\u00cen conceperea acestui material, am pornit de la ideea c\u0103 stimularea creativit\u0103\u021bii la elevi este o activitate permanent\u0103, complex\u0103, c\u0103reia noi, cadrele didactice, trebuie s\u0103-i acord\u0103m aten\u021bia cuvenit\u0103, folosind metodele \u0219i formele de lucru adecvate \u00een vedea atingerii acestui scop.
\nPrin aceste r\u00e2nduri nu am f\u0103cut altceva dec\u00e2t s\u0103 a\u0219tern pe h\u00e2rtie o f\u0103r\u00e2m\u0103 din experien\u021ba mea \u0219i \u0219\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc colegilor interesa\u021bi cum anume am aplicat diferite metode pentru cultivarea capacit\u0103\u021bilor creatoare ale micilor \u0219colari la activit\u0103\u021bile matematice.
\nAplicarea \u0219ablon a unor metode sau forme de lucru, antrenarea elevilor \u00een activit\u0103\u021bi mult prea u\u0219oare, \u00een care nu se intervine cu o noutate sau cu o formulare nou\u0103 a aceleia\u0219i probleme, conduce la o \u00eenv\u0103\u021bare mecanic\u0103, lipsit\u0103 de eficien\u021b\u0103. De aceea, am acordat o aten\u021bie deosebit\u0103 aplic\u0103rii creative a unor strategii didactice, introducerii elementului de noutate, preocup\u0103rii pentru integrarea treptat\u0103 a elementului de dificultate, aspecte care au contribuit din plin la educarea flexibilit\u0103\u021bii g\u00e2ndirii, a originalit\u0103\u021bii, spontaneit\u0103\u021bii.
\n<\/p>\n
Sensul curent al creativit\u0103\u021bii la elevi este acela de poten\u021bial creativ, de factori sau capacit\u0103\u021bi aptitudinale predictive pentru performan\u021bele de mai t\u00e2rziu. Se vorbe\u0219te de capacitatea elevului de a ac\u021biona independent at\u00e2t pe plan mintal, c\u00e2t \u0219i pe plan practic, ca o premis\u0103 \u0219i un prim pas pe calea ob\u021binerii unor produse \u00een care independen\u021ba actului s\u0103 garanteze originalitatea solu\u021biei.<\/p>\n
\u00cen activit\u0103\u021bile de compunere \u0219i de rezolvare a problemelor de matematic\u0103 cu elevii mei, am \u021binut cont de faptul c\u0103, afl\u00e2ndu-se la o v\u00e2rst\u0103 mic\u0103\u0103, problemele trebuie s\u0103 \u201d\u00eembrace\u201d forma \u00eent\u00e2mpl\u0103rilor reale la care sunt pu\u0219i s\u0103 participe.<\/p>\n
La \u00eenceput am rezolvat probleme simple, formulate pe baza ac\u021biunilor ce s-au petrecut, \u00een mod real, \u00een fa\u021ba lor. De exemplu, am pus pe catedr\u0103 dou\u0103 co\u0219uri cu fructe. Un elev a num\u0103rat fructele din fiecare co\u0219, constat\u00e2nd c\u0103 \u00een primul sunt 6 fructe, iar \u00een al doilea sunt 3 fructe. Fructele din al doilea co\u0219 le-am pus \u00een primul, dup\u0103 care s-a formulat \u00eentrebarea: \u201dC\u00e2te fructe sunt \u00een total?<\/em>\u201d Ac\u021biunea s-a petrecut \u00een fa\u021ba elevilor \u0219i ei au sesizat c\u0103 cele dou\u0103 m\u0103rimi s-au pus la un loc, s-au adunat.<\/p>\n Aceste probleme, formulate cu ajutorul materialului didactic propriu fiec\u0103rui elev, au avut o contribu\u021bie major\u0103 la \u00een\u021belegerea con\u021binutului problemei \u0219i la dirijarea aten\u021biei spre ceea ce este cunoscut \u0219i necunoscut.<\/p>\n Am \u00eembinat rezolvarea problemelor de tip clasic cu rezolvarea de probleme creative, ca \u00een exemplul urm\u0103tor:<\/p>\n Modelul clasic:<\/strong> \u201d\u00cen port sunt 56 vapoare. Au plecat \u00een larg 12 vapoare. C\u00e2te vapoare au r\u0103mas?<\/em>\u201d<\/p>\n Modelul creativ:<\/strong> \u201dC\u00e2te vapoare au r\u0103mas acum \u00een port dac\u0103, din cele 56 vapoare, au plecat 12?<\/em>\u201d, \u201dC\u00e2te vapoare sunt acum \u00een port dac\u0103, \u00eempreun\u0103 cu cele 12 vapoare care au plecat, au fost 56 vapoare?<\/em>\u201d<\/p>\n Practica mi-a demonstrat c\u0103 activit\u0103\u021bile de aceste gen au puternice valen\u021be formative \u0219i contribuie, \u00een mare m\u0103sur\u0103, la dezvoltarea creativit\u0103\u021bii, g\u00e2ndirii \u0219i calit\u0103\u021bilor ei. Compunerea problemelor solicit\u0103 mai mult g\u00e2ndirea elevilor, fiind o munc\u0103 mai complicat\u0103 dec\u00e2t rezolvarea lor.<\/p>\n \u00cen scopul dezvolt\u0103rii flexibilit\u0103\u021bii \u0219i creativit\u0103\u021bii elevilor, a ra\u021bionamentului matematic, prin separarea lui de limbajul matematic, am dat spre rezolvare probleme de urm\u0103torul tip:<\/p>\n 1. False probleme de adunare: \u201d\u00centr-o zi, 16 din 58 colege au lipsit de la \u0219coal\u0103. C\u00e2\u021bi copii au fost \u00eempreun\u0103, la \u0219coal\u0103, \u00een acea zi?<\/em>\u201d Realitatea mi-a ar\u0103tat c\u0103 nu toate problemele pe care le-am \u00eent\u00e2lnit au solu\u021bie unic\u0103. Rezolvarea acestor probleme ofer\u0103 \u0219colarilor posibilitatea de a-\u0219i prezenta propria solu\u021bie.<\/p>\n Interesant\u0103 a fost urm\u0103toarea problem\u0103: \u201dDoresc s\u0103 realizez o \u0219ez\u0103toare din 10 elevi. 8 elevi trebuie s\u0103 participe la o suit\u0103 de dansuri, 4 la recitarea poeziilor. Pot s\u0103 realizez ceea ce mi-am propus?<\/em>\u201d Orice cadru didactic este con\u0219tient de faptul c\u0103 metodele de predare nu devin eficiente prin ele \u00eensele, ci sunt puse \u00een valoare de inteligen\u021ba \u0219i priceperea fiec\u0103ruia. Alegerea metodei de lucru se face \u021bin\u00e2nd cont de avantajele \u0219i importan\u021ba folosirii ei at\u00e2t din punctul de vedere al elevului, c\u00e2t \u0219i din punctul de vedere al \u00eenv\u0103\u021b\u0103torului.<\/p>\n M\u0103 voi opri asupra c\u00e2torva din metodele pe care le-am folosit cu succes la clas\u0103, la orele de matematic\u0103.<\/p>\n 1. TURUL GALERIEI.\u00a0 Etape:<\/p>\n 2. CVINTETUL<\/p>\n Metoda se potrive\u0219te orelor de consolidare \u0219i recapitulare sau momentului asgur\u0103rii reten\u021biei \u0219i transferului \u00een orele de predare. Un cvintet este o poezie cu 5 versuri prin care se exprim\u0103 \u021bi se sintetizeaz\u0103 con\u021binutul unei lec\u021bii sau a unei activit\u0103\u021bi de \u00eenv\u0103\u021bare \u00eentr-o exprimare concis\u0103, ce eviden\u021biaz\u0103 reflec\u021biile elevului asupra subiectului studiat. Exemplu: \u201dUnit\u0103\u0163i de m\u0103sur\u0103\/ Mici, mari\/ M\u0103sur\u00e2nd, c\u00e2nt\u0103rind, apreciind\/ Exist\u0103 m\u0103sur\u0103 pentru toate.\/ Apreciere.<\/em>\u201d<\/p>\n Abord\u00e2nd acest stil, clasa devine un mediu dinamic \u015fi mereu \u00een mi\u015fcare, \u00een care dasc\u0103lii pot dovedi c\u0103 apreciay\u0103 pe fiecare dintre copii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00cen conceperea acestui material, am pornit de la ideea c\u0103 stimularea creativit\u0103\u021bii la elevi este o activitate permanent\u0103, complex\u0103, c\u0103reia noi, cadrele didactice, trebuie s\u0103-i acord\u0103m aten\u021bia cuvenit\u0103, folosind metodele \u0219i formele de lucru adecvate \u00een vedea atingerii acestui scop. … Cite\u0219te continuarea
\n2. False probleme de sc\u0103dere: \u201dC\u00e2te ma\u0219ini au plecat din parcarea aflat\u0103 \u00een fa\u021ba blocului, dac\u0103 diminea\u021b\u0103 au plecat 6 ma\u0219ini \u0219i la pr\u00e2nz 4?<\/em>\u201d<\/p>\n
\nElevii s-au \u00eentrecut s\u0103 dea r\u0103spunsuri: \u201dMai trebuie 2 elevi.\u201d \u201dTrebuie ca 2 elevi s\u0103 recite c\u00e2te 2 poezii.\u201d<\/p>\n\n