{"id":2614,"date":"2014-03-21T12:03:08","date_gmt":"2014-03-21T12:03:08","guid":{"rendered":"http:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/?p=2614"},"modified":"2014-03-22T12:03:24","modified_gmt":"2014-03-22T12:03:24","slug":"jocul-metacognitiv-cine-sunt-eu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/jocul-metacognitiv-cine-sunt-eu","title":{"rendered":"Jocul metacognitiv – Cine sunt eu?"},"content":{"rendered":"

Cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 a elevilor este important\u0103 at\u00e2t pentru desf\u0103\u015furarea procesului instructiv-educativ, c\u00e2t \u015fi pentru orientarea \u015fcolar\u0103 \u015fi profesional\u0103 a acestora.
\nJocul reprezint\u0103 metoda cea mai pl\u0103cut\u0103 de elev \u015fi cea mai indicat\u0103 pentru profesor s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 elevii \u015fi s\u0103 rezolve deficien\u0163ele competen\u0163elor emo\u0163ionale ale acestora.
\nCine sunt eu?<\/em> este at\u00e2t un joc metacognitiv, c\u00e2t \u015fi un joc al imagina\u0163iei, care poate fi folosit de c\u0103tre cadrele didactice ca un exerci\u0163iu de cunoa\u015ftere a elevului, de educare emo\u0163ional\u0103 a \u015fcolarului mic. Acest joc are un rol foarte important \u00een cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 a elevilor de c\u0103tre profesor \u00eentruc\u00e2t jocul este o metod\u0103 pl\u0103cut\u0103 de copil, prin intermediul c\u0103ruia profesorul se apropie repede \u015fi u\u015for de elev.
\nO cunoa\u015ftere psihopedagogic\u0103 a copilului, educarea emo\u0163ional\u0103 a acestuia, o rela\u0163ie apropiat\u0103 profesor-elev, cu rezultate vizibile \u00een evolu\u0163ia elevului, nu se poate concepe f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea \u015fi \u00een\u0163elegerea copilului, f\u0103r\u0103 o atitudine cald\u0103, urm\u0103rindu-se \u00eendeaproape formarea \u015fi evolu\u0163ia elevului.
\n<\/p>\n

1. Repere conceptuale<\/strong><\/p>\n

Copil\u0103ria reprezint\u0103 \u201dtemelia\u201d pentru modelarea predic\u0163iilor emo\u0163ionale de-o via\u0163\u0103 ale fiec\u0103rei fiin\u0163e umane.
\nPornind de la acest considerent, este de remarcat c\u0103 unele dintre cele mai gr\u0103itoare lec\u0163ii pentru un copil vin, sau ar trebui s\u0103 vin\u0103, din partea p\u0103rintelui. \u00cen zilele noastre, \u00een majoritatea cazurilor,\u00a0 via\u0163a de familie nu mai ofer\u0103 un sprijin sigur pentru tot mai mul\u0163i copii, astfel c\u0103 gr\u0103dini\u0163a sau \u015fcoala r\u0103m\u00e2ne singurul loc \u00een care comunitatea poate rezolva deficien\u0163ele competen\u0163elor emo\u0163ionale \u015fi sociale ale copiilor.<\/p>\n

Cunoa\u015fterea elevilor de c\u0103tre profesor este o necesitate pentru realizarea unui \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt de calitate deoarece tot mai mult se accentueaz\u0103 importan\u0163a demersurilor educa\u0163ionale ce favorizeaz\u0103 personalizarea pred\u0103rii \u015fi formarea autonomiei elevului.<\/p>\n

\u00cen domeniul psihopedagogiei este de subliniat importan\u0163a cunoa\u015fterii psihologice a elevilor, aceasta fiind o condi\u0163ie esen\u0163ial\u0103 pentru desf\u0103\u015furarea \u00een condi\u0163ii optime a procesului instructiv-educativ. Totodat\u0103, cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 a elevilor este important\u0103 \u015fi \u00een vederea orient\u0103rii \u015fcolare \u015fi profesionale a elevilor.<\/p>\n

\u00cen zilele noastre elevul este supus unor numeroase influen\u0163e, sursele de informa\u0163ie sporesc sim\u0163itor, raporturile cu mediul \u00eenconjur\u0103tor se \u00eembog\u0103\u0163esc \u015fi se complic\u0103. Cu toate acestea, \u00een perioada \u015fcolarit\u0103\u0163ii, rela\u0163ia dominant\u0103, cu profunde implica\u0163ii pedagogice, este rela\u0163ia care se formeaz\u0103 \u00eentre profesor \u015fi elev, \u00eentre cel care educ\u0103 \u015fi cel care este educat. Aceast\u0103 rela\u0163ie exprim\u0103 de fapt chintesen\u0163a procesului instructiv-educativ.
\n\u00centre profesor \u015fi elev are loc un dialog permanent, un dialog intelectual \u015fi moral. De caracterul \u015fi nivelul acestui dialog depinde \u00een mare m\u0103sur\u0103 efectul muncii educative, \u00eentruc\u00e2t influen\u0163a profesorului las\u0103 urme ad\u00e2nci \u00een via\u0163a elevului.<\/p>\n

Profesorul lucreaz\u0103 cu fiin\u0163e care poart\u0103 visuri mari. Pentru ca aceste visuri s\u0103 devin\u0103 realitate, profesorul trebuie s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een intimitatea vie\u0163ii psihice a copilului. A\u015fadar, pentru ca rela\u0163ia profesor-elev s\u0103 aib\u0103 ca rezultat reu\u015fita procesului instructiv-educativ depinde de felul \u00een care profesorul se apropie de lumea spiritual\u0103 a copilului \u015fi \u00eel \u00een\u0163elege.<\/p>\n

Personalitatea profesorului trebuie raportat\u0103 la motiva\u0163ia elevului, \u00eentruc\u00e2t este evident c\u0103 unii profesori determin\u0103 motiva\u0163ia elevilor pentru carte pe c\u00e2nd al\u0163ii, care aparent dispun de acelea\u015fi cuno\u015ftin\u0163e \u015fi aptitudini, nu o pot face. Profesorul care determin\u0103 motiva\u0163ia elevilor este profesorul care \u00ee\u015fi cunoa\u015fte elevul. Cunosc\u00e2ndu-\u015fi elevul, un asemenea profesor va alege metodele \u015fi mijloacele didactice corespunz\u0103toare elevului\/clasei de elevi.<\/p>\n

Cunoa\u015fterea elevului este condi\u0163ia necesar\u0103 pentru realizarea unei educa\u0163ii de calitate. Acest lucru este afirmat \u015fi de Gabriela Cristea \u201dF\u0103r\u0103 o cunoa\u015ftere profund\u0103 a personalit\u0103\u0163ii elevului, prin strategii \u015fi tehnici adecvate de cunoa\u015ftere \u015ftiin\u0163ific\u0103 (psihologic\u0103, pedagogic\u0103, social\u0103 etc.) nu poate fi realizat un proces instructiv-educativ eficient, bazat pe individualizarea activit\u0103\u0163ilor de predare-\u00eenv\u0103\u0163are-evaluare<\/em>\u201d.<\/p>\n

Fiecare profesor posed\u0103 un arsenal metodologic propriu de instruire \u015fi actualizeaz\u0103 multiple variante de strategii didactice. Experien\u0163a educa\u0163ional\u0103 a relevat adeseori faptul c\u0103 valoarea sau calitatea ac\u0163iunii pedagogice este dependent\u0103 nu doar de multitudinea metodelor cu care poate opera\u0163ionaliza un profesor, ci \u015fi de inspira\u0163ia sau „neobi\u015fnuitul” strategiei didactice concepute \u015fi aplicate (sau aplicabile).<\/p>\n

\u00centruc\u00e2t orice metod\u0103 \u00ee\u015fi are limitele sale \u00een investigarea faptelor, folosirea mai multor metode \u015fi corelarea rezultatelor va oferi o mai mare siguran\u0163\u0103 \u00een cercetare \u015fi va conduce spre surprinderea multitudinii aspectelor pe care le prezint\u0103.<\/p>\n

2. Jocul metacognitiv<\/strong><\/p>\n

Exist\u0103 mai multe metode \u015fi strategii didactice pe care profesorul le utilizeaz\u0103, \u00een cadrul activit\u0103\u0163ilor instructiv-educative, pentru a cunoa\u015fte elevii, pentru educarea emo\u0163ional\u0103 a acestora. Dintre acestea se pot enumera: observa\u0163ia, experimentul, conversa\u0163ia, analiza, metoda biografic\u0103, metoda anchetei sociale \u015fi psihosociale, testele etc.<\/p>\n

Cu toate acestea, jocul reprezint\u0103 principala metod\u0103, \u015fi cea mai pl\u0103cut\u0103 de elev, prin care profesorul poate s\u0103 cunoasc\u0103 elevul \u015fi s\u0103 rezolve deficien\u0163ele competen\u0163elor emo\u0163ionale ale acestuia.<\/p>\n

Creativitatea are un rol foarte important \u00een rezolvarea de probleme, prin utilizarea jocurilor metacognitive.
\nJocul metacognitiv este un joc al imagina\u0163iei \u015fi creativit\u0103\u0163ii prin intermediul c\u0103ruia profesorul cunoa\u015fte elevul, realiz\u00e2ndu-se totodat\u0103 \u015fi educarea emo\u0163ional\u0103 a acestuia.
\nDe cele mai multe ori, aceste jocuri pot fi inventate chiar de profesori, \u00een func\u0163ie de particularit\u0103\u0163ile de v\u00e2rst\u0103 ale colectivului clasei pe care dore\u015fte s\u0103-l cunoasc\u0103.
\nCu toate c\u0103 se adreseaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd copiilor, aceste jocuri pot fi adaptate cu succes la tineri \u015fi adul\u0163i.<\/p>\n

3. Jocul Cine sunt eu?<\/em><\/strong><\/p>\n

Cine sunt eu?<\/em> este at\u00e2t un joc metacognitiv, c\u00e2t \u015fi un joc al imagina\u0163iei, care poate fi folosit de c\u0103tre cadrele didactice ca un exerci\u0163iu de cunoa\u015ftere a elevului, de educare emo\u0163ional\u0103 a \u015fcolarului mic.
\nParticipan\u0163ii, 23 elevi din ciclul primar (clasa a IV-a), a\u015feza\u0163i \u00een semicerc, se prezint\u0103 folosind numai 5 cuvinte (adjective).
\nAceste cuvinte au fost scrise ini\u0163ial pe o h\u00e2rtie, astfel \u00eenc\u00e2t, unii elevi s\u0103 nu fie influen\u0163a\u0163i de \u201dprezentarea\u201d celorlal\u0163i.<\/p>\n

\u00cen urma r\u0103spunsurilor date de elevi, se remarc\u0103 faptul c\u0103 tr\u0103s\u0103turile pozitive au frecven\u0163\u0103 mai mare dec\u00e2t tr\u0103s\u0103turile negative: ascult\u0103toare 4, b\u0103t\u0103u\u015f\/ b\u0103t\u0103u\u015f\u0103 2, bun\/ bun\u0103 9, cuminte 3, curajos\/ curajoas\u0103 4, curios\/ curioas\u0103 3, darnic 2, de\u015ftept\/ de\u015fteapt\u0103 7, enervant\/ enervant\u0103 3, fricos\/ fricoas\u0103 8, frumos\/ frumoas\u0103 6, gras\/ gras\u0103 1, harnic\/ harnic\u0103 12, inteligent\u0103 1, \u00eenalt\/ \u00eenalt\u0103 3, \u00eenc\u0103p\u00e2\u0163\u00e2nat\/\u00a0 \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103 4, \u00een\u0163eleg\u0103tor\/ \u00een\u0163eleg\u0103toare 4, juc\u0103u\u015f\u0103 1, l\u0103ud\u0103roas\u0103 1, lene\u015f\/ lene\u015f\u0103 3, mic\/ mic\u0103 3, milos\/ miloas\u0103 3, nemilos 1, ordonat\/ ordonat\u0103 4, prost\/ proast\u0103 2, r\u0103u\/ rea 5, r\u0103ut\u0103cios 1, sl\u0103bu\u0163\u0103 1, sportiv\/ sportiv\u0103 3, sufletist\/ sufletist\u0103 7, sup\u0103r\u0103cioas\u0103 1, timid 1, vorb\u0103re\u0163 \/ vorb\u0103rea\u0163\u0103 2.<\/p>\n

Dup\u0103 ce fiecare elev s-a prezentat, proba se repet\u0103, dar din direc\u0163ia opus\u0103.
\nAnaliz\u00e2nd \u201dprezent\u0103rile\u201d elevilor se observ\u0103 c\u0103, fa\u0163\u0103 de tr\u0103s\u0103turile de la prima \u201dprezentare\u201d, apar altele noi: credincioas\u0103 1, indulgent 1, mincinos 1, pl\u00e2ng\u0103cioas\u0103 1, prietenos\/ prietenoas\u0103 2, puternic 1, sincer 8, \u015fmecher 1, frecven\u0163a celor care s-au p\u0103strat se modific\u0103: ascult\u0103toare 11, b\u0103t\u0103u\u015f\/ b\u0103t\u0103u\u015f\u0103 2, bun\/ bun\u0103 2, cuminte 6, curajos\/ curajoas\u0103 2, curios\/ curioas\u0103 10, de\u015ftept\/ de\u015fteapt\u0103 6, enervant\/ enervant\u0103 2, frumos\/ frumoas\u0103 8, gras\/ gras\u0103 3, harnic\/ harnic\u0103 6, \u00eenalt\/ \u00eenalt\u0103 2, \u00een\u0163eleg\u0103tor\/ \u00een\u0163eleg\u0103toare 4, juc\u0103u\u015f\u0103 1, l\u0103ud\u0103roas\u0103 1, mic\/ mic\u0103 2, milos\/ miloas\u0103 12, r\u0103u\/ rea 2, r\u0103ut\u0103cios 2, sportiv\/ sportiv\u0103 3, sufletist\/ sufletist\u0103 9, timid 1, vorb\u0103re\u0163\/ vorb\u0103rea\u0163\u0103 2, iar altele dispar: darnic, fricos\/ fricoas\u0103, inteligent\u0103, \u00eenc\u0103p\u00e2\u0163\u00e2nat\/ \u00eenc\u0103p\u0103\u0163\u00e2nat\u0103, lene\u015f\/ lene\u015f\u0103, nemilos, ordonat\/ ordonat\u0103, prost\/ proast\u0103, sl\u0103bu\u0163\u0103, sup\u0103r\u0103cioas\u0103.<\/p>\n

Prin aceste tr\u0103s\u0103turi, profesorul \u00ee\u015fi d\u0103 seama de modul cum se percepe fiecare elev, dac\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103 prin tr\u0103s\u0103turi pozitive sau \u00ee\u015fi recunoa\u015fte \u015fi tr\u0103s\u0103turile negative. Totodat\u0103, profesorul \u00ee\u015fi d\u0103 seama dac\u0103 elevul este deschis, extrovertit, adic\u0103 dac\u0103 selecteaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile care-l definesc, care-l individualizeaz\u0103, sau este\u00a0 \u00eenchis, introvertit, adic\u0103 selecteaz\u0103 tr\u0103s\u0103turi mai generale, tr\u0103s\u0103turi care-i reprezint\u0103 pe majoritatea.<\/p>\n

Profesorul le propune elevilor s\u0103 r\u0103spund\u0103 la cinci \u00eentreb\u0103ri legate de prezentarea lor, asigur\u00e2ndu-i de confiden\u0163ialitatea r\u0103spunsurilor.
\nElevii noteaz\u0103 pe foaia de h\u00e2rtie r\u0103spunsurile la \u00eentreb\u0103rile pe care propun\u0103torul le scrie pe tabl\u0103:
\n1. Ce ai sim\u0163it c\u00e2nd trebuia s\u0103 te prezin\u0163i?<\/em>
\n 2. A fost ceva la ce te-ai g\u00e2ndit, dar n-ai avut curaj s\u0103 spui?<\/em>
\n 3. Prima sau a doua prezentare a fost mai grea?<\/em>
\n 4. Ce ai spus despre tine? Tr\u0103s\u0103turile pozitive sau cele negative?<\/em>
\n 5. Acum te cuno\u015fti mai bine?<\/em><\/p>\n

Prin intermediul primei \u00eentreb\u0103ri, Ce ai sim\u0163it c\u00e2nd trebuia s\u0103 te prezin\u0163i?<\/em>, profesorul descoper\u0103 ce a sim\u0163it elevul \u00een momentul \u00een care a fost pus s\u0103 se prezinte.
\nR\u0103spunsurile elevilor surprind \u015fi, \u00een acela\u015fi timp, confirm\u0103 personalit\u0103\u0163ile acestora: M-am sim\u0163it ru\u015finat. 10,\u00a0 Am sim\u0163it bucurie. 4,\u00a0 Am sim\u0163it u\u015furare. 3,\u00a0 Am sim\u0163it emo\u0163ie.2,\u00a0 Eu m-am sim\u0163it intimidat\u0103, ca \u015fi c\u00e2nd ar fi fost cea mai mare temere a mea. 1,\u00a0 Am sim\u0163it c\u0103 m\u0103 destind, c\u0103-mi golesc sufletul 1,\u00a0 Am sim\u0163it c\u0103 trebuie s\u0103 fiu sincer.1,\u00a0 Am sim\u0163it c\u0103 voi fi \u00een\u0163eles mai bine de colegi, dac\u0103 eu spun despre mine \u015fi ei m\u0103 cunosc mai bine.1. Aceste r\u0103spunsuri arat\u0103 c\u0103 aproape jum\u0103tate din elevii clasei (10 elevi din 23) s-au sim\u0163it ru\u015fina\u0163i c\u00e2nd au fost nevoi\u0163i s\u0103 se prezinte.<\/p>\n

A doua \u00eentrebare,\u00a0 A fost ceva la ce te-ai g\u00e2ndit, dar n-ai avut curaj s\u0103 spui?<\/em> arat\u0103 faptul c\u0103 elevii nu au fost sinceri \u00een prezentarea lor.\u00a0 Astfel, 20 elevi recunosc c\u0103 a fost ceva la care s-au g\u00e2ndit, dar n-au avut curajul s\u0103 spun\u0103. Dintre ace\u015ftia, 10\u00a0 men\u0163ioneaz\u0103 ce n-au avut curajul s\u0103 spun\u0103: pl\u00e2ng\u0103cios\/ pl\u00e2ng\u0103cioas\u0103 7,\u00a0 mincinoas\u0103 1, fricoas\u0103 1, r\u0103u 1. Doar 3 elevi precizeaz\u0103 c\u0103 nu s-au g\u00e2ndit la ceva despre ei, dar n-au avut curajul s\u0103 spun\u0103.<\/p>\n

La \u00eentrebarea a treia, Prima sau a doua prezentare a fost mai grea?<\/em>, 20 de elevi r\u0103spund c\u0103 prima prezentarea a fost mai grea deoarece le-a fost ru\u015fine de reac\u0163ia celorlal\u0163i. Doar 3 elevi r\u0103spund c\u0103 a doua prezentare a fost mai grea pentru c\u0103: a trebuit s\u0103 recunosc c\u0103 sunt gras\u0103, nu \u00eemi place s\u0103 vorbesc despre mine, la prima prezentare am spus totul, iar la a doua a trebuit s\u0103 aduc am\u0103nunte.<\/p>\n

\u00centrebarea: Ce ai spus despre tine? Tr\u0103s\u0103turile pozitive sau cele negative?<\/em> vine s\u0103 confirme observa\u0163ia profesorului \u015fi anume faptul c\u0103 elevii s-au prezentat sco\u0163\u00e2nd \u00een eviden\u0163\u0103 tr\u0103s\u0103turile pozitive.<\/p>\n

La \u00eentrebarea: Acum te cuno\u015fti mai bine?<\/em> to\u0163i elevii recunosc c\u0103 acum se cunosc mai bine. Astfel,\u00a0 dup\u0103 ce au ascultat prezent\u0103rile celorlal\u0163i, \u015fi-au dat seama de unele tr\u0103s\u0103turi pe care le au \u015fi ei dar de care nu \u015fi-au dat seama sau au evitat s\u0103 le numeasc\u0103.<\/p>\n

Cine sunt eu? este un joc de cunoa\u015ftere \u015fi autocunoa\u015ftere. Prin intermediul lui, elevii se cunosc mai bine pe ei \u00een\u015fi\u015fi, \u00ee\u015fi descoper\u0103 tr\u0103s\u0103turi la care nu s-au g\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 n-au auzit de la ceilal\u0163i. Totodat\u0103, elevii \u00eei cunosc mai bine pe ceilal\u0163i, de\u015fi au petrecut aproape 4 ani \u00eempreun\u0103, \u015fi-au dat seama c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum n-au observat anumite tr\u0103s\u0103turi.<\/p>\n

Acest joc este foarte util deoarece, prin intermediul acestui joc, elevii \u00ee\u015fi con\u015ftientizeaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile, indiferent de felul lor (pozitive sau negative), iar profesorul \u00ee\u015fi cunoa\u015fte elevii, \u015ftie cum s\u0103 vorbeasc\u0103 cu ace\u015ftia astfel \u00eenc\u00e2t procesul instructiv-educativ s\u0103 se desf\u0103\u015foare \u00een cele mai bune condi\u0163ii.<\/p>\n

Prin aceste \u00eentreb\u0103ri, profesorul poate constata anumite complexe, sentimente negative, frustr\u0103ri etc. pe care copiii le au. Totodat\u0103, se analizeaz\u0103 cazurile \u00een care, complexele, frustr\u0103rile etc. sunt accentuate, se interpreteaz\u0103 afirma\u0163ia conform c\u0103reia \u201dNimeni nu este perfect!\u201d \u015fi se \u00eencearc\u0103 o abordare pozitiv\u0103 a acestora.<\/p>\n

4. Concluzii<\/strong><\/p>\n

Este foarte important s\u0103 ne cunoa\u015ftem elevii, s\u0103 \u00een\u0163elegem posibilit\u0103\u0163ile \u015fi limitele fiec\u0103ruia. Doar cunosc\u00e2ndu-i putem s\u0103-i ajut\u0103m, fie s\u0103-\u015fi dezvolte anumite aptitudini pe care le posed\u0103, fie s\u0103-\u015fi dep\u0103\u015feasc\u0103 o anumit\u0103 problem\u0103 pe care o au \u015fi care ar putea s\u0103 le afecteze viitorul.<\/p>\n

Jocul metacognitiv utilizat: cine sunt eu?<\/em> are un rol foarte important \u00een cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 a elevilor de c\u0103tre profesor \u00eentruc\u00e2t jocul este o metod\u0103 pl\u0103cut\u0103 de copil, prin intermediul c\u0103ruia profesorul se apropie repede \u015fi u\u015for de elev.<\/p>\n

O cunoa\u015ftere psihopedagogic\u0103 a copiilor, o rela\u0163ie apropiat\u0103 profesor-elev, cu rezultate vizibile \u00een evolu\u0163ia elevului, nu se poate concepe f\u0103r\u0103 cunoa\u015fterea \u015fi \u00een\u0163elegerea copilului, f\u0103r\u0103 o atitudine cald\u0103,\u00a0\u00a0 urm\u0103rindu-se \u00eendeaproape formarea \u015fi evolu\u0163ia elevului.<\/p>\n

Bibliografie:<\/strong><\/em>
\nBonta\u015f, I., (2007), Pedagogie. Tratat<\/em>, Editura BIC ALL, Bucure\u015fti.
\nCristea, G., Psihologia educa\u0163iei<\/em>, Editura C.N.I. CORESI, Bucure\u015fti.
\nDancsuly,A., (1972), Rela\u0163ia profesor-elev \u00een perspectiva unei rela\u0163ii moderne.<\/em> \u00cen: Educa\u0163ie \u015fi cotemporaneitate, Editura Dacia, Oradea.
\nMaier, Monica, (2010), Dezvoltarea comportamentului metacognitiv<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii de Nord, Baia Mare.
\nMaier, Monica, (2010), Exerci\u0163ii de dezvoltare metacognitiv\u0103<\/em>, Editura Universit\u0103\u0163ii de Nord, Baia Mare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cunoa\u015fterea psihopedagogic\u0103 a elevilor este important\u0103 at\u00e2t pentru desf\u0103\u015furarea procesului instructiv-educativ, c\u00e2t \u015fi pentru orientarea \u015fcolar\u0103 \u015fi profesional\u0103 a acestora. Jocul reprezint\u0103 metoda cea mai pl\u0103cut\u0103 de elev \u015fi cea mai indicat\u0103 pentru profesor s\u0103-\u015fi cunoasc\u0103 elevii \u015fi s\u0103 rezolve … Cite\u0219te continuarea →<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3],"tags":[285],"class_list":["post-2614","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-articole-propuse","tag-maria-pop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2614","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2614"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2614\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2634,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2614\/revisions\/2634"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2614"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2614"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/iteach.ro\/experientedidactice\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2614"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}