021belor \u2013 judecata de valoare<\/strong>. Atunci c\u00e2nd ne exprim\u0103m astfel, comunic\u0103m implicit, involuntar, c\u0103 perspectiva noastr\u0103 reprezint\u0103 adev\u0103rul absolut \u0219i unic, al persoanei avizate; c\u0103 noi suntem de\u021bin\u0103torii cunoa\u0219terii, experien\u021bei \u0219i expertizei, f\u0103r\u0103 drept de apel \u0219i c\u0103 ceea ce ni se pare demn de a fi criticat sau apreciat reprezint\u0103 \u00een mod universal un lucru demn de aceasta. Astfel, tindem s\u0103 inocul\u0103m elevului ideea c\u0103, \u00een m\u0103sura \u00een care reu\u0219e\u0219te s\u0103 ne mul\u021bumeasc\u0103, munca sa are sau nu valoare. Tendin\u021bele \u0219i preferin\u021bele noastre, mai mult sau mai pu\u021bin subiective (de\u0219i trebuie s\u0103 admitem c\u0103 orice om este subiectiv, \u00een mod inevitabil), \u00eencep s\u0103 orienteze modalitatea \u00een care elevul rezolv\u0103 sarcinile \u0219i mai ales, \u00eel fac vulnerabil \u00een fa\u021ba aprob\u0103rii sau dezaprob\u0103rii celor pe care \u00eei consider\u0103 superiori lui, limit\u00e2ndu-i astfel originalitatea, capacitatea de auto-exprimare \u0219i des\u0103v\u00e2r\u0219irea propriei identit\u0103\u021bi.<\/p>\n Pe c\u00e2t de sumbre aceste predic\u021bii, pe at\u00e2t de simpl\u0103 \u0219i totodat\u0103, subtil\u0103, solu\u021bia. Profesorul trebuie s\u0103 foloseasc\u0103 \u00eentotdeauna persoana \u00eent\u00e2i atunci c\u00e2nd ofer\u0103 feedback elevilor s\u0103i; trebuie s\u0103 sublinieze caracterul personal al afirma\u021biilor pe care le face, mai ales atunci c\u00e2nd nu este vorba despre gre\u0219eli obiective, \u201ematematice\u201d, verificabile prin metode \u0219tiin\u021bifice. Astfel, \u00een schimbul lui \u201eFoarte bine! Este cel mai bun eseu!<\/em>\u201d sau \u201eLucrarea ta este o dezam\u0103gire!<\/em>\u201d, profesorul trebuie s\u0103 aleag\u0103: \u201eDin punctul meu de vedere<\/strong>, te-ai descurcat excelent!<\/em>\u201d, \u201eDac\u0103 ar fi s\u0103-mi exprim punctul de vedere, a\u0219 spune c\u0103 argumentele tale nu sunt tocmai convig\u0103toare.<\/em>\u201d sau \u201eDac\u0103 mi-ai cere p\u0103rerea, a\u0219 remarca \u00een lucrarea ta at\u00e2t puncte slabe, c\u00e2t \u0219i puncte tari.<\/em>\u201d \u0219i exemplele pot continua.<\/p>\n Lectura, dar mai ales punerea \u00een practic\u0103 a celor \u00eenv\u0103\u021bate, nu poate dec\u00e2t s\u0103 ne aduc\u0103 mai aproape de succes, iar \u00een cazul de fa\u021b\u0103, mai aproape de sufletul elevului, c\u0103ruia vom \u0219ti s\u0103-i aliment\u0103m \u00eencrederea \u00een for\u021bele proprii.<\/p>\n Bibliografie:<\/strong><\/em> C\u00e2nd se sun\u0103 de intrare, profesorul se preg\u0103te\u0219te pentru \u00eent\u00e2lnirea cu elevii, concentr\u00e2ndu-\u0219i \u00eentreaga energie mental\u0103 \u00een aceast\u0103 direc\u021bie. El urmeaz\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een fa\u021ba unui colectiv cu a\u0219tept\u0103ri \u00eenalte \u00een ceea ce-l prive\u0219te, de aceea trebuie s\u0103 fie bine … Cite\u0219te continuarea
\nEdwards, Jenny (1949), Inviting students to learn: 100 tips for talking effectively with your students<\/em>, Ed.\u00a0ASCD, Virginia, USA, 2010<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"